Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 684/2014. Curtea de Apel CLUJ

Comentarii

0

Decizia nr. 684/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 602/1285/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.684/2013

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. S.

JUDECĂTOR: S.-L. R.

GREFIER: M. V.-G.

Componența prezentului complet de judecată a fost

modificată prin Hotărârea nr. 45/25.06.2014

a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Cluj

S-a luat în examinare apelul formulat de apelanta-reclamantă T. C. M., împotriva sentinței civile nr.2034 din 2 iulie 2014 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații- pârâți Cabinet de Avocat C. S., Cabinet de Avocat B. A. I., având ca obiect ordonanță președințială suspendarea provizorie a plății creanțelor.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul intimaților-pârâți Cabinet de Avocat C. S., Cabinet de Avocat B. A. I., avocat M. A. V. din Baroul Cluj, lipsă fiind apelanta-reclamantă.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele: cauza se află la primul termen de judecată, în apel; procedura de citare este îndeplinită; intimații-pârâți au depus întâmpinare; apelanta a depus o cerere prin care învederează instanței faptul că renunță la judecată.

Reprezentantul intimaților-pârâți Cabinet de Avocat C. S., Cabinet de Avocat B. A. I., avocat M. A. V. depune la dosar împuternicirea avocațială și dovada cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul intimaților-pârâți Cabinet de Avocat C. S., Cabinet de Avocat B. A. I., avocat M. A. V., întrebat fiind de către instanță, arată că nu are obiecțiuni cu privire la competența instanței.

Curtea, procedând la verificarea competenței, constată în temeiul art. 131, art.3 pct. 2 N.C.P.C. că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentului apel.

Curtea acordă cuvântul cu privire la poziția procesuală exprimată de apelantă.

Reprezentantul intimaților-pârâți Cabinet de Avocat C. S., Cabinet de Avocat B. A. I., avocat M. A. V. solicită să se ia act de renunțarea la judecată manifestată de apelantă și având în vedere că renunțarea la judecată s-a făcut după formularea apelului, în temeiul art.406 alin. 3 N.C.P.C. solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 2034 din 2 iulie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Specializat Cluj, s-a respins ca inadmisibilă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta T. C. M., cu domiciliul în Cluj-N., .. 12, ., cu domiciliul procesual ales în București, ., parter, sector 5, în contradictoriu cu pârâtele CABINET INDIVIDUAL AVOCAT C. S., C._, cu sediul în Cluj-N., ., nr. 8, .. Cluj și CABINET INDIVIDUAL AVOCAT B. A. I., C._, cu sediul în Cluj-N., .. 162-168, ., având ca obiect suspendarea provizorie a plății creanțelor pârâtelor până la soluționarea dosarului nr._ al Tribunalului Specializat Cluj.

A fost obligată reclamanta T. C. M. să plătească pârâtei CABINET INDIVIDUAL AVOCAT B. A. I. suma de 2.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 13 mai 2014, reclamanta T. C. M. a solicitat instanței, ca pe calea ordonanței președințiale, să se dispună suspendarea provizorie a plății creanțelor CABINETULUI INDIVIDUAL AVOCAT C. S. și CABINETUL INDIVIDUAL BADAU A. I. în tabelul de creanțe al ..

În motivarea cererii reclamanta a arătat că . este în prezent în procedura falimentului în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, având termen de judecată la data de 12.05.2014. Creanțele reprezentând valoarea contractelor de asistență juridică a căror anulare a solicitat-o reclamanta printr-o cerere separată înregistrată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, au fost înscrise în tabelul creanțelor debitoarei ., iar la data de 16.05.2014 în cadrul adunării creditorilor urmează să fie distribuite anumite sume creditorilor. Astfel, având în vedere că aceste contracte de asistență juridică sunt susceptibile de a fi anulate, reclamanta solicită sistarea oricăror plăți către pârâte până la soluționarea pe fond, definitiv și irevocabil, a acțiunii în anularea contractelor de asistență juridică.

Prin precizările depuse la dosar la data de 30 mai 2014, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta un contract general de asistență juridică CJ_/B/28.02.2011, contract ce stipulează plata unui onorariu de 40 euro/oră în schimbul unei reprezentări juridice generale. În cursul lunii iulie 2012 pârâta i-a solicitat reclamantei să semneze un număr de 11 contracte în alb, motivând că ulterior acestea vor fi completate și depuse în instanță în cadrul proceselor ce urmau a fi derulate în viitor. Ulterior, pârâta a completat aceste contracte semnate în alb de către reclamantă, antedatându-le și adăugând un onorariu care nu a fost niciodată convenit cu reclamanta. Astfel, contractele de asistență juridică semnate în alb și completate ulterior de către pârâtă fără consimțământul reclamantei atrag asupra lor prin forma și prin viciu de consimțământ nulitatea absolută prevăzută de art. 127 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat.

S-a arătat că creanța în sumă totală de 335.227,21 lei reprezentând valoarea contractelor de asistență juridică încheiate cu pârâtele a fost înscrisă în tabelul creanțelor declarate împotriva averii debitoarei ., urmând ca prin planul de reorganizare să fie achitată în procent de 91,50%, motiv pentru care reclamanta consideră întemeiată cererea formulată de sistare a plăților în favoarea pârâtelor.

Prin întâmpinare, pârâta CABINET INDIVIDUAL AVOCAT C. S. a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat Cluj, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei T. C. M., excepția lipsei de interes a reclamantei, excepția inadmisibilității cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale, iar pe fond a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale pârâta a arătat că prin cererea de emitere a ordonanței președințiale se tinde la exercitarea unui control judecătoresc al procedurii insolvenței care se efectuează exclusiv de către judecătorul sindic potrivit legii speciale. Procedura insolvenței are caracter special față de procedura judiciară de drept comun, o procedură de drept comun care tinde să aibă același rezultat ca și anumite prevederi speciale fiind incompatibilă cu aceste prevederi speciale și astfel nu poate fi admisibilă în baza art. 149 din Legea nr. 85/2006.

