CSJ. Decizia nr. 4/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4/2003
Dosar nr. 1562/2001
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea din 9 iulie 1998, reclamantul, municipiul Suceava, s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, SC P. SRL Suceava, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 16.199.949 lei taxe locale şi 0,25% majorări de întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 363 din 13 aprilie 2000, pronunţată de Tribunalul Suceava, s-a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reclamantul, pentru aceeaşi perioadă de timp, a promovat două acţiuni, ceea ce este inadmisibil.
Apelul declarat de municipiul Suceava, a fost respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 487 din 22 noiembrie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Suceava.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, invocându-se motivele prevăzute de art. 304, pct. 9 şi 11 C. proc. civ., întrucât s-a făcut o greşită aplicare a legii, respectiv, a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 27/1994.
Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:
În perioada 1 iulie 1993 – 1 ianuarie 1994 a existat contractul de închiriere pentru chioşcul folosit de pârâtă, care, ulterior, a fost vândut prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2634 din 29 iunie 1992.
Potrivit art. 30, alin. (1) din Legea nr. 27/1994, text constatat ca fiind constituţional prin Decizia Curţii Constituţionale, pârâta datorează taxe locale pentru terenul ce-l ocupă, în suprafaţă de 35,30 mp, aparţinând domeniului public.
Aceste taxe, care îşi au propriul temei legal, nu au nimic de-a face cu chiria, ce a format obiectul altul dosar în pretenţii al reclamantului şi care a fost soluţionat prin Decizia civilă nr. 452 din 2 aprilie 1999.
Prin urmare, pârâta, în calitate de persoană juridică, care ocupă temporar sau permanent locuri publice, datorează şi majorări de întârziere în cazul în care ele nu sunt achitate.
Urmează ca, în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ., să se admită recursul, să se modifice Decizia atacată şi, admiţându-se şi apelul, se va desfiinţa sentinţa, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare pentru calculul majorărilor de întârziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, municipiul Suceava, prin primar.
Casează Decizia nr. 487 din 22 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Suceava.
Admite şi apelul aceleiaşi părţi, împotriva sentinţei nr. 363 din 13 aprilie 2000 a Tribunalului Suceava, pe care o desfiinţează şi trimite cauza, spre soluţionare, aceleiaşi instanţe de fond.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 14 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 399/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 4000/2003. Comercial → |
|---|
