CSJ. Decizia nr. 3993/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3993/2003
Dosar nr. 1259/2002
Şedinţa publică din 21 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 258 din 8 martie 2001, Tribunalul Bacău, secţia comercială, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul Ministerul de Interne şi a obligat pe pârâta R.A. A. Bacău la plata sumei de 243.357.744 lei, reprezentând prestări servicii, respingând capătul de cerere privind obligarea şi la plata la penalităţi de întârziere.
În motivarea sentinţei s-a reţinut că reclamantul a asigurat paza militarizată la aeroportul Bacău în perioada aprilie 1999 – mai 2000, în temeiul unui contract încheiat cu pârâta în forma simplificată, fiind, deci, justificate pretenţiile în sumă de 243.357.744 lei cu titlu de tarife prestări servicii pază militarizată.
Cu privire la penalităţile de întârziere, s-a constatat că, în lipsa unei clauze penale, acestea nu pot fi acordate.
Împotriva sentinţei au declarat apel ambele părţi, iar Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, prin Decizia nr. 658 din 18 decembrie 2001, a anulat, ca insuficient timbrat, apelul declarat de pârâta R.A. A. Bacău şi a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul Ministerul de Interne.
Critica reclamantului, cu privire la neacordarea penalităţilor de întârziere, a fost înlăturată de instanţa de apel, constatând ca nefiind îndeplinite condiţiile art. 1066 C. civ., apelantul reclamant nefăcând nici dovada susţinerii din apel, în sensul virării sumelor la bugetul de stat.
Împotriva deciziei instanţei de apel, atât reclamantul, cât şi pârâta au declarat recurs.
I. Reclamantul critică Decizia atacată sub aspectul rezolvării de către instanţă a capătului de cerere privind obligarea intimatei pârâte la penalităţi, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea acesteia şi admiterea acţiunii şi sub acest aspect.
Se invocă neaplicarea de către instanţă a prevederilor OG nr. 11/1996, sumele solicitate fiind creanţe bugetare, iar procentul de penalitate fiind prevăzut în hotărâri de guvern.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă, deoarece, contrar prevederilor art. 1 şi 7 din Legea nr. 18/1996, privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor, părţile nu au încheiat un contract, iar în lipsa unei clauze penale nu se pot acorda penalităţi.
II. La rândul său, pârâta critică Decizia prin recursul declarat pentru aplicarea greşită a prevederilor art. 21 din Legea nr. 146/1997, deoarece, fiind o instituţie de interes local, sub autoritatea consiliului judeţean, conform art. 17 din aceeaşi lege, este scutit de plata taxei de timbru.
I. Recursul declarat de reclamant este nefondat.
1. Ordonanţa nr. 11/1996, privind executarea creanţelor bugetare (abrogată prin art. 170 din OG nr. 61/2002, privind colectarea creanţelor bugetare) a avut ca obiect realizarea creanţelor bugetare prin executare silită şi prin alte modalităţi de către organele Ministerului de Finanţe sau de alte organe prevăzute de lege.
Se constată, însă, că obligaţia pârâtei de plată a contravalorii serviciilor de pază prestate de reclamant are un izvor contractual, ea nefiind, deci, o obligaţie bugetară, în sensul art. 5 din OG 11/1996, că pârâta nu este un „plătitor", în sensul aceleiaşi norme, după cum nici reclamantul nu este un organ abilitat prin lege, potrivit art. 3 din OG 11/1996 cu realizarea creanţelor bugetare, o dovadă în acest sens neexistând la dosar, iar instanţele au soluţionat pricina ca instanţe de fond, nu de executare.
În atare situaţie, cum Decizia atacată este legală sub aspectul criticat, Curtea va respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat.
II. Recursul declarat de pârâtă este tardiv.
Se constată că Decizia atacată s-a comunicat recurentei pârâte la data de 15 februarie 2002, iar recursul a fost declarat de aceasta la data de 7 martie 2000 (data poştei pe plicul recomandat) cu depăşirea termenului de 15 zile, prevăzut de art. 301 C. proc. civ.
Prin urmare, recursul astfel declarat va fi respins ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, Ministerul de Interne Bucureşti, împotriva deciziei nr. 658 din 18 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Respinge, ca tardiv declarat, recursul pârâtei R.A. A. Bacău, formulat împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 399/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3997/2003. Comercial → |
|---|