În speță, în cadrul dosarului nr._ există un plan de reorganizare și de plată a creanțelor confirmat irevocabil de judecătorul sindic, legea insolvenței neprevăzând posibilitatea participanților de a suspenda aplicarea planului tocmai datorită faptului că în acest moment procesual nu mai există interese care să justifice reglementarea unor asemenea măsuri, persoanele cuprinse în plan neputând obține nici mai mult și nici mai puțin decât suma înscrisă și confirmată.

S-a arătat în acest context faptul că reclamanta avea ocazia să acționeze prin mijloace specifice procedurii insolvenței în vederea realizării scopului urmărit atât prin prezenta cerere, cât și prin cererea principală de anulare a contractelor. Astfel, reclamanta putea să formuleze contestații la tabelul preliminar al creanțelor, cale procesuală din care este decăzută la acest moment procesual și putea să se opună adoptării planului de reorganizare sau să introducă contestații la măsurile administratorului special, în cazul în care considera că plățile efectuate de acesta nu sunt în conformitate cu planul de reorganizare confirmat.

Totodată, inadmisibilitatea cererii de emitere a ordonanței președințială rezidă și în aceea că, câtă vreme este în mod evident inadmisibilă contestarea de către un creditor participant la procedură a creanței altui creditor prin intermediul unei acțiuni în anulare întemeiate pe disp. art. 79-80 din Legea nr. 85/2006, legea prevăzând calea specială a contestației la tabelul preliminat al creanțelor reglementată de art. 73, în mod evident este inadmisibilă și o cerere incidentală care urmărește acordarea de măsuri vremelnice în vederea îndeplinirii acestui scop inadmisibil, al contestării creanței pârâtei.

Având în vedere existența unei sentințe executorii și irevocabile de confirmare a planului de reorganizare, cu atât mai mult împiedicarea punerii în practică a acesteia nu poate fi efectuată pe calea unei ordonanțe președințiale, fiind inadmisibilă contestarea sau suspendarea sentinței judecătorului sindic pe asemenea căi.

Pârâta a arătat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 996 C.pr.civ. Astfel, reclamanta nu este titulara nici unui drept identificabil pus în discuție în speță, nefiind parte a contractelor de asistență juridică. De asemenea, în favoarea reclamantei nu există nici aparența unui drept, în cauză aparența de drept putând decurge numai dintr-o aparență de temeinicie a acțiuni principale. Însă, sentințele judecătorului sindic nu sunt susceptibile de suspendare, potrivit art. 8 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, iar cuantumul creanțelor înscrise în plan nu poate fi nici modificat, sens în care înscrierea reclamantei în planul de reorganizare va rămâne în forma existentă indiferent de soarta celorlalte creanțe. Prin urmare, nu există un drept al reclamantei legat de procedura insolvenței în care se află debitoarea, întrucât creanța acesteia va fi satisfăcută tot potrivit planului confirmat, în cuantumul existent deja.

Pe de altă parte, în cauză trebuie să se procedeze la o analiză sumată, de suprafață, a acțiunii principale pentru a se determina dacă șansele de admitere ale acesteia pot justifica suspendarea provizorie a plăților. În acest context, pârâta a arătat că orice acțiune întemeiată pe disp. art. 79-80 din Legea nr. 85/2006 este prescrisă, fiind îndeplinit termenul de prescripție de 16 luni de la data deschiderii procedurii prevăzut de art. 81. De asemenea, acțiunea principală a fost introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, drept la acțiune având exclusiv administratorul judiciar sau comitetul creditorilor potrivit art. 79-80 din Legea nr. 85/2006. Oricum, acțiunea principală este lipsită de interes, câtă vreme plățile cuprinse în planul de reorganizare nu vor suferi modificări în ceea ce o privește.

S-a mai arătat că nici în cadrul unei acțiuni de drept comun reclamanta nu are calitate procesuală activă, nefiind parte în contractele a căror anulare o solicită, nu are nici interes, având în vedere că nu urmărește protejarea unui interes și drept propriu derivat din aceste contracte de asistență juridică și, mai mult, o astfel de acțiune este inadmisibilă dat fiind că potrivit Legii speciale există dispoziții exprese care stabilesc mijloacele procesuale și procedurale prin care se poate anula titlul creanței creditorului.

De asemenea, acțiunea în anularea contractelor de asistență juridică este vădit nefondată și raportat la motivele pe care aceasta se întemeiază. Astfel, motivele de nulitate invocate sunt de nulitate relativă și nu de nulitate absolută, netemeinicia susținerilor reclamantei reieșind din simpla observare a contractelor de asistență juridică, acestea fiind tehnoredactate integral și semnate de mână de către pârâtă și administratorul ., reclamanta necontestând semnătura sa în calitate de reprezentant al debitoarei pe contracte și nici realitatea prestării serviciilor de care a beneficiat în mod evident. Pe de altă parte, contractele respectă toate prevederile statutului profesiei de avocat.

De asemenea, în cauză nu este îndeplinită nici ultima condiție prevăzută de art. 996 C.pr.civ., respectiv cea a cazului grabnic, neexistând nici un drept al reclamantei care s-ar păgubi prin întârziere. Totodată, nu există nici iminența unei pagube, întrucât prin distribuirile efectuate potrivit planului de reorganizare creanța ce urmează a fi achitată reclamantei este aceeași. Mai mult, reclamantei nu i se produce nici o pagubă în situația în care plățile continuă să se efectueze conform planului de reorganizare, vând în vedere că aceste plăți nu trebuie făcute de ea, ci de către debitoare.

Nu în ultimul rând, pârâta a arătat că nu suntem nici în cazul unor presupuse piedici la executare silită întrucât reclamanta nu urmărește obținerea unui titlu executoriu pe care apoi să-l pună în executare silită împotriva pârâtei.

