CSJ. Decizia nr. 572/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 572/2003Dosar nr. 5585/2001
Şedinţa publică din 4 februarie 2002
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 583 din 15 decembrie 2000, Tribunalul Giurgiu, în temeiul art. 124 alin. (1) lit. a), şi d), din Legea nr. 64/1995 republicată combinat cu art. 42 C. com., a admis în parte cererea formulată de reclamanta B.R.C.R. S.A. C.B., sucursala Giurgiu, însuşită de B.C. B. S.A. Bucureşti (ca urmare a desfiinţării entităţii juridice reclamante la 30 noiembrie 1999) împotriva pârâţilor B.S.I., B.S.A., B.A., B.M., B.Ş., S.F. şi în consecinţă, ţinând seama de precizarea câtimii pretenţiilor la termenul din 8 decembrie 2000, a obligat pârâta în solidar la plata sumei de 39.529.555 lei reprezentând fracţiunea capitalului nerestituit la scadenţă de S.C. A. S.A. Giurgiu (faţă de care s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 379 din 3 aprilie 1999 a Tribunalului Giurgiu încheierea procedurii falimentului), în executarea obligaţiilor născute prin contractul de împrumut nr. 41 din 10 aprilie 1995, precum şi a sumei de 168.180.362 lei cu titlu de dobândă la capital (stabilită la 30 septembrie 2000) către reclamantă.
De asemenea, pârâţii au mai fost obligaţi şi la plata sumei de 2.346.000 lei cheltuieli de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 751 din 15 mai 2001, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a anulat ca netimbrat apelul formulat de B.S.I., B.M., B.Ş., B.S.A., B.A. şi S.F. împotriva sentinţei mai sus menţionate.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că deşi au fost citaţi cu menţiunea de a depune suma de 5.976.698 lei taxă judiciară de timbru şi 50.000 lei timbru judiciar, apelanţii nu şi-au îndeplinit această obligaţie legală.
A mai reţinut şi că nu poate fi primită susţinerea apărătorului ales al apelantului B.S.I., pentru că orice cerere se timbrează, iar, în speţă, pe lângă acest apelant, au mai fost şi alţi apelanţi, care nu au înţeles să timbreze apelul în mod nejustificat din punct de vedere legal.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs pârâţii B.S.I., B.M., B.Ş., B.S.A., B.A. şi S.F., criticând-o pentru nelegalitate în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând casarea acesteia, precum şi a sentinţei, iar, pe fond, respingerea acţiunii reclamantei S.C. C.B. S.A., ca nefondată.
Recurenta susţine astfel că greşit a fost anulat apelul pârâţilor, ca netimbrat, fără a se observa că S.C. A. S.A. Giurgiu a fost supusă falimentului în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995. Astfel fiind, reclamanta avea obligaţia să solicite debitul în cadrul acestei proceduri sau pe calea procesului penal, dacă ar fi existat elemente care să ateste comiterea unei infracţiuni şi în nici un caz să iniţieze o nouă acţiune civilă îndreptată împotriva membrilor consiliului de administraţie al S.C. A. S.A., după închiderea procedurii falimentului de către judecătorul sindic.
Susţine, de asemenea, că izvorând din Legea nr. 64/1995, apelul era scutit de taxe.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele:
Apelanţii nu au timbrat anticipat apelul pe care l-au declarat, aşa încât au fost legal citaţi pentru termenul din 15 mai 2001 cu menţiunea de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 5.976.698 lei şi 50.000 lei timbru judiciar.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din OG nr. 32/1995 art. 20, alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că apelul nu a fost timbrat anticipat, că apelanţii nu s-au conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 15 mai 2001, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Curtea de apel în mod corect a dat eficienţă dispoziţiilor art. 20, pct. 1 şi 3 din Legea nr. 146/1997 respectiv ale art. 30, pct. 1 şi 5 din Normele metodologice de aplicare a legii şi a dispus anularea ca netimbrat a apelului declarat de pârâţi.
În măsura în care apelanţii aveau obiecţiuni asupra taxei de timbru stabilite de instanţă sau considerau că nu o datorează trebuia să procedeze în conformitate cu dispoziţiile art. 18 alin. (1 ) pct. 2 C. proc. civ. şi să formuleze contestaţie şi nu să nu achite taxele impuse, deoarece această din urmă conduită este sancţionată potrivit legii, prin anularea acţiunii pentru netimbrare, astfel cum s-a arătat mai sus.
Cum numai după achitarea taxelor de timbru puteau fi examinate eventualele excepţii procedurale ridicate de părţi, se reţine că motivele exprimate în recurs nu sunt fondate, aşa încât recursul va fi respins în consecinţă şi se va menţine hotărârea pronunţată de curtea de apel, ca fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâţii B.S.I., B.M., B.Ş., B.S.A., B.A. şi S.F. împotriva deciziei nr. 751 din 15 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 571/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 573/2003. Comercial → |
---|