Pretenţii. Decizia nr. 425/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 425/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 2019/122/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DOSAR NR._
(Număr în format vechi 552/2014)
DECIZIA CIVILĂ NR.425/2014
Ședința publică de la 16 iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. S. V.
JUDECĂTOR: F. L. ȘALAR
GREFIER: V. G.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanta-pârâtă S.C. S. C. S.R.L., prin lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ D. V., împotriva Sentinței civile nr.550 din 01.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. M. B. S.R.L.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă, prin avocat D. M., cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.291/10.09.2012, lipsind apelanta-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatei-reclamante arată că nu are cereri de formulat și probe de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat, susținând, în esență, că lucrările contractate au fost finalizate integral potrivit termenelor de execuție convenite. Subliniază că, în situația apariției unor nereguli cu privire la construcția edificată, contractul de subantrepriză nu prevedea posibilitatea rețineri unor sume de către beneficiara S.C. S. C. S.R.L. De altfel, singurele probleme identificate în cuprinsul raportului au vizat panourile de fațadă comandate inițial cu o anumită culoare, care ulterior, au fost revopsite, la cererea beneficiarei care a refuzat să încheie un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. În ceea ce privește apariția unor deficiențe superficiale la panourile de fațadă, susține că acestea se datorează exclusiv societății pârâte, întrucât aceasta avea obligația să execute restul de lucrări, respectiv închiderea perimetrală a halei industriale, protejarea acesteia cu uși și ferestre. În ceea ce privește cererea reconvențională, învederează faptul că nu au fost produse dovezi în susținerea afirmațiilor părții adverse, că penalitățile de întârziere nu pot fi percepute atâta timp cât hala industrială a fost predată corespunzător. Solicită amânarea pronunțării și arată că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta . pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în raport de motivele prezentate în continuare și de probatoriul ce va fi administrat, să se dispună:
1. Obligarea pârâtei la plata sumei de 649.623,46 lei, pe care aceasta o datorează cu titlu de diferență de preț neplătită în temeiul contractului de subantrepriză de construcții nr. 4/05.03.2008, încheiat între pârâtă și subscrisa;
2. Obligarea pârâtei la plata dobânzii penalizatoare de 14% pe an, conform art. 16 din contractul de subantrepriză de construcții nr. 4 din 05.03.2008, în cuantum de 272.841,84 lei până la 22.08.2011, și în continuare după această dată (respectiv, începând cu data de 23.08.2011) până la data plății integrale a sumelor datorate.
La data de 03.11.2011 pârâta . a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii in pretenții formulată de către reclamanta ., ca fiind nefondată, precum și admiterea cererii reconventionale si obligarea paratei la plata sumei de 257.000 euro (evaluare provizorie) reprezentând prejudiciul suferit de către subscrisa ca urmare a executării necorespunzatoare a contractului de subantrepriza de construcții nr.4/05.03.2008.
Prin sentința civilă nr. 550/01.10.2013 Tribunalul G. a admis acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă ., a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă . a obligat pârâta-reclamantă să plătească reclamantei-pârâte suma de 649.623,46 lei cu titlul de pretenții (diferență de preț neplătită) și suma de 272.841,84 lei până la data de 22.08.2011 cu titlul de dobândă penalizatoare de 14%/an și în continuare după aceasta, respectiv de la data de 23.08.2011 până la data plății integrale a sumelor datorate și a obligat pârâta-reclamantă să plătească reclamantei-pârâte suma de 62.362,39 lei cu titlul de cheltuieli de judecată ce reprezintă_ lei taxă judiciară de timbru, 1.950 lei onorariu expert și 42.965,39 lei onorariu avocat.
Pentru a concluziona în acest sens prima instanță a reținut că la data de 05.03.2008 între părțile prezentei cauze a fost încheiat contractul de subantrepriză nr. 4, având ca obiect executarea de către reclamantă a unor lucrări de proiectare, execuție, livrare și montaj a elementelor prefabricate pentru o hală industrială de pe șantierul situat în localitatea B. Deal, km 23, județul G..
La data de 15.07.2008 reclamanta a finalizat și ultimele lucrări, respectiv cele de montare a pereților prefabricați, lucrarea fiind finalizată în proporție de 100 %.
Reclamanta-pârâtă a emis mai multe facturi către pârâta-reclamantă în valoare totală de 4.260.760,28 lei cu tot cu TVA, dar o parte a ultimei facturi emise în cuantum de 649.623,46 lei nu a fost plătită de către pârâta-reclamantă, celelalte facturi în cuantum de 3.025.845,35 lei plus TVA fiind deja achitate.
Factura neachitată este emisă la 07.08.208 și a devenit exigibilă începând cu data de 22.08.2008.
Reclamanta a finalizat la timp, în graficul convenit lucrările contractate cu pârâta-reclamantă, iar aceste lucrări conform actelor de la dosar și rapoartelor de expertiză efectuate sunt realizate corespunzător contractului încheiat.
În obligațiile contractuale ce derivă din contractul de subantrepriză de construcții nu este prevăzută posibilitatea reținerii unor sume de bani de către pârâta-reclamantă în situația apariției unor nereguli cu privire la imobilul în litigiu. Conform acordului părților și dispozițiilor legale în vigoare reclamanta avea obligația de a remedia orice problemă apărută în perioada de garanție cauzată de o execuție necorespunzătoare din punct de vedere tehnic.