Prin întâmpinare, pârâta CABINET DE AVOCAT B. A. I. a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat Cluj, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei de interes a reclamantei, excepția inadmisibilității cererii reclamantei, invocând în esență aceleași aspecte invocate și de către pârâta CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT C. S. în cuprinsul întâmpinării formulate.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar, reclamanta a solicitat respingerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Specializat Cluj ca fiind neîntemeiată, temeiul de drept al cererii formulate nefiind prev. art. 79-80 din legea nr. 85/2006, ci încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 122 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat.

Totodată, reclamanta a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active, arătând că exercitarea acțiunii nu a fost făcută în nume propriu, ci în calitate de administrator special al ., societate aflată în procedura reorganizării judiciare, iar potrivit art. 103 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, pe parcursul reorganizării debitoarea va fi condusă de administratorul special sub supravegherea administratorului judiciar.

Referitor la excepția lipsei de interes reclamanta a arătat că interesul acesteia este născut, prezent și actual, cererea fiind formulată în calitate de administrator special al debitoarei, calitate în care justifică interesul reușitei reorganizării societății și interesul de a nu se achita creanța inexistente sau constituie sub beneficiul unei fraude la lege. De altfel, reclamanta are inclusiv calitatea de creditor înscris la masa credală, astfel încât justifică interesul în vederea protejării și asigurării unor șanse sporite de recuperare a propriului drept de creanță prin eliminarea unor creanțe fictive înscrise la masa credală.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială reclamanta a arătat că în cadrul procedurii de insolvență nu se pot soluționa acțiuni în nulitatea absolută a unor titluri declarate și admise la masa credală, cum sunt, în speță, contractele de asistență juridică. Jurisprudența s-a pronunțat în mod constant în această privință, singura cale de a tranșa judiciar însuși existența dreptului fiind aceea a dreptului comun.

În al doilea rând, reclamanta a arătat că orice impact pe care l-ar genera o eventuală admitere a unei acțiuni în nulitate reversează automat scadența respectivei creanțe în cadrul programului de plăți.

S-a arătat că tocmai existența procedurii de insolvență este un argument în plus pentru justețea cererii de ordonanță președințială, întrucât distribuirile ce s-ar face în cadrul programului de plăți sunt ireversibile, o astfel de distribuție afectând în mod ireversibil și drepturile celorlalți creditoarei.

Referitor la susținerile pârâtei raportat la caracterul nesuspensiv de executare al hotărârilor judecătorului sindic reclamanta a arătat că judecătorul sindic nu are atribuția de a proceda la suspendarea unor plăți, motivele de nulitate invocate pe calea acțiunii principale indic cel puțin un dubiu rezonabil raportat la titlurile de creanțe cuprinse în programul de plăți, astfel că suspendarea plății unei astfel de creanțe cade în competența exclusivă a judecătorului de drept comun.

Pe fondul cauzei, reclamanta a arătat că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale. Astfel, urgența este demonstrată în speță de faptul că distribuțiile sumelor de bani sunt iminente, iar odată operate, nu există garanția unei restituiri în detrimentul stabilității și certitudinii care trebuie să guverneze raporturile juridice. De altfel, nici pârâta nu a justificat care ar fi pierderea înregistrată în cazul în care aceste sume de bani ar fi temporar suspendate la plată. În condițiile în care, oricum, în cadrul programului de plăți inițial, plățile urmau a fi efectuate spre sfârșitul acestui an a titlului de creanță, o astfel de măsură, de temporară suspendare, este singura soluție rațională și echilibrată.

În ședința publică din data de 2 iulie 2014 instanța a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat Cluj, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei de interes a reclamantei.

Deliberând, din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Reclamanta T. C. M. deține calitatea de administrator special al debitoarei ., societate aflată în reorganizare, procedura insolvenței acestei debitoare făcând obiectul dosarului_ al Tribunalului Specializat Cluj.

La data de 18 aprilie 2014, reclamanta T. C. M. A formulat o acțiune în contradictoriu cu pârâtele CABINET INDIVIDUAL AVOCAT C. S. și CABINET INDIVIDUAL AVOCAT B. A. I., acțiune înregistrată sub numărul_ al Tribunalului Specializat Cluj prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de asistență juridică încheiate între . și pârâte, contracte în temeiul cărora acestea sunt înscrise la masa credală a debitoarei ., acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 953 cod civil de la 1864 și 1247 alin. 1 Noul Cod civil.

Potrivit art. 996 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, iar potrivit art. 996 alin. 5 Cod procedură civilă, pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

Din analiza textului acestor dispoziții legale rezultă că există patru condiții specifice de admisibilitate a ordonanței președințiale, anume urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate pe această cale, prin măsura luată să nu se prejudece fondul și existența unei „aparențe” de drept în favoarea reclamantului, aceste condiții trebuind îndeplinite cumulativ.

Condiția urgenței, prima condiție de admisibilitate a acestei proceduri, este o chestiune de fapt care este interpretată în mod concret de către instanța de fond, raportat la circumstanțele cauzei. Raportat la această condiție, instanța a reținut faptul că reclamanta nu a justificat îndeplinirea acestei condiții sub nici un aspect. Faptul că s-ar efectua o plată în cadrul programului de plăți aferent planului de reorganizare al debitoarei . în favoarea pârâtelor nu este de natură a justifica o asemenea condiție, deoarece în cazul unei eventuale anulări a titlului acestor pârâte, există posibilitatea recuperării creanțelor achitate, iar din probele administrate nu reiese nici măcar riscul ca aceste pârâte să fie insolvabile sau să își ascundă/micșoreze patrimoniul, astfel că această condiție nu a fost dovedită. Mai reține instanța că sarcina dovedirii îndeplinirii acestei condiții revenea reclamantei potrivit dispozițiilor art. 249 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește cea de a doua condiție de admisibilitate, și anume cea care prevede ca măsura ordonată de instanță să fie vremelnică, reclamanta a justificat acest aspect prin faptul că a formulat o cerere de chemare în judecată, în procedura de drept comun, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de asistență juridică în temeiul cărora pârâtele și-au întemeiat creanțele înscrise la masa credală a debitoarei ., acțiune ce face obiectul dosarului civil nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, măsura suspendării plăților fiind solicitată a se dispune până la soluționarea definitivă a acestei cauze, astfel că raportat la acest aspect această condiție este îndeplinită în cauză.

