CSJ. Decizia nr. 510/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 510/2003
Dosar nr. 1525/2001
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2003
Deliberând asupra recursului de faţă;
Prin sentinţa nr. 634 din 13 iunie 2000, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea reclamantei, Şcoala generală nr. 115, împotriva pârâtei SC I. SA Bucureşti şi a fost obligată aceasta din urmă la plata sumei de 701.529.367 lei chirie (lipsă de folosinţă) pe perioada octombrie 1996 – august 1999 şi 21.615.587 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, prin contractul nr. 146 din 11 iulie 1990, reclamanta i-a închiriat pârâtei o clădire cu dependinţe şi 2812 mp teren pe o perioadă de 5 ani şi că, la expirarea contractului, deşi somată, pârâta a refuzat să elibereze fondurile închiriate. Ba mai mult, prin sentinţa nr. 7815 din 26 octombrie 1997, s-a dispus evacuarea judecătorească a pârâtei, care a refuzat să elibereze spaţiile închiriate.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta, care a susţinut că greşit a fost admisă acţiunea reclamantei câtă vreme a făcut dovada unui titlu de proprietate asupra imobilului închiriat.
Prin Decizia nr. 661 din 20 noiembrie 2000, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâta apelantă SC I. SA, susţinând nelegalitatea şi netemeinicia ei pe motivul că, deşi a produs un înscris ce-i atestă dreptul de proprietate asupra bunului în litigiu, curtea de apel nu a examinat cu atenţie respectivul mijloc de probă dându-i o interpretare eronată.
Pentru justa soluţionare a cauzei se vor examina înscrisurile invocate de recurentă nr. M 03 nr. 0465 pentru 9082 mp şi M 03 nr. 0244 pentru 3225 mp. Primul dintre înscrisuri se referă la o suprafaţă de teren de 9082,00 mp, situat în Bucureşti, prin urmare, este vorba de un teren care nu face obiectul contractului de închiriere dintre părţi şi nici a prezentului litigiu.
Cât priveşte al doilea înscris, nr. M 032044, aflat la dosarul nr. 4081 de la Curtea de Apel Bucureşti, se constată că acesta a fost emis la 13 iunie 1995, iar anexa invocată a fost eliberată la 5 mai 1995, deci anterior eliberării titlului de proprietate, şi se referă la autorizaţia pentru efectuarea de lucrări nr. 33/07.90, deci fără legătură cu susţinerile recurentei. Aşa fiind, întrucât recurenta nu a făcut dovada unui drept asupra imobilului pe care l-a ocupat abuziv, în mod corect a fost obligată să plătească reclamantei intimate sumele reprezentând lipsa de folosinţă pentru perioada de după expirarea duratei contractului de închiriere.
Faţă de considerentele ce preced, Curtea
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC I. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 661 din 20 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 509/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 512/2003. Comercial → |
|---|