În situația în care apăreau abateri de neconformitate reprezentantul tehnic trebuia să întocmească referate de specialitate la momentul constatării deficiențelor, dar aceste referate nu există și de aici se deduce faptul că lucrările au fost conforme cu prevederile contractuale.
Pe de altă parte pârâta-reclamantă deja a vândut un corp de clădire din hala edificată de către reclamantă în anul 2008 către . conform contractului de vânzare cumpărare nr. 2246 din 22.12.2009.
Pârâta-reclamantă a refuzat încheierea unui proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, amânând încheierea unui astfel de document.
Tribunalul a mai reținut faptul că așa cum în mod corect a arătat expertul S. D. în raportul de expertiză specialitatea construcții civile industriale că în contractul de antrepriză încheiat între părți nu sunt prevăzute garanții de bună execuție a lucrărilor.
Același expert a precizat faptul că hala în litigiu este terminată ca structură de rezistență, închideri laterale și acoperiș, iar aceasta nu poate fi pusă în funcțiune datorită lucrărilor fizice neexecutate de beneficiar, lucrările din sarcina constructorului fiind terminate.
Totodată expertul a arătat că există unele deficiențe cu privire la calitatea lucrărilor de execuție, transport și montaj panouri de fațadă: fisuri pereți, respectiv întindere minimă pe 6 panouri, întindere medie pe 8 panouri, multiple pe 4 panouri, aceste fisuri sunt datorate contracțiilor din turnare neafectând rezistența panourilor, iar remedierea se face de executant pe cheltuiala proprie existând soluții tehnologice consacrate fiind necesară avizarea acestora de către proiectantul lucrării, cu mențiunea că la momentul efectuării expertizei se executau de probă încercări de remediere.
Expertul a mai constatat rugină exterioară pe pereți:întindere minimă pe 10 panouri, întindere medie pe 9 panouri și multiple pe 4 panouri, iar aceste pete de rugină sunt posibil datorate folosirii distanțierilor metalice în locul celor din material plastic, iar remedierea se face de executantul prefabricatelor fiind cunoscute proceduri tehnologice fiind obligatorie avizarea de către proiectantul lucrării.
De asemenea expertul a constat diferențe de dimensiuni geometrice de 2, 3 cm la 4 panouri, fapt datorat necorelării planurilor de execuție și nu este afectată stabilitatea panourilor, precum și distrugeri locale de pereți constând în desprinderi locale la colțuri pentru 5 panouri pe fațada de sus, probleme majore având doar panourile Pa 64 pct.3 și Pa 83 pct.2 unde este posibil ca armătura de rezistență să fie amplasată incorect față de planul de execuție urmând să se găsească soluție de remediere de către părți sau să se înlocuiască panoul defect.
Expertul a precizat în concluziile sale că hala este executată în totalitate conform contractului.
Expertul I. N. a arătat în concluziile raportului său de expertiză că obiectul contractului este terminat conform contractului de antrepriză, iar deficiențele de execuție sunt doar la suprafață fără transmitere la structura de rezistență și că valoarea de piață a imobilului este de 2.634.752 euro la data de 15.07.2008 și de 2.365.112 euro la data efectuării expertizei și anume aprilie 2013.
Deși pârâta-reclamantă a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară, tribunalul le-a respins deoarece acestea sunt neîntemeiate, pentru că răspunsul la aceste obiecțiuni se găsește chiar în raportul de expertiză criticat.
Expertul S. D. a arătat că persoana responsabilă cu întreaga operațiune de șantier a fost desemnată de către reclamanta-pârâtă în persoana domnului inginer Bergamaschi Massimiliano, dar pârâta-reclamantă nu a desemnat nici o persoană cu atribuții similare conform contractului existent între părți.
Același expert a inspectat modul în care sunt produse piesele prefabricate de către reclamanta-pârâtă fiindu-i puse la dispoziție o . certificate privind sistemul de calitate, controlul producției în fabrică, marcarea CE prevăzută de directiva 89/106/CEE.
O altă obiecțiune a pârâtei-reclamante se referea la starea dispozitivelor auxiliare respectiv jugurile de decofrare și trailerul ce a transportat panourile de beton, aceasta este de asemenea neîntemeiată deoarece turnarea și transportul acestor panouri pe șantier au avut loc în vara anului 2008, iar expertiza a fost efectuată în luna august 2012, după 4 ani. Oricum expertul a inspectat zona liniei de fabricație inclusiv jugurile de decofrare și nu s-au semnalat deficiențe.
Cu privire la obiecțiunea pârâtei-reclamante în sensul că expertul tehnic nu menționează dacă în timpul montajului au avut loc evenimente ca loviri, scăpări ale cârligului macaralei, tribunalul constată că expertul nu a fost investit cu un asemenea obiectiv, respectiv vicii rezultate în urma montajului.
Nici obiecțiunea privind sistemul de prindere a panourilor despre care expertul nu ar fi făcut vorbire în cuprinsul raportului său de expertiză, tribunalul nu o poate primi deoarece expertul a avut în vedere alte considerente în exprimarea concluziilor sale.
Ultima obiecție formulată de către pârâta-reclamantă privitor la faptul că expertul S. nu a efectuat sondaje pentru a arăta grosimea stratului de beton, tribunalul reține că la termenul din 18.10.2012 expertul a solicitat efectuarea unei expertize suplimentare MLPAT, dar expertul parte M. V. al pârâtei-reclamante a arătat în scris că astfel de sondaje sunt neavenite.