În ceea ce privește condiția privitoare la existența unei “aparente de drept” in favoarea reclamantului, această condiție trebuie analizată în mod prioritar de către instanță, aceasta din urma fiind ținută să nu dispună nici o măsură provizorie până ce nu își creează convingerea că în favoarea reclamantului exista “aparenta de drept”. Limitele cercetării privind aparenta dreptului sunt chiar limitele indicate referitoare la “pipăirea fondului”, această analiză trebuind a fi efectuată și prin raportare la excepția inadmisibilității invocată de către pârâte și care a fost unită cu fondul cauzei.

Astfel, instanța a reținut că prin acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ al Tribunalului Specializat Cluj reclamanta a solicitat constatarea nulității unor acte juridice, titluri executorii, în temeiul dreptului comun, acte care stau la baza înscrierii unor creanțe ale pârâtelor în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei ., iar prin prezenta cerere a solicitat suspendarea plății acestor creanțe până la soluționarea acțiunii în constatarea nulității. În mod temeinic au susținut pârâtele că atât acțiunea de drept comun cât și prezenta cerere, raportat la obiectul acestora trebuie să fie guvernate de dispozițiile Legii nr. 85/2006, dispoziții speciale derogatorii de la dreptul comun așa cum reiese din art. 149 din Legea nr. 85/2006.

Ori, în această etapă a procedurii, respectiv după definitivarea tabelului de creanță, raportat la situația invocată drept temei de fapt al cererii de către reclamantă, instanța reține că acesta se circumscrie dispozițiilor art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia „Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute”, iar potrivit alin. 3, „pana la judecarea irevocabila a contestației, judecătorul-sindic va putea declara creanța sau dreptul de preferință contestat ca admis numai provizoriu.”. Nu au putut fi reținute susținerile reclamantei cum că în cazul procedurii insolvenței, în contextul contestațiilor art. 73 și 75 din Legea nr. 85/2006 nu se poate verifica valabilitatea titlurilor pe care pârâtele își întemeiază creanța, cu atât mai mult cu cât pentru verificarea acestora legea nu prevede o procedură specială derogatorie de verificare a acestora, iar în cadrul procedurii reglementate de art. 75, judecătorul sindic poate declara creanțele contestate ca fiind admise doar provizoriu, cu consecința suspendării plății acestora până la soluționarea contestației.

De asemenea, a mai reținut instanța că printr-o procedură de drept comun nu se poate interveni în cadrul unei proceduri de insolvență dispunându-se suspendarea unor proceduri desfășurate în cadrul procesului de insolvență. Mai trebuie subliniat și faptul că această acțiune întemeiate pe dispozițiile dreptului comun este inadmisibilă și sub aspectul faptului că nu se poate admite eludarea unor proceduri și termene speciale prin recurgerea la dispozițiile dreptului comun.

Ori față de cele de mai sus, susținerile pârâtelor cum că această acțiune este inadmisibilă sunt întemeiate. Față de cele de mai sus, având în vedere dispozițiile art. 996 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de emitere a unei ordonanțe presedințiale formulată de reclamanta T. C. M. în contradictoriu cu pârâtele CABINET INDIVIDUAL AVOCAT C. S. și CABINET INDIVIDUAL AVOCAT B. A. I. având ca obiect suspendarea provizorie a plății creanțelor pârâtelor până la soluționarea dosarului nr._ al Tribunalului Specializat Cluj.

În temeiul art. 453 alin. 1 coroborat cu art. 452 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanta T. C. M. să plătească pârâtei CABINET INDIVIDUAL AVOCAT B. A. I. suma de 2.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial (fila 69).

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta apelantă T. C. solicitând ca, prin hotărârea care se va pronunța, să se dispună: (I) în principal, admiterea apelului și schimbarea în tot a Hotărârii atacate, cu consecința admiterii cererii de Ordonanța Președințială, iar (II) în subsidiar, admiterea apelului și schimbarea în parte a Hotărârii atacate, în sensul reducerii cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina reclamantei la un cuantum rezonabil și justificat în mod obiectiv conform complexității prezentei cauze.

În dezvoltarea motivelor de apel se arată că, având în vedere prevederile art. 999 C.pr.civ., reclamanta declară prezenta cale de atac în termen legal. De asemenea, având în vedere prevederile art. 470 alin. (5) C.pr.civ., conform cărora, „în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii", subsemnata urmează să dezvolt în mod corespunzător criticile prezentei căi de atac, în termen de 5 zile de la momentul comunicării Hotărârii atacate.

La data prezentei reclamanta nu cunoaște argumentele și raționamentul instanței de judecată, care au stat la baza respingerii ordonanței președințiale ca inadmisibilă, Hotărârea atacată nefiind redactată și comunicată, sens în care își rezervă dreptul de a proceda la motivarea și dezvoltarea corespunzătoare a Apelului, ulterior luării la cunoștință de motivația instanței de fond și conținutul efectiv al Hotărârii atacate.

I.SOLUȚIA PRONUNȚATĂ PRIN HOTĂRÂREA ATACATĂ ESTE NETEMEINICĂ

ȘI NELEGALĂ

Conform informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, prin Hotărârea atacată instanța de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de ordonanță președințială.

