Pretenţii. Decizia nr. 250/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 250/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 4758/62/2013
ROMANIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă și pentru cauze
cu minori și de familie, de
conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR.250/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 20 mai 2014
PREȘEDINTE M. L. - judecător
G. Ș. - judecător
C. N. - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții S.C. P. S.A. și J. V. împotriva sentinței civile nr.52/C din 19.02.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din13 mai 2014, când părțile prezente au pus concluzii, așa cum rezultă din încheierea de ședință din cea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2014.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin decizia civilă nr.52/C/19.02.2014 Tribunalul B. a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului J. V., invocată de pârât.
A admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei . de pârât.
A respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de S. O. și continuată de J. V., in calitate de succesor cu titlu particular, cu domiciliul in Chișinău, ./1, ., in contradictoriu cu pârâtul M. F., cu sediul in F., ., jud. B. și, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. P. S.A., cu sediul în B., .. 5, în contradictoriu cu același pârât.
A luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată în cauză.
În motivarea hotărârii s-a arătat că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului J. V. este nefondată și a fost respinsă având în vedere că, în temeiul contractului de cesiune de creanță din data de 02.09.2013 (filele 67-68 dosar), J. V., în calitate de cesionar a preluat de la reclamantul S. O., în calitate de cedent, creanța deținută de acesta din urma asupra S.C. P. S.A. în baza contractului de cesiune nr._/14.08.2012 încheiat între pârâtul UAT Mun. F. (cedent) și S. O. (cesionar). Creanța astfel cesionată succesiv este în sumă de 405.070 lei.
Conform dispozițiilor art.39 alin. 2 Cod procedură civilă, reclamantul J. V., în calitatea sa de succesor cu titlu particular, a fost introdus în cauză la cererea sa iar S. O. a fost scos din proces.
Legitimarea procesuală activă a reclamantului astfel introdus în cauză, J. V. rezultă din aceea că el a preluat de la S. O. o creanță care a fost deținută, inițial, de pârâtul Mun. F..
Față de argumentele de fapt expuse, în temeiul art. 32 lit. b, 36 și 39 alin. 2 Cod procedură civilă, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului J. V..
Cât privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei . a reținut că aceasta are calitate de debitor cedat atât în cesiunea inițială, intervenită între Mun. F. și S. O., cât și în cesiunea ulterioară, dintre S. O. și reclamantul Jardin V..
Cu toate acestea, față de temeiul cererii de chemare in judecată, plata nedatortă și de dispozițiile art. 36 Cod procedură civilă potrivit cărora ”calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății”, instanța a apreciat că reclamanta . are calitate procesuală activă, aceasta, dealtfel, neavând nicio pretenție proprie în prezenta cauză. Pe cale de consecință, în temeiul art. 40 alin.1 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată formulată de această reclamantă a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
În aceste condiții, excepția prematurității cererii formulate de reclamanta P. SA, invocată de pârât, nu s-a mai impus a fi analizată.
Pe fond, instanța a reținut că, la data de 14.08.2012, S. O., în temeiul contractului de cesiune nr._ a preluat de la pârât creanța deținută de acesta împotriva . sumă de 405.070 lei. Prețul contractului de cesiune a fost de 405.070 lei, achitat de S. O. la data de 16.08.2012, prin OP 002 (fila 23).
Conform art.1 alin. 5, cesionarul a preluat creanța pe riscul său, în sensul în care, în situația în care suma va fi recalculată/redusă, ca urmare a înstrăinării de către P. a unor imobile din patrimoniu, nu va solicita cedentului restituirea sumei achitate în plus.
Ulterior acestei cesiuni, pârâtul prin Serviciul venituri bugetare a emis, la data de 16.01.2013 (fila 25-26 dosar) o fișă a debitelor-plăților-rămășitelor-majorărilor . care rezultă că aceasta figurează, pentru anul 2012, cu un sold negativ, de -368.367,24 lei. În această fișă figurează plata efectuată de S. O. prin OP 002.
După promovarea prezentei cereri de chemare in judecată, după cum s-a arătat mai sus, reclamantul J. V. a preluat de la S. O. creanța deținută de acesta împotriva debitoarei cedate . din două contracte de cesiune încheiate cu pârâtul Mun. F., in sumă totală de 445.334 lei.
Având în vedere fișa analitică emisă de Mun. F., la care s-a făcut referire anterior, reclamantul J. V., în calitatea sa de succesor cu titlu particular în drepturile d-lui S. O., a considerat că, întrucât . cu un sold de -368.367,24 lei, înseamnă că această sumă a fost achitată de el, deși nu era datorată de debitoare.
Plata nedatorată este reglementată de Noul cod civil în articolele 1341-1344 și a fost definită de doctrină ca fiind executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria altuia. Pentru a fi în prezența plății nedatorate, trebuie îndeplinite, cumulativ, mai multe condiții: prestația pe care solvensul (cel care plătește) a executat-o trebuie să fi avut semnificația juridică a unei plăți. În speța de față, prestația nu s-a făcut cu titlu de plată, ci în baza contractului de cesiune de creanță.