La data de 29.11.2012 experții parte V. Acris din partea reclamantei pârâte și M. V. din partea pârâtei-reclamante au arătat că nu este nevoie de o expertiză MLPAT deoarece toate elementele prefabricate componente ale halei în litigiu, deci inclusiv panourile de fațadă au fost verificate și expertizate de către expertul tehnic verificator de proiecte atestat MLPTL respectiv inginer S. V., posedând legitimația de expert tehnic verificator de proiecte nr._/26.11.2002, iar după părerea acestor experți consilieri deficiențele constatate la panourile de fațadă nu afectează rezistența și stabilitatea construcției, iar solicitarea expertului tehnic S. D. care dorea efectuarea unei expertize suplimentare MLPAT nu face altceva decât să întârzie soluționarea prezentei cauze conform actului de la fila 123 din dosar.
Refuzul pârâtei-reclamante de a plăti factura restantă către reclamanta-pârâtă pentru lucrarea deja realizată reprezintă o nerespectare a clauzelor contractuale dintre părți care atrage obligația pârâtei-reclamante de a achita contravaloarea acestei facturi și dobânda penalizatoare în cuantum de 14 % pe an ce decurg din neachitarea sa începând de la data de 23.08.2011 până la data plății integrale a sumelor datorate.
Tribunalul a constatat că în cauză între părți nu există un proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor și acest fapt se datorează culpei pârâte-reclamante.
De asemenea, pârâta-reclamantă avea obligația în calitate de beneficiar să protejeze construcția edificată de reclamanta-pârâtă în anul 2008.Pârâta-reclamantă trebuia să asigure închiderea perimetrului acestei clădiri prin montarea de ferestre și uși în golurile prevăzute în acest sens în panourile de fațadă. Chiar expertul S. D. arată că nu poate fi pusă în funcțiune hala Ax3-10; A-E datorită lucrărilor fizice neexecutate de beneficiar, lucrările în sarcina contestatorului fiind terminate. Expertul S. D. a determinat doar niște deficiențe minore care se datorează beneficiarului care nu a luat măsuri de protejare a proprietății sale. Oricum fisurile superficiale nu influențează rezistența panourilor, ele putând fi reparate cu ușurință în orice moment, reclamanta-pârâtă depunând diligențe pentru încheierea unui acord cu pârâta-reclamantă în acest sens.
Cererea reconvențională formulată de către pârâta-reclamantă . a fost apreciată ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin această cerere pârâta-reclamantă a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 257.000 euro reprezentând prejudiciul suferit de către aceasta ca urmare a executării necorespunzătoare a contractului de subantrepriză de construcție.
Pentru considerentele arătate anterior tribunalul nu a reținut în sarcina reclamantei-pârâte o executare necorespunzătoare a contractului de subantrepriză încheiat între părți, fapt care duce la imposibilitatea acordării vreunei sume către pârâta-reclamantă de la reclamanta-pârâtă.
Suma solicitată de pârâta-reclamantă de la reclamanta-pârâtă nu se bazează pe nici un document sau vreo expertiză care să determine existența unui prejudiciu și pe care să-l și cuantifice.
Neexistând un proces verbal de recepție la finalizarea lucrărilor pârâta-reclamantă nu poate invoca excepția neexecutării contractului.
Pârâta-reclamantă a invocat existența unui beneficiu nerealizat în cuantum de 86.000 euro ce are la bază aplicabilitatea disp. art. 16 alin.2 și 3 din contractul de subantrepriză 04/05.03.2008 încheiat între părți. Acest articol se referă strict la cazul în care constructorul întârziere terminarea lucrărilor prevăzute în contract, dar pârâta-reclamantă nu face dovada unor astfel de întârzieri.
De altfel reprezentantul tehnic care ar fi trebuit desemnat de către pârâta-reclamantă în supravegherea producției și a montajului elementelor de structură a halelor precum și a pereților prefabricați de beton nu există și nefiind încheiat un act în acest sens nu rezultă că au existat întârzierile pretinse de către pârâta-reclamantă.
Pârâta-reclamantă a susținut după depunerea în scris a cererii sale reconvenționale faptul că nu a putut să vândă restul de corpuri de clădire ca urmare a culpei reclamantei-pârâte și în sprijinul afirmației sale nu depune nici un act.
Cum această cerere excede cadrului cererii reconvenționale formulată de către pârâta-reclamantă și cu atât mai mult și faptul că este nedovedită duce la concluzia că pretențiile pârâtei-reclamante sunt neîntemeiate urmând a fi respinse ca atare.
Împotriva sentinței civile a formulat în termen legal apel . prin care solicită schimbarea sentinței nr. 550/2013, in sensul respingerii acțiunii in pretenții formulata de ., ca fiind nefondata si obligarea acesteia la plata sumei de 257.000 euro reprezentând a prejudiciului suferit de către subscrisa ca urmare a executării necorespunzatoare a contractului de subantrepriza de construcții nr. 4/05.03.2008.
În motivare se arată că . (denumita in continuare S.) in calitate de investitor in domeniul construcțiilor industriale, a demarat un proiect important in vederea edificării unei hale compusa din 9 corpuri de clădire, care la finalizarea lucrărilor urmau sa fie vânduta.In vederea realizării acestui proiect, subscrisa a incheiat contractul de subantrepriza nr. 4/2008 cu ..
Prin contractul de subantrepriza, . s-a obligat sa execute următoarele: Lucrări de proiectare (proiect de rezistenta, inclusiv proiectul fundațiilor) si execuție a structurii de rezistenta pentru o suprafața construita la sol de 7.436 m2 si Execuție - livrare - montai a elementelor de prefabricate pentru o suprafața de 3.192 m2
Toate aceste lucrări astfel cum sunt detaliate si la art. 1 - Obiectul Constractului -din contract, urmau sa fie realizate pe șantierul situat in Localitatea B. Deal km 23.