în considerarea Răspunsului la întâmpinare formulat de reclamantă, prin care a răspuns excepțiilor invocate în cauză (necompetența materială, lipsă calitate procesual activă, lipsă de interes) și în considerarea imposibilității de a verifica, la acest moment, conținutul și raționamentul concret al Hotărârii atacate, înțelegerea reclamantei este în sensul respingerii celorlalte excepții procesuale invocate de pârâte.

Reclamanta apreciază că soluția respingerii drept inadmisibilă a cererii de ordonanță președințială este nelegală și netemeinică, de vreme ce a demonstrat necesitatea unei măsuri provizorii constând în suspendarea unor plăți aferente Planului de reorganizare Netosfarm, în condițiile învestirii instanței cu acțiunea în nulitatea absolută a titlurilor în baza cărora ar trebui efectuate respectivele plăti.

II.ADMISIBILITATEA ȘI TEMEINICIA CERERII DE ORDONANȚĂ PREȘEDINȚIALĂ. CRITICI ALE HOTĂRÂRII ATACATE CE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE ULTERIOR COMUNICĂRII HOTĂRÂRII

Reclamanta a introdus o cerere de chemare în judecată prin care susține nulitatea absolută a titlurilor de creanță aparținând pârâtelor din prezenta cauză (temeiul de drept comun al acțiunii este reprezentat de: (i) eroarea - obstacol, sub forma error in corpore și (ii) frauda la lege, sub aspectul fraus omnia corrumpit, prin încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 122 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat).

Cererea de chemare în judecată este exercitată în calitate de Administrator Special al Netosfarm SRL, societate aflată în procedură de reorganizare judiciară în cauza ce formează obiectul dosarului nr._/111/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bihor și parte în contractele a căror nulitate solicit a fi constatată.

Ordonanța Președințială din prezenta cauză este întemeiată pe o astfel de acțiune - singura care permite, în raport de dispozițiile speciale ale Legii nr. 85/2006, punerea în discuție a unei nulități în privința titlurilor de creanță aparținând pârâtelor.

Astfel cum s-a arătat, în cadrul procedurii de insolvență nu se pot soluționa acțiuni în nulitatea absolută a unor titluri declarate și admise la masa credală, după cum sunt contractele de asistență juridică aparținând pârâtelor. Tocmai în considerarea acestei specializări a judecătorului sindic, acesta nu ar putea proceda la suspendarea unor plăți stabilite de planul de reorganizare, de vreme ce acesta se poate raporta numai la creanțe prezumat a fi corecte și asupra cărora nu se poate pronunța în cadrul unei acțiuni de nulitate.

Apelarea la procedura de drept comun este singurul demers prin care se poate analiza legalitatea actelor care au stat la baza înscrierii creanței pârâtelor la masa credală în procedura de insolvență a Netosfarm.

Or, reclamanta a declanșat acțiunea de natură a statua asupra nulității respectivelor creanțe, efectul unei eventuale hotărâri judecătorești în acest sens fiind eliminarea acestora, fără a fi necesară intervenția judecătorului sindic.

În concret, condițiile de admisibilitate ale Ordonanței Președințiale sunt îndeplinite în prezenta cauză, avându-se în vedere următoarele aspecte:

(I). Aparența dreptului este susținută de însăși motivele de nulitate invocate pe calea acțiunii principale, care induc cel puțin un dubiu rezonabil raportat la titlurile de creanțe cuprinse în programul de plăți și anume existența unui fals ("ii contracte în alb"), a unei antedatări și a unei fraude la lege, inclusiv sub aspectul prevederilor imperative ale Statutului profesiei de avocat;

(II). Urgența este demonstrată de faptul că distribuțiile sumelor de bani sunt iminente, iar odată operate, nu există garanția unei restituiri, în detrimentul stabilității și certitudinii care trebuie să guverneze raporturile juridice;

(III). Caracterul provizoriu al măsurii solicitate este în mod evident legat de soluționarea acțiunii în nulitatea contractelor de asistență juridică, această măsură nefiind de natură a conduce excluderea pârâtelor din cadrul procedurii de insolvență (cu excepția neexercitării, temporare, a dreptului ce formează obiectul prezentei Ordonanțe Președințiale).

(IV). Ordonanța este de natură a preveni o pagubă iminentă din perspectiva efectuării unor plăți nedatorate, în temeiul unor titluri nule; aceasta cu atât mai mult cu cât, conform unor modificări recente ale planului de reorganizare, creditorii au aprobat micșorarea termenelor de plată pentru creanțele din plan (Anexa nr. 1).

III. TEMEINICIA CRITICII PRIVIND CUANTUMUL NEJUSTIFICAT DE M. AL CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ ACORDATE

Prin Hotărârea atacată instanța de judecată a obligat subsemnata la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum de 2.000 de lei. Or, în prezenta cauză, un astfel de cuantum al cheltuielilor de judecată este unul vădit disproporționat și cu atât mai puțin justificat, având în vedere calitatea și pregătirea juridică specifică pârâtelor.

Cuantumul cheltuielilor de judecată acordate este unul exagerat și neadaptat specificului cauzei, motivat de:obiectul cererii de chenare în judecată, reprezentând Ordonanță Președințială, procedură care verifică aparența drepturilor deduse judecății, se judecă cu celeritate și în care întâmpinarea nici nu este obligatorie,

II complexitatea efectivă a cauzei și pregătirile necesare în acest sens,

III.situația specifică a subsemnatei, în sensul suportării unor cheltuieli care îngreunează în mod nejustificat patrimoniul subsemnatei; faptul că reclamanta nu deține resursele necesare desfășurării demersurilor juridice promovate este atestat conform cererii de ajutor public judiciar formulată și admisă în cadrul dosarului de fond pe care se grefează prezenta cerere (Anexa nr. 2).

