Contestaţie. Decizia nr. 48/2016. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 48/2016 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 48/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2016:011._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 48/2016
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
Președinte: C. V. - judecător
C. B. - judecător
G. P. - grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelului declarat de creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr. 1347/sind din data de16.09.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare,se constată lipsa părților.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2016, consemnările din încheierea de ședință din acea zi fac parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă precum și în baza art. 396 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19 ianuarie 2016.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 1347/sind din data de16.09.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ s-a respins contestația formulata de contestatoarea AJFP B. împotriva tabelului preliminar al debitoarei .
În motivarea hotărârii se arată că art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014 definește creanțele garantate în procedura insolvenței ca fiind creanțele care beneficiază de o cauză de preferință ce sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2347 din Codul civil, și/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.
Creanțele bugetare sunt definite de art. 5 pct. 14 ca reprezentând creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora, creanțe care își păstrează această natură și dacă nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită.
Dispozițiile art. 5 pct. 22 arată că sunt creditori chirografari, creditorii debitorului înscriși în tabelele de creanțe care nu beneficiază de o cauză de preferință. Teza ultimă a dispozițiilor legale arată că sunt creditori chirografari și creditorii care beneficiază de cauze de preferință, ale căror creanțe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită, iar simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare a unei creanțe nu determină transformarea acesteia în creanța care beneficiază de o cauză de preferință.
Din coroborarea dispozițiilor art. 5 pct. 14, pct.15 și pct. 22 din legea 85/2014 rezultă că în procedura insolvenței se face distincție între prioritatea și situația garantată sau negarantată a unei creanțe.
Dispozițiile art. 154 alin. 5-7 prin raportare la art. 151 alin. 9 din același Cod de procedură fiscală arată că un creditor fiscal dobândește dreptul de ipotecă prin sechestrul înființat asupra bunurilor imobile, care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de ipotecă în sensul prevederilor dreptului comun. Astfel cum reiese din aceste dispoziții legale, preferința acordată statului pentru creanțele bugetare rezultă din instituirea unei ipoteci legale asupra anumitor bunuri ale debitorului care au făcut obiectul unui sechestru aplicat de către organele fiscale, iar această preferință va dobândi rang de la data la care ea este făcută publică față de terți prin înregistrarea sa la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Obligativitatea descrierii exacte a bunului rezultă și din dispozițiile exprese cuprinse în art. 2372 alin. 2 și 3 Noul Codul Civil potrivit cărora sub sancțiunea nulității, contractul de ipotecă trebuie să identifice constituitorul și creditorul ipotecar, să arate cauza obligației garantate și să facă o descriere suficient de precisă a bunului ipotecat, iar stipulația potrivit căreia ipoteca poarta asupra tuturor bunurilor debitorului sau asupra tuturor bunurilor prezente si viitoare ale acestuia nu constituie o descriere suficient de precisă.
Prin urmare, creditorii fiscali pot avansa în ordinea de preferință specială instituită de legislația insolvenței dacă instituie privilegiul în condițiile Codului de procedură fiscală prin sechestrul asupra bunurilor debitorului, anterior deschiderii procedurii.
Or, în prezenta cauză, astfel cum a reieșit din cuprinsul avizului de ipotecă de care se prevalează recurenta, depus la dosar la fila 10, în evidențele specifice ale Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare au fost înregistrate un număr de 12 de creanțe bugetare, fără a fi evidențiat totodată niciun bun imobil asupra căruia urma să se exercite dreptul de preferință al Administrației Finanțelor Publice B..
Așadar, simpla menționare a creanței în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare nu a fost de natură să ofere celorlalți creditori o imagine clară asupra sarcinilor ce grevează patrimoniul debitorului comun, preferința organelor fiscale fiind asigurată numai în măsura în care bunurile asupra cărora se instituie gajul sau ipoteca sunt menționate în mod expres în actul de constituire a garanției. Instanța a constatat și că procesul-verbal de sechestru depus la dosar odată cu contestația formulată este încheiat la data de 6.08.2014, ulterior întocmirii tabelului preliminar al creanțelor și la peste un 8 luni de la obținerea avizului inițial de ipoteca.
În consecință, instanța a respins contestația formulată de creditoarea AJFP B..
Împotriva hotărârii a declarat apel creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. invocând greșita aplicare a dispozițiilor art. 5 pct. 15 din Lg 85/2014 întrucât înscrierea creanței în avizele de garanție are drept scop schimbarea rangului de preferință în tabelul creditorilor iar rangul acestor garanții este dat de ordinea înscrierii în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Analizând hotărârea apelată în raport cu motivele de apel și actele dosarului, în baza art. 466 din Noul Cod de procedură civilă, se constată următoarele:
În speță se mai pune problema dacă o creanță bugetară însoțită de avize de garanție înscrise în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare fără o descriere a bunurilor, constituie sau nu o creanță garantată.
Art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014 definește creanțele garantate în procedura insolvenței ca fiind creanțele care beneficiază de o cauză de preferință ce sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, și/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.
Creanțele bugetare sunt definite de art. 5 pct. 14 ca reprezentând creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi si alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora, creanțe care își păstrează această natură și dacă nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită.