In vederea realizării lucrărilor contractate, apelanta in calitate de antreprenor si beneficiar si-a indeplinit toate obligațiile care ii reveneau prin contract, respectiv a pregătit amplasamentul si a asigurat pârtii contractante . toate condițiile in vederea accesului pe amplasament precum si accesul la o sursa de energie electrica - obligații fata de care nu a fost formulata nicio obiecție.
Prima parte a lucrărilor - proiectare si execuție a structurii de rezistenta, au fost realizate de către reclamanta . caz in care subscrisa a achitat in totalitate contravaloarea acestora.
Faza a doua a lucrărilor reprezentata de execuție livrare montaj a elementelor de prefabricație a fost executata total necorespunzător din punct de vedere tehnic de către . – motiv pentru care apelanta a solicitat remedierea problemelor și a refuzat plata până la recepția acestora.
Toate aceste lucrări contractate de către antreprenoare urmau sa fie achitate, conform art. 9 Modalități de plata - la sfârșitul montajului pereților. Cum la finalizarea acestor lucrări s-au constatat deficiente grave - subscrisa a refuzat achitarea contravalorii lucrărilor pana la remedierea acestora, respectiv a sumei de 744.623,46 lei (180.000 euro) contravaloarea facturii nr. 54/07.08.2008.
Pentru ca in perioada imediat următoare refuzului de plata, . a acceptat posibilitatea existentei unor probleme tehnice, s-a convenit efectuarea unor reparații urmând ca doar in urma finalizării acestora sa se achite si ultima transa din contract.
Acest lucru nu s-a intamplat desi intre parti s-au purtat mai multe discuții si motivat de existenta unor bune relații intre cele doua societăți, s-a crezut ca toata aceasta problema poate fi soluționata in mod amiabil.
Cand s-a constatat ca acest lucru totuși nu este posibil si de asemenea ca lucrările edificate de . prezintă neconformitati grave (lucru observat in perioada de aproximativ 1 an de cand s-a incercat rezolvarea problemelor pe cale amiabila, cand au apărut semne si mai vizibile a modului defectuos de executare), S. a notificat reclamanta . cu privire la refuzul de achita contravaloarea facturii emise respectiv de a recepționa lucrările (cele referitoare la panouri) - in acest sens a fost depusa in probatiune notificarea transmisa.
Pe fondul acestei situații, . a introdus acțiunea in pretenții înregistrata pe rolul Tribunalului G., Secția Civila, sub numărul de dosar_ solicitând contravaloarea ultimei transe din contract, desi nu isi indeplinise obligațiile asumate.
În motivarea căii de atac se arată că a invocat excepția de neexecutare a contractului de către . având in vedere ca lucrările efectuate nu respecta normele privind calitatea in construcții si nu raportat la prevederi contractuale de natura a da posibilitatea pârtii sa retina sume de bani pentru neexecutarea corespunzătoare a lucrărilor. Instanța de fond a considerat in mod eronat ca aceasta ar fi unica posibilitate a S. de a nu achita contravaloarea unor lucrări executate necorespunzator.
Invocarea excepției de neexecutare a contractului are ca temei juridic interdependenta obligațiilor reciproce din contractele sinalagmatice, imprejurarea ca fiecare obligație constituie cauza juridica a obligației corelative. Reciprocitatea si interdependenta obligațiilor, imprejurarea ca fiecare obligație reciproca este cauza juridica a celeilalte, implica simultaneitatea de executare a acestor obligații, deci posibilitatea de invocare a excepției de neexecutare in cazul cand simultaneitatea nu este respectata.
Pretențiile formulate de . si recunoscute in mod netemeinic de instanța de fond, privesc suma de 744.623,46 lei- suma pe care apelanta avea obligația sa o achite la momentul finalizării conforme a lucrărilor .
Obligația de plata a lucrărilor de executie-livrare- montaj nu poate fi reținuta in sarcina S. in măsura in care lucrările nu au fost efectuate corespunzător, astfel cum a rezultat din raportul de expertiza tehnica depus la dosarul cauzei.
Astfel, un prim aspect ce a fost omis netemeinic de instanța de fond, rezultat din administrarea probei cu inscrisuri si din administrarea probei cu expertiza - este ca . desi a facturat ultima transa din contract, cunoscut fiindu-i ca nu si-a îndeplinit obligația facturata, nu a întreprins demersul corelativ facturării ultimei transe respectiv obținerea procesului-verbal de recepție final. Astfel cum si expertul constata (fila 10 pct. 9 raport expertiza tehnica) " Nu au fost identificate documente privind solicitarea executantului lucrărilor (contract nr.4/4008) de recepție la terminarea lucrării conform HG nr.273/1999 ART. 4-6."
Se arată că in conformitate cu art. 12 din contractul incheiat de parti, constructorul . avea obligația de a "executa toate lucrările corespunzător din punct de vedere al calității potrivit stantardelor si dispozițiilor tehnice ", respectiv "șa răspundă pentru viciile ascunse ale construcției, ivite . 10 ani de la recepția lucrărilor.