Jurisprudența relevantă în materie este constantă în a aprecia asupra necesității determinării și acordării în mod obiectiv și rezonabil a cheltuielilor de judecată, criteriile reținute fiind, dincolo de orice dubiu, aplicabile și în prezenta cauză. Aceasta cu atât mai mult cu cât în prezenta cauză, pârâții au fost și au acționat în calitate de client și avocat. Astfel, înalta Curte de Casație și Justiție a arătat faptul că, „in aprecierea cuantumului onorariului, instanța trebuie sa aiba in vedere atat valoarea pricinii cat si proportionalitatea onorariului cu volumul de munca presupus de pregătirea apărării in cauza, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.1"

De asemenea, „ținând seama de elementele prevăzute de alin. 3 al art. 274 C.pr.civ. si anume: activitatea concreta prestata de avocatul pârâtei si limitele mandatului acordat conform împuternicirii existente la dosar, dar si valoarea pricinii, instanța reține ca acesta nu a desfășurat un volum mare de munca pentru executarea mandatului primit de natura sa justifice onorariul perceput în cuantum de 3000 lei pe care l-a apreciat ca nejustificat de mare în raport cu activitatea desfășurata.2"

Solicită pe cale de consecință, cenzurarea corespunzătoare a cheltuielilor de judecată stabilite în prezenta cauză, prin raportarea acestora la în raport de munca efectivă depusă de pârâte, precum si de complexitatea cauzei.

Intimatul-pârât CABINETUL DE AVOCAT BADAU A. I. a depus întâmpinare la dosarul cauzei, la fila 29 solicitând respingerea apelului promovat de către apelanta împotriva Sentinței civile nr. 2034/2014 ca fiind neîntemeiat si pe cale de consecința să se mențină ca legala si temeinica hotărârea primei instanțe, cu cheltuieli de judecata.

În dezvoltarea motivelor întâmpinării se arată că, în fapt prin Sentința apelata, Tribunalul Specializat Cluj a respins cererea de emitere a unei ordonanțe presedintiale formulata de către reclamanta T. C. M., prin care aceasta a solicitat suspendarea efectuării de plați in baza Planului de reorganizare confirmat al ., reținând in esența faptul ca nu sunt indeplinite condițiile prevazue de art. 996 C. pentru admiterea cererii formulate. Astfel, prima instanța a reținut faptul ca nu este îndeplinita condiția urgentei intrucat efectuarea unei plați aferente Planului de reorganizare in favoarea paratelor nu este de natura a justifica măsura solicitata, existând, in măsura admiterii cererii de chemare in judecata ce face obiectul dosarului_, posibilitatea de recuperare a creanțelor achitate, nereiesind din nici o proba a dosarului vreun indiciu cu privire la insolvabilitatea paratelor sau ca acestea încearcă sa isi ascundă sau micșoreze patrimoniul.

De asemenea, instanța a reținut analizând demersul juridic al reclamantei, ca atat acțiunea principala cat si cererea de emitere a unei ordonanțe presedintiale trebuie sa fie guvernate de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, derogatorie de la dreptul comun. Cu alte cuvinte, prima instanța a reținut ca demersul juridic al reclamantei este inadmisibil, intrucat reclamanta avea la dispoziție calea speciala prevăzuta de art. 75 si 73 din Legea insolventei, privind contestarea tabelului definitiv de creanțe, respectiv solicitarea admiterii provizorii a creanțelor contestate, pana la soluționarea contestației împotriva tabelului definitiv al creanțelor.

Pe cale de consecința, instanța a respins ca inadmisibila cererea reclamentei de emitere a unei ordonanțe presedintiale, atat in considerarea neindeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art 996 C., cat si datorita existentei unei cai speciale reglementate de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cale speciala care nu a fost utilizata de către reclamanta.

Prin apelul formulat, apelanta T. C. critica sumar soluția primei instanțe, arătând ca cererea privind emiterea unei ordonanțe presedintiale este singurul demers aflat la dispoziția sa, iar emiterea ordonanței solicitate ar fi justificata de motivele de nulitate clamate. De asemenea arata ca nu ar exista garanția unei restituiri in măsura admiterii acțiunii principale ce face obiectul ar fi admisa ( desi nu indica nici o proba in acest sens, astfel cum a reținut si prima instnata), reținând astfel ca ar exista si o paguba iminenta din perspectiva efectuării unei plați nedatorate. Pe de alta parte, apelanta critica si cuantumul cheltuielilor de judecata acordate subscrisei, de 2000 lei, apreciindu-le pe acestea ca fiind nejustificate.

Apelul promovat este nefondat, si se impune a fi respins din următoarele considerente:

1) In prealabil, subscrisa invoc excepția lipsei de obiect si excepția lipsei de interes a cererii privind emiterea unei ordonanțe presedintiale:

Intimata învederează, faptul ca plățile a căror suspendare s-a solicitat pe calea ordonanței presedintiale au fost deja efectuate, in data de 01.08.2014 de către administratorul judiciar Casa de Insolventa I. & S. SPRL.

Așadar, cererea reclamantei de emitere a unei ordonanțe presedintiale ramane fara obiect, cata vreme nu mai exista plați pendinte de efectuat fata de parate, care sa fie apte a fi suspendate provizoriu pana la soluționarea acțiunii ce face obiectul dosarului nr._ .

Se precizează ca administratorul judiciar a procedat la efectuarea plaților conținute prin Planul de reorganizare, ca urmare a respingerii unei solicitări de suspendare a plaților similare celei ce face obiectul prezentului dosar, adresata de către reclamanta in dosarul nr._ privind procedura insolventei deschisa fata de debitoarea ..

Se menționează ca administratorul judiciar a respins cererea de suspendare adresata acestuia, in mod corect considerând ca Legea nr. 85/2006 nu prevede posibilitatea suspendării plaților ce urmează a fi făcute in temeiul Planului de reorganizare, excluzând explicit orice posibilitate de tergiversare a bunului mers al planului menționat. Legea insolventei este o procedura caracterizata de celeritate, iar cazurile de suspendare a hotărârilor judecătorului sindic, care de altfel a confirmat prin sentința planul de reorganizare adoptat, sunt expres si limitativ prevăzute, fiind inadmisibila suspendarea procedurilor in alte cazuri decât cele menționate.