Datoria în vederea căreia s-a făcut plata, ca a doua condiție, trebuie să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre solvens și accipiens. Nici această condiție nu este îndeplinită deoarece datoria există fiind determinată de contractul de cesiune, contract care nu a fost anulat.
Nici cea de a treia condiție, referitoare la efectuarea plății din eroare nu este îndeplinită deoarece ar însemna că solvensul a fost în eroare atunci când s-a considerat debitorul accipiensului. Or, după cum s-a arătat deja, calitatea sa de debitor nu este una eronată, ci este determinată de convenția dintre reclamant (în calitatea sa de succesor) și pârât.
În plus, după cum rezultă din clauza cuprinsă în art.1 alin. 5 din contractul nr._/2012, reclamantul și-a asumat riscul ca suma achitată pentru . nu fie cea înscrisă ca preț al contractului de cesiune. Așadar, a avut reprezentarea faptului că suma achitată s-ar putea să nu fie cea datorată în realitate.
Concluzionând, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1341-1344 pentru existența unei plăți nedatorate, cererea de chemare în judecată urmând a fi respinsă ca nefondată.
Împotriva hotărârii au declarat apel reclamanții . J. V. solicitând schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul respingerii excepției calității procesuale active a reclamantei . admiterii cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Se invocă gresita admitere a excepției lipsei calității procesuale active întrucât S.C. P. S.A.a fost debitoarea pârâtului cu sumele reprezentând impozit, sume care au făcut obiectul plăților efectuate în plus.
Cu alte cuvinte, privită prin prisma contribuabilului, a debitorului obligației fiscale, este evident că obligația de restituire se impune a se face către S.C. P. S.A.
Practic, sumele în litigiu, care se cer a fi restituite ca plată nedatorată, vizează o datorie a S.C. P. S.A. față de pârât, datorie pe care M. F. a recunoscut că a încasat-o în plus.
În ceea ce privește respingerea pe fond a acțiunii, se arată că ipoteza descrisă în art.1 alin.5 din contractul de cesiune nu este aplicabilă în speță, întrucât recalcularea sumei nu s-a produs ca efect al înstrăinării de catre . unor imobile din patrimoniu ci ca urmare a operațtiunilor de evidențiere fiscală ca urmare a reevaluărilor patrimoniale.
Instanța de fond a constatat în mod greșit că nu ar fi îndeplinite în speță condițiile plății nedatorate, câtă vreme s-a facut o plată lipsită de cauză; de asemenea, este eronată reținerea instanței de fond în sensul că prestația nu s-a făcut cu titlu de plată, ci în baza contractului de cesiune de creanță. Prestatia s-a facut în baza contractului de cesiune de creanță, însă cu titlu de plată, în scopul vădit al stingerii datoriei la bugetul local pe care . avea la acel moment față de M. F..
Analizând hotărârea judecătorului sindic în limitele motivelor de recurs și apărărilor formulate, Curtea reține următoarele considerente:
Dezlegările instanței de fond în legătură cu delimitarea pozițiilor procesuale și asupra fondului sunt legale și temeinice.
Față de temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, respectiv instituția plății nedatorate, prima instanță a reținut în mod corect că reclamanta . poate avea calitate procesuală activă, câtă vreme aceasta nu a făcut nicio plată către pârâta M. F. care să o îndreptățească a solicita restituirea vreunei sume de bani.
În ceea ce privește fondul cererii de chemare în judecată, în speță nu sunt întrunite condițiile existenței unei plăți nedatorate în accepțiunea art. 1341- 1344 NCC. După cum a reținut și instanța de fond, plata, inexistența datoriei și efectuarea din eroare a plății nu se regăsesc în speță, câtă vreme raporturile dintre părți sunt reglementate convențional în temeiul contractului de cesiune. Plata s-a făcut în temeiul contractului de cesiune, datoria există din punct de vedere juridic în temeiul contractului de cesiune, iar plata nu s-a făcut din eroare, ci tocmai în baza obligațiilor conținute în respectivul contract de cesiune. Fiind evidentă situarea raporturilor juridice în afara instituției plății nedatorate, instanța de fond a respins în mod corect cererea de chemare în judecată ca nefondată, dezlegare pe care urmează să o păstreze și instanța de apel, în urma respingerii acestei căi de atac în baza art. 480 Cod procedură civilă.
Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanții S.C. P. S.A. și J. V. împotriva sentinței civile nr.52/C/2014 a Tribunalului B. - Secția a II a Civilă, C. Administrativ și Fiscal, pe care o păstrează.
Obligă pe apelanți să plătească intimatului M. F. suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. LohănelGabriel Ș.
GREFIER,
C. N.
Red.G.Ș. /30.06.2014
Dact.C.N./04.07.2014
- 5 exemplare -
Jud. fond – M. O.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 252/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretenţii. Decizia nr. 37/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
