ICCJ. Decizia nr. 4196/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 4196/2003
Dosar nr. 1824/2002
Şedinţa publică de la 4 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 9 decembrie 2001 reclamanta S.C. F. S.A. Braşov a formulat cerere de arbitraj în contradictoriu cu pârâta S.C. D.P. SRL Braşov, solicitând rezilierea contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă nr. 1560 din 16 aprilie 1999, obligarea pârâtei la plata redevenţei restante în sumă de 101.512.950 lei reprezentând 30 rate rămase de achitat, plus redevenţa restantă de 6.512.668 lei aferentă lunilor octombrie şi noiembrie 2001 şi a penalităţilor legale.
Ulterior reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata redevenţei neachitate pe lunile septembrie â€" octombrie 2001.
C.C.I. Braşov, Comisia de Arbitraj Comercial, Tribunalul Arbitral prin hotărârea arbitrală nr. 5 din 25 februarie 2002 a admis în parte cererea de arbitrare şi în consecinţă a dispus rezilierea contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare nr. 1560 din 16 aprilie 1999.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că prin contractul încheiat sub nr. 1560 din 16 aprilie 1999 părţile au prevăzut un pact comisoriu expus de gradul al doilea privind dreptul locatorului de a rezilia contractul cu daune interese în cazul în care utilizatorul nu îşi execută obligaţia de plată a redevenţei şi /sau a daunelor datorate integral sau parţial două luni consecutiv.
S-a reţinut că pârâta nu şi-a îndeplinit întocmai obligaţia asumată, în sensul că a achitat cele două facturi cu o întârziere de 52 şi 56 zile şi că, după introducerea acţiunii arbitrale şi-a achitat datoria, astfel că pârâta a fost obligată şi la plata redevenţei rămasă de achitat până la expirarea contractului de leasing imobiliar.
Acţiunea în anulare formulată de pârâta S.C. D. P. SRL Braşov împotriva acestei hotărâri a fost admisă de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, care, prin Decizia nr. 291 R din 24 aprilie 2002, respinge acţiunea arbitrală formulată de reclamanta S.C. F. S.A. Braşov pe care o obligă la 3.403.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că instanţa arbitrală a încălcat prevederile art.969 cod civil în privinţa constatării rezilierii contractului de leasing, astfel încât, în baza art. 366 C. proc. civ. se va admite acţiunea în anulare cu consecinţa anulării hotărârii arbitrale şi respingerii cererii reclamantei, întrucât clauza contractuală privind rezilierea a fost aplicată greşit, nefiind îndeplinită condiţia neexecutării obligaţiei.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat reclamanta S.C. F. S.A. Braşov, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că în mod greşit, instanţa a apreciat că plata redevenţelor pentru lunile septembrie şi octombrie 2001 cu depăşirea termenelor contractuale nu reprezintă o neexecutare a obligaţiilor asumate prin convenţie, pe de o parte, iar pe de altă parte plata finalmente făcută face inaplicabilă sancţiunea rezilierii.
De asemenea, mai susţine recurenta că interpretarea dată actului juridic dedus judecăţii este greşită atunci când curtea consideră că întârzierea la plata redevenţei nu este o neexecutare a obligaţiei de plată a redevenţei.
În consecinţă, recurenta, în temeiul art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate şi respingerea acţiunii în anulare.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a obligaţiilor legale incidente cauzei rezultă că instanţa de apel în mod greşit a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză.
Acţiunea arbitrală poate fi admisă numai în situaţiile în care se constată că identifică unul din motivele prevăzute de art. 364 C. proc. civ. iar dacă se constată ca fiind incident unul dintre aceste motive se procedează la analizarea acţiunii arbitrale pe fond în limitele convenţiei arbitrale conform art. 366 C. proc. civ.
Ori, se constată că prima instanţă a procedat la soluţionarea pe fond a acţiunii arbitrale în condiţiile în care motivul de desfiinţare invocat, art. 364 lit. i) C. proc. civ. nu se regăsea în cauză întrucât pârâta arbitrală nu a invocat încălcarea ordinii publice, a bunurilor moravuri şi a dispoziţiilor imperative a legii.
Motivarea primei instanţe în sensul că nerespectarea prevederilor contractuale de către una dintre părţi şi implicit, a art. 969 C. civ. nu se încadrează â€" referă la ipoteze care nu sunt cuprinse în prevederile art. 364 C. proc. civ.
Pentru considerentele ce preced, Curtea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtă, va modifica Decizia atacată în sensul că se respinge acţiunea în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta S.C. F. S.A. Braşov.
Modifică Decizia nr. 291 din 24 aprilie 2002 a Curţii de Apel Braşov şi respinge acţiunea în anulare.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4194/2003. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4303/2003. Comercial → |
|---|