S. in calitatea sa de antreprenor principal dar si beneficiarul construcției, pentru a justifica obligația de garanție a subantreprenorului ., era ținuta doar sa faca dovada existentei viciilor (neconformitatea lucrărilor), lucru care rezulta prin prisma tuturor demersurile inițiate anterior,
In acest sens, învederează ca expertul desemnat sa constate viciile existente, privind executarea-livrarea-montarea panourilor (lucrări a căror contravaloare o reprezintă suma solicitata de reclamanta prin acțiune) a reținut prin raportul de expertiza următoarele neregularitati rezultate din neindeplinirea conforma a obligației menționate:fisuri pereți: întindere minima 6 panouri, întindere medie 8 panouri, multiple 4 panouri - rezultate din contracțiile de turnare (fisuri ce apar in urma procesului de intarire si maturare a betonului efectuat in mod necorespunzator); rugina exterioara pereți: întindere minima 10 panouri, medie 9 panouri, multiple 4 panouri - rezultata, astfel cum expertul prevede din folosirea unor distantiere nerecomandate de constructori, metalice; diferente dimensiuni geometrice: 4 panouri - rezultate astfel cum expertul menționează din necorelarea planurilor de execuție - expertul neavand o soluție pentru remedierea acestora, considerând ca in cazul in care părțile nu ar identifica o soluție, panourile astfel cum au fost montate sunt total improprii si se impune înlocuirea panoului ,distrugeri locale pereți: pe fațada de nord desprindere de 5-10- cm iar fațada de sud este afectata la un număr de 7 pereți, desprinderi 10X30 cm.
Astfel, atat timp cat expertul desemnat de instanța de judecata, pentru ultimele doua vicii de executie-livrare-montaj nu a identificat o soluție pe care sa o poată propune pârtilor in vederea remedierii, considerând ca se impune înlocuirea panourilor - executarea total necorespunzatoare a obligațiilor de către . pentru etapa executie-livrare-montaj este cu atat mai evidenta.
Conform concluziilor expertului este necesarea inlocuirea panourilor de prefabricate având in vedere gravele nereguli de execuție si montaj: necorelarea planurilor de execuție a dus la diferente in dimensiunile geometrice si montajul necorespunzator la zdrobituri de adâncime cu posibile influente asupra rezistentei construcției. Atragem atenția in acest sens ca pentru primele vicii constatate expertul menționează expres ca exista soluții tehnologice de remediere, insa pentru cele doua din urma expertul nu afirma același lucru.
Gravitatea viciilor constatate astfel cum au fost identificate si prin raportul de expertiza depus la dosarul cauzei a indreptatit S. sa refuze parțial la plata factura emisa reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate.
Mai mult, se arăta ca subantreprenorul . nu a răsturnat prezumția de culpa cu privire viciile reținute prin expertiza depusa conform art. 1082 si art. 1083 cod civil, putând fi exonerata de răspundere doar in cazul in care ar face dovada faptului ca aceste vicii de construcție se datorează unor cauze străine exoneratoare de răspundere.
Astfel cum s-a reținut si in doctrina "pentru angajarea răspunderii, clientul trebuie sa dovedească numai existenta viciului. In prezenta acestei dovezi, culpa contractuala a antreprenorului este prezumata, ei fiind obligați sa dovedească existenta unei cauze străine de exoneratoare de răspundere".
Cum . nu a putut sa răstoarne aceasta prezumție ci mai degrabă a intarit-o prin acceptarea existentei viciilor - impotriva raportului de expertiza depus nu au fost formulate obiectiuni, fiind luate ca atare cele invederate de expert - prezumția de culpa pentru viciile existente in executarea- livrarea si montarea panourilor nu a fost răsturnata.
Este fara de tăgada ca neexecutarea obligațiilor de . in calitate de subantreprenor a rupt echilibrului contractual care a fost avut in vedere de către parti, contractul de subantrepriza nu corespunde previziunii pârtilor (subscrisa este lipsita de scopul urmărit pentru ca hala nu poate fi intrainata in aceste condiții). Ceea ce duce inevitabil la concluzia ca executarea obligației ce revine S. de a achita contravaloarea unor lucrări efectuate necorespunzator este lipsita de cauza, ceea ce nu poate fi echitabil.
Fundamentul excepției de neexecutare este considerat ca fiind principiul bunei credințe dar si fundamentat pe ideea de echitate astfel ca nu s-ar putea retine in sarcina S. o obligație al cărei corelativ nu exista.
Refuzul neplății ultimei transe din contract - care privea exclusiv aceasta operațiune (art. 9 alin. 1 teza 5 - 200.000 euro la obiectul sfârșitul montai pereți -prevăzut pana la 15 iulie) face ca aceasta sa fie perfect justificat si prin prisma reciprocității obligațiilor existente intre parti.
Instanța de fond in mod greșit a considerat ca abaterile de neconformitate nu au fost semnalate de S.. Din corespondenta purtata de parti, existenta la dosarul cauzei, rezulta fara urma de dubiu ca S. a semnalat deficientele lucrărilor efectuate.
Faptul ca nu au fost intocmite referate de specialitate care sa constate deficientele intervenite nu este de natura a duce la concluzia ca lucrările au fost efectuate corespunzător si nu justifica obligarea S. la plata unor lucrări cu deficiente grave ce implica inlocuirea de panouri ale construcției.
De asemenea, instanța de fond in mod vădit neîntemeiat considera ca vânzarea unui corp de clădire către . este de natura a crea o prezumție de executare corespunzătoare a lucrărilor de către ..
Astfel cum s-a arătat si cum rezulta din documentele depuse in probatiune, S. a fost nevoita sa reducă prețul de vânzare a corpului de clădire cu 19.000 Euro si sa efectueze lucrări suplimentare in cuantum de 35.000 Euro.