Mai retine administratorul judiciar faptul ca T. C. M. a propus la rândul sau un plan de reorganizare a activității debitoarei Netosfarm SRL, in cadrul dosarului nr,_ . Astfel, dupa cum se poate observa din cuprinsul planului propus de către reclamanta T. C. M., respectiv din graficul de rambursare care face parte integranta din plan, rezulta voința expresa a reclamantei de a include F. REZERVE creanța subsemnatei parate cat si a celeilalte parate in programul de plați.

Pe cale de consecința, includerea intenționata a ambelor creanțe in planul de reorganizare reprezintă fara urma de tăgada o recunoaștere expresa din partea reclamantei a legalității titlurilor de creanța precum si a intregului debit datorat, fiind evident ca prin prezenta acțiune reclamanta incearca doar tergiversarea procedurii insolventei ce se desfășoară cu privire la Netosfarm SRL. Cu alte cuvinte, este inexplicabila schimbarea cu 180 de grade a opticii reclamantei, care in urma cu puțin timp nu numai ca nu a contestat creanța subscrisei, ci dimpotrivă, a propus in mod expres achitarea acesteia prin planul de reorganizare intocmit!

Acest aspect a fost subliniat si de către administratorul judiciar Casa de insolventa I. S. IPURL prin adresa publicata in BPI nr._/01.08.2014, anexa la prezenta.

Efectuarea plaților In temeiul Planului de reorganizare la data de 01.08.2014 de altfel poate fi privita si in raport de condiția urgentei stabilita prin art. 996 C.pr.civ., fiind consumat astfel evenimentul pe care parata incerca sa il suspende prin intermediul cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale.

Astfel cum retine si prima instanța, chiar prin absurd considerând ca acțiunea in anulare ce face obiectul dosarului nr._ ar urma a fi admisa, desi este evidenta inadmisibilitatea si netemeinicia cererii de chemare in judecata, parata poate solicita restituirea prestațiilor, aceasta in contextul in care oricum nu a justificat prin probe o eventuala insolvabilitate sau Încercare de ascundere ori micșorare a patrimoniului paratelor care sa justifice măsura ceruta.

De asemenea, cererea reclamantei T. C. este si lipsita de interes din aceleași considerente, fiind evident ca nu mai exista un interes actual de suspendare a unor plați care deja au fost efectuate.

Prin urmare, solicită respingerea apelului promovat, intrucat cererea de emitere a unei ordonanțe presedintiale promovata de parata a rămas fara obiect si este si lipsita de interes pe cale de consecința, ca urmare a efectuării la data de 01.08.2014 a plaților a căror suspendare s-a solicitat.

2) Totodată, intimata invocă lipsa calității de reprezentant a reclamantei T. C. M. pentru ., pentru promovarea prezentului apel si pe cale de consecința lipsa calității de reprezentant a mandatarului-avocat angajat in cauza de către aceasta.

Astfel cum retine si prima instanța, printr-o precizare depusa la dosarul_, reclamanta T. C. arata ca nu a introdus acțiunea in anularea contractelor de asistenta juridica in nume propriu, ci, in calitate de reprezentant al ., aflata in reorganizare judiciara.

In acest context, intimata arată ca T. C. M. nu are calitatea de reprezentant legal al ., si nu poate introduce sau susține acțiuni in instanța in numele acestei societăți.

Astfel, prin planul de reorganizare adoptat si confirmat in data de 16.12.2013 in dosarul nr._, debitoarei . i se ridica parțial dreptul de administrare ( a se vedea pct. 1.3.2. din plan, pg. 6). In plan se prevede ca pe durata implementării Planului de reorganizare, conducerea activității va fi păstrata in parte de debitor, in sensul in care administratorul special va putea efectua doar acte de conservare a patrimoniului societății debitoare.

Pe de alta parte, planul de reorganizare prevede in mod expres faptul ca, cu excepția atribuțiilor stabilite in mod expres prin Plan in sarcina administratorului special, conducerea societății va fi asigurata de către administratorul judiciar, respectiv de către Casa de Insolventa lonescu & S. SPRL, sub rezerva confirmării acestuia de către judecătorul sindic, care va avea următoarele atribuții:

b). Va reprezenta societatea in fata instanțelor de judecata si in relația cu terții ( banei, instituții publice, etc.)

Astfel, rezulta ca administratorul judiciar are in mod exclusiv atribuția reprezentării societății . in fata instanțelor de judecata. Pe cale de consecința, administratorul special nu are aceasta atribuție, si deci nu are calitatea de reprezentant al . in prezentul apel.

Se menționează faptul ca atribuția de reprezentare in instanța nu se limitează la termenul de judecata si susținerea concluziilor orale, ci include si redactarea cererilor, a precizărilor, etc. Este logic, deoarece daca administratorul special nu poate reprezenta societatea personal la termenele de judecata, acesta nu o poate reprezenta nici prin formularea de cereri scrise, deoarece in caz contrar s-ar eluda dispozițiile legale referitoare la puterea de reprezentare.

De asemenea, se arată faptul ca in condițiile in care administratorul special nu are dreptul de a reprezenta societatea in instanța, acesta nu are nici dreptul de mandata in acest sens un avocat, sens in care excepția invocata se răsfrânge si asupra SCA Deli si Asociații.

Mai mult, se arată faptul ca dreptul de reprezentar a socitatii a fost ridicat parțial administratorului special tocmai din cauza managementului defectuos de care a dat dovata anterior deschiderii procedurii insolventei. Prin ridicarea dreptului de administrare s-a urmărit tocmai prevenirea unor pagube suplimentare cauzate de acțiunile iresponsabile ale administratorului.

3) Cu privire la excepția inadmisibilitatii cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale.

