Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 618/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 618/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 4299/87/2013/a8
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 618A
Ședința publică de la 16.04.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – I. P.
JUDECĂTOR – A. A.
GREFIER - L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta . SRL, împotriva încheierii civile nr. 564 din 23.09.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . prin administrator judiciar SIERRA QUADRANT SPRL, Banca Comercială Română SA prin Direcția Recuperare - Biroul de Recuperare Regională și ..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere faptul că apelanta, prin cererea de apel, a solicitat judecata în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
P. încheierea civilă nr.564/23.09.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman s-au respins ca nefondate cererile formulate de creditorii Carpați M. Furnitură SRL, B. SA prin Direcția de Recuperare Biroul Recuperare Regională, . de repunere în termenul de înscriere a creanței în tabelul creditorilor debitoarei ..
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că în ceea ce privește cererea formulată de creditoarea Carpați M. Furnitura SRL prin care contestatoarea a arătat că a luat cunoștință despre deschiderea procedurii insolvenței debitoarei . cu ocazia notificării de către administratorul judiciar prin care i se transmitea măsura respingerii înscrierii declarației de creanță pe motiv de prescriere a dreptului material la acțiune, s-a apreciat că motivul invocat pentru repunerea în termen nu se poate circumscrie dispozițiilor art. 103 c.p.c. și că cererea este nefondată.
Cu privire la fondul cererii, tribunalul a reținut că administratorul judiciar în mod corect a procedat la respingerea cererii de înscriere la masa credală a declarației de creanță motivat de faptul că dreptul material la acțiune pentru recuperarea creanței de către creditoare s-a prescris, potrivit dispozițiilor art.1 și 3 din decretul nr.167/1958, în raport de data deschiderii procedurii, 09.12.2013.
. Group SRL (fostă . SRL) a declarat apel împotriva acestei încheieri solicitând admiterea apelului și înscrierea în tabelul creditorilor cu creanța în sumă de 14.935 lei datorată de către debitoarea ..
În motivarea apelului se arată că a cerut înscrierea în tabelul creanțelor în baza facturii nr. 163/13.05.2010 achitată parțial.
Susține că prin adresa nr.42/15.01.2014 administratorul judiciar i-a comunicat refuzul de a înscrie creanța motivat de împlinirea termenului de prescripție a dreptului material la acțiune.
Apelanta afirmă că prescripția s-a întrerupt prin plata parțială a facturii, conform dispozițiilor art. 2537, 2538 cod civil și învederează că cererea de înscriere la masa credală s-a formulat în termenul de 30 de zile de la data când a primit comunicarea administratorului judiciar.
Au fost atașate la dosar următoarele înscrisuri: factura nr. 163/13.05.2010, fișa de cont la factura, notificarea nr.25/06.02.2014 emisă de administratorul judiciar Sierra Quadrant SPRL al debitoarei . și BPI nr. 802/15.01.2014.
Nu s-a depus întâmpinare.
Analizând încheierea atacată prin prisma criticilor invocate și în baza actelor de la dosar, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a fost sesizată de către contestatoarea . Group SRL (fosta Carpați M. Frunitură SRL) cu o contestație împotriva tabelului preliminar al obligațiilor debitoarei . formulată în temeiul dispozițiilor art.73 din legea nr.85/2006. P. contestație s-a susținut că a cerut înscrierea în tabelul definitiv cu o creanță în sumă de 14.935 lei provenită din factura nr.163/13.05.2010.
Declarația de creanță a contestatoarei a fost respinsă de către administratorul judiciar Sierra Quadrant SPRL pentru motivul că s-a prescris dreptul material la acțiune în ceea ce privește recuperarea respectivei creanțe.
În motivarea contestației s-a solicitat o repunere în termen în conformitate cu dispozițiile art.19 din Decretul nr. 167/1958 susținându-se că de la data comunicării de către administratorului judiciar al debitoarei a refuzului înscrierii creanței în tabel s-a formulat cererea de repunere în termen și contestația.
Instanța de fond a respins contestația reținând că termenul de prescripție pentru realizarea creanței s-a împlinit anterior deschiderii procedurii insolvenței debitoarei.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că procedura insolvenței împotriva debitoarei . s-a deschis la data de 09.12.2013 prin încheierea nr. 365.
Factura nr.163/13.05.2010 are o valoare totală de 84.182,27 lei (f.21) iar din fișa de cont depusă de către apelanta contestatoare la dosar (f.22) rezultă că debitoarea a făcut plăți parțiale la data de 11.06.2010, rămânând neachitat un rest în sumă de 14.935 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din Decretul nr. 167/1958 plata parțială de către debitor a întrerupt cursul prescripției și de la acest moment începe să curgă un nou termen de prescripție de 3 ani conform dispozițiilor art. 1 și 3 din Decretul nr.167/1958, ceea ce însemnă că la data de11.06.2013 s-a împlinit termenul de prescripție pentru plata integrală a facturii.
Or, reținând că procedura insolvenței s-a deschis la data de 09.12.2013 rezultă că cererea creditoarei contestatore privind înscrierea cu o creanță în valoare de 14.935 lei era prescrisă cu mult înainte de deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Constată că nu sunt incidente prevederile art. 19 din Decretul nr.167/1958 invocate de către apelanta-contestatoare deoarece, potrivit acestui text de lege, „instanța judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depășit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acțiunii, ori să încuviințeze executarea silită”.
Or, apelanta nu numai că nu a invocat vreun motiv justificat sau cauze întemeiate pentru care termenul de prescripție a fost depășit, dar nu a susținut existența niciunui motiv sau cauze care ar fi împiedicat-o să ceară de la debitoare diferența neachitată din factura nr.163/2010 în cursul termenului de prescripție.
În concluzie, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile apelantei și că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ce urmează a fi menținută.
În temeiul art. 480 alin. 1 c.p.c., Curtea urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta . Group SRL (fostă . SRL), cu sediul în Jud.Ilfov, loc.Mogoșoaia, ..176, împotriva încheierii civile nr.564 din 23.09.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . prin administrator judiciar SIERRA QUADRANT SPRL, cu sediul în ..1 C2, bir.1, jud.Teleorman, loc. Z., Banca Comercială Română SA prin Direcția Recuperare - Biroul de Recuperare Regională cu sediul în București, ..5, sector 3 și . cu sediul în ..Slobozia, ., ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2015.
Președinte, Judecător,
I. P. A. A.
Grefier,
L. E. A.
Red.Jud.I.P.
Nr.ex.: 6 ex./07.05.2015
Fond: Tribunalul Teleorman Secția Civilă
Președinte: Judecător-sindic- V. M.
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 803/2015. Curtea de... | Procedura insolvenţei – societăţi pe acţiuni. Decizia nr.... → |
|---|