Faptul ca . a fost de acord cu achiziționarea unuia dintre corpurile de clădire, cu reducerea prețului de cumpărare si faptul ca au fost necesara efectuarea de lucrări suplimentare nu este de natura a duce la concluzia ca . si-a indeplinit obligațiile contractuale asumate si a finalizat conform normelor tehnice privind calitatea in construcții lucarile efectuate.
Instanța de fond in mod eronat a concluzionat ca prin raportul de expertiza tehnica s-ar fi reținut ca imobilul nu poate fi pus in funcțiune din vina S. si nu a ..
Totodată, vădit neintemeiat a considerat instanța de fond ca expertiza nu a vizat si vicii rezultate in urma montajului.
In acest sens arăta ca unul dintre obiectivele propuse de S. admis de instanța - a fost sa se precizeze daca viciile constatate sunt consecința fabricării defectuoase, a transportului sau a montajului.
Or, atâta vreme cat expertul in construcții a fost investit sa identifice viciile existente asupra construcției rezultate din etapa execuție, de livrare si de montaj a panourilor prefabricate, afirmațiile instanței de fond sunt neconforme -expertiza in cauza vizând si viciile rezultate in urma montajului.
S. a solicitat obligarea reclamantei paratei . la plata sumei de 257.000 euro reprezentând costuri pentru remedierea deficientelor rezultate din neexecutarea corespunzătoare a lucrărilor si beneficiul nerealizat (86.000 euro) prin imposibilitatea vânzării imobilului la sfârșitul anului 2009 .
S. in calitate de creditor al obligației neexecutate era indreptatita la repararea prejudiciului total, adică atat pierderea efectiv suferita (I) de creditor (paguba efectiva - damnum emergens), cat si beneficiul de care acesta este lipsit (II) (beneficiul nerealizat - lucrum cessans).
Executarea necorespunzatoare a lucrărilor de execuție - livrare - montaj a elementelor de prefabricate pentru o suprafața de 3.192 m2 îndreptățea subscrisa sa solicite contravaloarea reparațiilor- evaluate la suma de 171.000 euro.
Prin contractul de subantreprisa . s-a obligat la executarea unor lucrări de construcție care nu pot fi considerate ca fiind realizate doar prin simpla montare a unor panouri fara ca acestea sa respecte normele tehnice si calitatea in construcții.
In cazul apelantei prejudiciul exista si este reprezentat chiar costurile de remediere a acestor neconformitati, pe care subscrisa va trebui sa le suporte pentru a putea ulterior sa valorifice imobilul.
S. in calitate de creditor al obligației neexecutate desi are dreptul la indeplinirea exacta a obligațiilor - "executarea corespunzătoare a lucrărilor din punct de vedere al calității potrivit standardelor si dispozițiilor tehnice"""" - este îndreptățită de asemenea sa beneficieze de o reparație prin echivalent - reprezentata chiar de contravaloarea costurilor de remediere - art. 1073 cod civil.
Toata atitudinea . manifestata anterior, demonstrează ca aceasta nu dorea sa remedieze aceste neconformitati desi evidente, motiv pentru care s-a solicitat obligarea la plata contravalorii acestora - respectiv a sumei de 171.000 euro.
Pretențiile reclamate au fost calculate având ca punct de plecare faptul ca o parte componenta din acest imobil compus din 9 corpuri lipite, a fost vândut imediat dupa finalizarea lucrărilor iar cumpărătorul . a solicitat reducerea prețului cu 19.000 euro tocmai pentru ca hala prezenta probleme ale pereților exteriori.
Faptul ca anterior părțile au stabilit un pret cu 19.000 euro mai mare (715.000 euro) iar prin contractul de vânzare s-a stabilit un pret de 731.000 euro (715.000 (pret inițial) -19.000 (diminuare de pret) + 35.000 (lucrări executate suplimentar) = 731.000 euro).
Actul adițional la antecontractul de vânzare cumpărare incheiat intre S. si . prin care s-a stipulate res la art. 2 reducerea prețului cu 19.000 euro demonstrează in primul rand justificarea diminuării prețului dar si existenta unor neregularitati ale lucrărilor ce sunt imputate doar constructorului ..
Executarea necorespunzatoare a lucrărilor contractate de către . cu consecința imposibilității vânzării imobilului la un pret de piața mult superior, îndreptățea S. sa solicite si repararea acestui prejudiciu (86.000 euro).
S. a urmărit prin edificarea acestei construcții obținerea unui avantaj patrimonial. Acest beneficiu urma sa rezulte din vânzarea imobilului la un pret al pieței de la sfârșitul anului 2009 (cand a avut loc si prima vânzare).
Natura operatiuniunilor derulate de S., intre care se includea si cea care a făcut obiectul contractului de subantrepriza nr. 4/05.03.2008, era una exclusiv comerciala,obiectul de activitate fiind unul preponderent in zona construcțiilor industriale urmat de valorificarea acestora.
Unicul scop urmărit al edificării construcției din loc B. Deal, executate in parte de către . a fost vânzarea ulterioara a acesteia in vederea obținerii unui beneficiu patrimonial.