Dispozițiile art. 5 pct. 22 arată că sunt creditori chirografari, creditorii debitorului înscriși în tabelele de creanțe care nu beneficiază de o cauză de preferință. Teza ultimă a dispozițiilor legale arată că sunt creditori chirografari și creditorii care beneficiază de cauze de preferință, ale căror creanțe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită, iar simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare a unei creanțe nu determină transformarea acesteia în creanța care beneficiază de o cauză de preferință.
Din coroborarea dispozițiilor art. 5 pct.14, pct. 15 și pct. 22 din legea 85/2014 rezultă că în procedura insolvenței se face distincție între prioritatea și situația garantată sau negarantată a unei creanțe.
În cauză, avizul de garanție nr._/10.12.2013 a fost emis după abrogarea art. 1725 din vechiul cod civil și a titlului VI din legea 99/1999 prin Legea 71/2011, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 2328 și art. 2333 ale noului Cod civil în ceea ce privește privilegiul invocat de apelanta creditoare. Însă textele citate nu conferă statului privilegiul asupra creanțelor fiscale, ci arată doar că preferința acordată statului și unităților administrativ-teritoriale pentru creanțele lor se reglementează prin legi speciale. În acest sens, se constată că preferința acordată creditorilor fiscali este reglementată de Codul de procedură fiscală care, în art. 126-127 lit. c și d arată că organele fiscale pot constitui garanții printre care ipoteci asupra unor bunuri imobile din țară și gajuri asupra unor bunuri mobile.
Dispozițiile art. 154 alin. 5-7 prin raportare la art. 151 alin. 9 din același Cod de procedură fiscală arată că un creditor fiscal dobândește dreptul de ipotecă prin sechestrul înființat asupra bunurilor, care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de ipotecă în sensul prevederilor dreptului comun. Astfel cum reiese din aceste dispoziții legale, preferința acordată statului pentru creanțele bugetare rezultă din instituirea unei ipoteci legale asupra anumitor bunuri ale debitorului care au făcut obiectul unui sechestru aplicat de către organele fiscale, iar această preferință va dobândi rang de la data la care ea este făcută publică față de terți prin înregistrarea sa la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Prin urmare, creditorii fiscali pot avansa în ordinea de preferință specială instituită de legislația insolvenței dacă instituie privilegiul în condițiile Codului de procedură fiscală prin sechestrul asupra bunurilor debitorului, anterior deschiderii procedurii. Or, procesul verbal de sechestru pentru bunuri mobile din 06.08.2014 este anterior deschiderii procedurii insolvenței care a operat la 13.05.2015, anterior înregistrării cererii de deschidere a procedurii insolvenței din 08.05.2014 fiind evidențiate bunuri mobile constând în copiator scaner, imprimanta și calculator, în suma de 9640 lei asupra cărora urmează să se exercite dreptul de preferință al Administrației Finanțelor Publice B.. Nu pot fi primite apărările formulate de lichidator judiciar, în sensul că întrucât bunurile menționate în procesul verbal de sechestru nu mai apar în evidența contabilă, înscrierea creditoarei AJFP în tabelul preliminar al debitoarei . nu mai poate opera. Aceasta nu s-a invocat și nu s-a probat inexistența bunurilor, iar în raport de art. 103 din LG 85/2014, creanțele beneficiare ale unei clauze de preferință se înscriu în tabelul definitiv, până la valoarea de piața a garanției stabilita prin evaluare, conform art. 61.
Așadar, simpla menționare a creanței în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare nu este de natură să ofere celorlalți creditori o imagine clară asupra sarcinilor ce grevează patrimoniul debitorului comun, preferința organelor fiscale fiind asigurată numai în raport de bunurile asupra cărora s-a instituit sechestru.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 480 NCPC se va admite în parte apelul, cu consecința înscrierii creanței AJFP B. în tabelul preliminar, în categoria creanțelor garantate cu suma de 9640 lei, în condițiile art. 103 din LG 85/2014 cu consecința menținerii ca și creanță bugetară a sumei de 26.961 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de contestatoarea AJFP B. împotriva sentinței civile nr. 1347/S/16.09.2015 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr._ al Tribunalului B. – secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pe care o schimbă în parte în parte, în sensul că:
Admite în parte contestația formulată de contestatoarea AJFP B. împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei . întocmit de lichidator judiciar Fatu& M. Cabinete Asociate de Practicieni în Insolventa și în consecință:
Dispune ca lichidatorul judiciar să rectifice tabelul preliminar al creanțelor debitoarei ., în sensul că:
- să o înscrie pe creditoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. în categoria creanțelorgarantate, cu suma de 9.640 lei, în condițiile art. 103 din Lg 85/2014 și în categoria creanțelor bugetare cu suma de 26.961 lei.
Definitivă.
Pronunțată astăzi 19.01.2016, în condițiile art. 396 alin 2 Cod procedură civilă.
Președinte Judecător
C. V. C. B.
Grefier
G. P.
Red.CV/20.01.2016
Dact.GP/20.01.2016/4ex
Jud.fond:D.B.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 18/2016. Curtea de... → |
|---|