In prezent, astfel cum a rezultat si din raportul de expertiza evaluatorie - suprafața construita poate fi vânduta la un pret estimativ redus cu ~300.000 Euro ( valoarea de piața a intreg imobilului la data de 15.07.2008 fiind de 2.634.752 euro iar in prezent acesta poate fi valorificat la suma de 2.365.112 Euro)
Cu toate aceastea părțile au prevăzut in mod expres ca întârzierea finalizării lucrărilor- lipsa recepției lucrărilor echivalează cu nefinalizarea acestora - indreptateste beneficiarul lucrărilor sa solicite daune in cuantum de 10% din valoarea totala a contractului (860.000 euro) astfel ca daunele moratorii pretinse de către subscrisa S. se ridica la maximul prevăzut in contract - respectiv 86.000 euro.
Astfel, nu pot fi primite nici argumentele instanței de fond in sensul ca solicitarea obligării Ia plata sumei de 86.000 Euro prin aplicarea disp. art. 16 alin.2 si 3 din contract nu poate fi admisa intrucat acest articol se refera strict la cazul in care constructorul întârzie terminarea lucrărilor - si nu s-ar fi făcut dovada acestor întârzieri.
Din cuprinsul raportului de expertiza tehnica aflat la dosarul de fond, rezulta fara putința de tăgada ca nefinalizarea lucrărilor de datorează exclusiv executantului . - in acest sens, astfel cum s-a mai arătat imobilul este nefunctional din vina Executantului, iar "neconformitatile privind execuția si montajul panourilor de fațada sunt in sarcina executantului" ( fila 12 din raport). Or, atat timp cat executantul nu si-a îndeplinit obligațiile de remediere a viciilor constatate, solicitarea S. de obligare a acestuia la plata de daune moratorii pana la finalizarea lucrărilor in conformitate cu normele de calitate aplicabile este in deplina concordanta cu prevederile contractuale si nu contrara acestora cum in mod greșit retine instanța de fond.
Lucrările contractate de către . trebuiau finalizate cel mai târziu la 15.07.2008 - termen in raport de care urmează sa se stabilească si scăderea prețului.
Finalizarea lucrărilor de construcții, conform Legii nr. 10/1995 se constata prin incheierea unui proces verbal de recepție finala - document care nu exista pentru ca subscrisa a refuzat sa accepte lucrările in aceasta stare necorespunzatoare.
Prin urmare unul din termenii esențiali ai contractului de subantrepriza nr. 4 -finalizarea lucrărilor pana la data de 15.07.2008 - nu a fost respectat de către .. Aceasta neexecutare a dus si la imposibilitatea vânzării corpurilor de clădire pentru ca nu exista garanția ca lucrările au fost executate corespunzător.
Or, toate aceste aspecte au dus la situația in care beneficiarul lucrărilor S. nu a putut sa obtina o valorificare a halei industriale construite pentru care a avansat sumele de bani importante.
Instanța de fond in mod netemeinic a considerat ca neexistand un proces-verbal la finalizarea lucrărilor nu poate fi invocata excepția neexecutarii contractului.
Conform art. 10 din contractul de subantrepriza incheiat de parti: "Recepția care va constata terminarea lucrărilor ce fac obiectul prezentului contract se va face dupa finalizarea acestora."
Iar, potrivit dispozițiilor art. 12 din contractul mai sus menționat punctual final, prevăd ca . nu va putea supune la recepție decât "construcțiile care corespund cerințelor de calitate".
Recepția constituie o componenta a sistemului calității si este actul prin care se certifica ca executantul si-a indeplinit obligațiile in conformitate cu prevederile contractului.
Astfel, procesului-verbal la finalizarea lucrărilor urma a . corespundea cerințelor de calitate. O data incheiat acest proces-verbal, S. nu ar mai fi putut invoca excepția neexecutarii contractului - semnarea acestui document reprezentând tocmai o recunoaștere a efectuării lucrărilor de construcții in conformitate cu cerințele de calitate.
Concluzionând, instanța de fond in mod eronat a considerat ca doar dupa incheierea procesului-verbal la finalizarea lucrărilor, S. ar fi putut invoca excepția neexecutarii contractului - in realitate S. nu ar fi putut invoca aceasta excepție daca ar in incheiat procesul-verbal de finalizare intrucat ar fi insemnat exact contariul celor reținute de instanța respectiv, executarea corespunzătoare a contractului.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată următoarele:
La data de 05.03.2008 între părțile prezentei cauze a fost încheiat contractul de subantrepriză nr. 4, având ca obiect executarea de către reclamanta . a unor lucrări de proiectare, execuție, livrare și montaj a elementelor prefabricate pentru o hală industrială de pe șantierul situat în localitatea B. Deal, km 23, județul G..Prin cererea introductivă, s-a solicitat obligarea pârâtei . la plata sumei de 649.623,46 lei, reprezentând diferența de preț neachitată, din totalul de 4.260.760,28 lei, potrivit facturii fiscale nr.54/07.08.2008.
În speța de față, Curtea constată că reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil, afirmând în același timp executarea propriilor obligații .
Pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor raporturi contractuale stabilite între părți, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și nerespectarea obligațiilor contractuale, precum și vinovăția părții care a cauzat prejudiciul.
Astfel, fapta ilicită constă în neexecutarea obligației asumate. In prezenta cauză, reclamanta invocă nerespectarea de către pârât a obligației de a achita serviciile prestate de reclamantă, în cuantum de 649.623,46 lei . Cu privire la acest aspect, Curtea va constata că pârâtul nu a contestat faptul că nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, acest aspect rezultând și din cuprinsul întâmpinării și cererii reconvenționale depuse la dosar, invocând în apărarea sa, excepția de neexecutare a convenției de către ..
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei și necontestate, care se coroborează cu raportul de expertiză tehnică realizat în fața primei instanțe, Curtea constată că Tribunalul în mod greșit nu a dat eficiență apărărilor pârâtei, apreciind că excepția de neexecutare nu produce efecte juridice în speța dedusă judecății. Astfel, în speța dedusă judecății, instanța de apel reține incidența disp. art. 12 din contractul de subantrepriză nr. 4/05.03.2008 raportat la obligația constructorului de a executa toate lucrările corespunzător din punct de vedere al calității și a art.10 și 9, în sensul că factura fiscală emisă pentru contravaloarea lucrărilor efectuate se consideră însușită și obligă beneficiarul numai în măsura în care s-a efectuat recepția lucrărilor. Or, potrivit corespondenței purtate între părți (adrese nr. 27 din 25.09.2009, nr.2355 din_- file 27,30,33 dosar fond), dar și procesului verbal de conciliere din 20.04.2010, care se coroborează cu constatările expertului S. D. (deficiențe cu privire la calitatea lucrărilor de execuție, transport și montaj panouri de fațadă: fisuri pereți, respectiv întindere minimă pe 6 panouri, întindere medie pe 8 panouri, multiple pe 4 panouri, rugină exterioară pe pereți:întindere minimă pe 10 panouri, întindere medie pe 9 panouri și multiple pe 4 panouri, diferențe de dimensiuni geometrice de 2, 3 cm la 4 panouri), Curtea constată că apelanta pârâtă în mod justificat nu a procedat la achitarea diferenței de preț în condițiile în care nici . nu a procedat la respectarea în integralitate a obligațiilor asumate. Totodată, având în vedere că beneficiarul a contestat calitatea lucrărilor efectuate, iar factura fiscală nr.54/07.08.2008 nu este însoțită de procesul verbal de recepție a lucrărilor, înscrisul invocat de către reclamantă în susținerea pretențiilor sale este lipsit de forță probatorie, ca orice înscris sub semnătură privată factura comercial putând face dovadă și în favoarea emitentului numai în situația în care este acceptată, în mod expres sau tacit.
Concluzionând, Curtea apreciază ca în speță în mod eronat prima instanță nu a dat eficiență apărării pârâtei și nu a reținut incidența excepției de neexecutare a contractului.
În ceea ce privește cererea reconvențională, Curtea constată că pârâtul S. a solicitat obligarea reclamantei paratei . la plata sumei de 257.000 euro reprezentând costuri pentru remedierea deficientelor rezultate din neexecutarea corespunzătoare a lucrărilor si beneficiul nerealizat (86.000 euro) prin imposibilitatea vânzării imobilului la sfârșitul anului 2009, creditorul obligației neexecutate fiind indreptatit la repararea prejudiciului total, adică atat la pierderea efectiv suferita (paguba efectiva - damnum emergens), cat si la beneficiul de care acesta este lipsit (beneficiul nerealizat - lucrum cessans). Asupra acestui aspect, instant retine ca potrivit art. 1073 rap art. 998-999 C.civil, pentru angajarea raspunderii civile și acordarea de despăgubiri pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, existenta faptei ilicite, existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si nu in ultimul rand vinovatia celui care a cauzat prejudiciul in conformitate cu art. 1169 C.civil.
In ceea ce priveste prima conditie a raspunderii civile este de netagaduit faptul ca prejudiciul consta in rezultatul negativ, ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligației asumate. Apreciind că în cauză nu este incidentă niciuna dintre situațiile în care întinderea prejudiciului este fixată de lege (respective o obligație care are drept obiect o sumă de bani, situație în care legea fixează drept despăgubire dobîând legală), Curtea reține că incumbă creditorului, în speță pârâtei sarcina probei existenței prejudiciului, în condițiile art. 1169 C.civ.
Sub aspectul prejudiciul pretins suferit de catre pârâtă instanta retine ca pentru a fi susceptibil de reparare acesta trebuie sa fie, in primul rand, cert atat in privinta existentei cat si in privinta posibilitatii de evaluare. Or, în cauză, Curtea constată că pretențiile solicitate cu titlu de despăgubiri nu au fost dovedite,în condițiile în care prezumțiile simple, neînsoțite de administrarea altor mijloace de probă( în speță, expertiză tehnică de evaluarea a deficiențelor, a reparațiilor sau a beneficiului nerealizat invocate) nu fac dovada ex re.Sub alt aspect, Curtea urmează a constata că prima instantă a făcut în mod judicious aplicarea principiului disponibilității, care guvernează procesul civil, reținând că, întrucât cererea reconvențională nu a fost modificată sau completată în condițiile art. 132 C.proc.civ.nu pot fi luate în considerare aspectele invocate ulterior sesizării instanței de către pârâtă ,întrucât exced limitelor învestirii instanței.
Pentru aceste considerente, cu aplicarea disp. art. 296 C.proc.civ., Curtea va admite apelul formulat de apelanta-pârâtă S.C. S. C. S.R.L., va schimba în parte sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea principală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă S.C. S. C. S.R.L., prin lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ D. V., cu sediul în București, ., ., împotriva Sentinței civile nr.550 din 01.10.2013 pronunțată de Tribunalul G. - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. M. B. S.R.L., cu sediul ales la M. & Asociații S.P.A.R.L., din București, ., sector 1.
Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea principală.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
A.S. V. F.L. ȘALAR
GREFIER,
V. G.
Red.Jud.A.S.V./21.07.2014
Nr.ex.: 4
Fond: Tribunalul G.
Președinte:C. M.
| ← Radiere. Decizia nr. 260/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Constatare nulitate act. Decizia nr. 29/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