Soluția primei instanțe, de respingere a cererii ca inadmisibila in raport de caile speciale prevăzute prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei se justifica fara urma de indoiala, având in vedere următoarele argumente:

Analizând finalitatea practica a reclamantei, care in mod evident urmărește prin cererea de emiterea a unei ordonanțe presedintiale suspendarea plaților cuprinse prin planul de reorganizare confirmat irevocabil in dosarul nr., iar prin acțiunea principala îndepărtarea creanței subsemnatei de la masa credală, demersul juridic al reclamantei mai poate fi calificat si ca o contestare a creanței subsemnatei, înscrisa in tabelul de creanțe al debitorei Netosfarm si cuprinsa in planul de reorganizare confirmat irevocabil de către judecătorul sindic, sens in care cererea de chemare in judecata se impune a fi respinsa ca inadmisibila raportat la dispozițiile art. 73-75 din Legea nr. 85/2006 care constituie legea speciala aplicabila in speța.

Practic, demersul reclamantei isi găsește in mod evident corespondent in Legea nr. 85/2006 care reglementează dreptul creditorilor si al debitorului prin administrator special de a contesta I inscrierea unei creanțe in tabelul preliminar, prin reglementarea caii de atac a contestației la tabelul preliminar prevăzuta prin art. 73 din lege, sau împotriva tabelului definitiv al creanțelor, in condițiile art. 75 din lege.. Astfel, creditorul sau debitorul au prevăzuta calea speciala de a ataca creanța unui creditor care a formulat o declarație de creanța admisa la masa credală, având dreptul de a formula orice apărare cu privire la creanța.

Evident, ulterior definitivării tabelului de creanțe, cum este cazul de fata, doar art. 75 din Legea nr. 85/2006 mai permite, in condiții restrictive, contestarea creanțelor inscrise in tabelul preliminar,

De asemenea, in mod corect a reținut prima instanța faptul ca, in condițiile contestării unei creanțe inscrise in tabel, reclamanta avea la dispoziție caile speciale de a solicita suspendarea plaților stabilite limitativ prin Legea nr. 85/2006, respectiv declararea creanțelor contestate ca fiind admise provizoriu pana la soluționarea contestației promovate, fapt care, in virtutea art. 127 din Legea nr. 85/2006 ar fi atras, evident, provizionarea la plata ( suspendarea) creanței, si achitarea acesteia doar in urma respingerii contestațiilor promovate.

Prin urmare, solicitarea de suspendare a plaților ce urmau a fi efectuate in temeiul Planului de reorganizare, pe calea cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale ( respectiv a dreptului comun) este inadmisibila in raport de legea speciala nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Cu alte cuvinte, in mod evident Legea nr. 85/2006 prevede o cale speciala de acțiune cu aceeași finalitate precum cea urmărita de reclamanta prin formularea cererii de chemare in judecata potrivit dreptului comun, cale speciala neutilizata de către reclamanta. Pe cale de consecința cererea de chemare in judecata este inadmisibila raportat la aceste aspecte.

De asemenea, se învederează faptul ca reprezintă atributul exclusiv al judecătorului sindic pronunțarea unei sentințe prin care sa valideze astfel de pretenții precum cele ale reclamantei, potrivit art. 73-75 din lege, iar instanța de drept comun nu poate pronunța o hotărâre care sa producă efecte in procedura insolventei, astfel cum solicita reclamanta.

Practic, daca se urmărește înlăturarea creanței subscrisei de la masa credală si suspendarea achitării creanței admise in tabelul definitiv, si confirmata prin plan, atunci se urmărește modificarea unui element de pasiv, respectiv a tabelului de creanțe, si impunerea unei obligații ( de a suspenda plățile) in sarcina administratorului judiciar, care evident se poate realiza doar pe caile expres si limitativ prevăzute prin Legea nr. 85/2006.

Oricum, reclamanta ar fi si decăzuta din dreptul de a formula o asemenea acțiune, care poate fi introdusa in termen de 5 zile de la publicarea tabelului preliminar al creanțelor, ori in cazul de fata in dosarul nr._ a fost deja intocmit si tabelul definitiv, fiind confirmat irevocabil si planul de reorganizare al debitoarei. Eventual, daca doar la acest moment reclamanta a realizat motivele de contestare pe care le supune atenției instanței, atunci aceasta ar putea formula o cerere de repunere in termenul special de decădere de 5 zile.

Se subliniază in acest context ca toate motivele invocate de către reclamanta erau cunoscute de către aceasta inca din momentul publicării tabelului preliminar al creanțelor, insa aceasta a omis promovarea demersului special prevăzut de lege in termenul special de decădere, fiind astfel decăzuta in prezent din dreptul de a mai contesta creanța subsemnatei.

Pe cale de consecința, vazand ca Legea nr. 85/2006 prevede o cale speciala de acțiune a reclamantei, prin care aceasta avea posibilitatea de a contesta creanța subsemnatei admisa la masa credală si de a invoca toate motivele de nulitate pe care le invoca in acest moment, având inclusiv posibilitatea de a obține suspendarea ( provizionarea) plaților ce urmează a fi efectuate, este evident ca legea exclude posibilitatea reclamantei de a incerca valorificarea acelorași solicitări potrivit dreptului comun, fiind inadmisibil demersul reclamantei.

4) Cu privire la condițiile de admisibilitate si temeinicie prevăzute de art. 996 C..

Astfel cum corect retine si prima instanța. Art 996 C. prevede patru condiții de admisibilitate a unei cereri de ordonanța președințială, respectiv urgenta, vremelnicia, neprejudicierea fondului si aparenta de drept in favoarea reclamantului.

Analizând așadar prima condiție, aceea a urgentei, rezulta ca aceasta nu se justifica prin prisma a cel puțin doua argumente. Pe de-o parte, astfel cum am subliniat si cu ocazia dezvoltării excepției lipsei de obiect a cererii privind emiterea unei ordonanțe presedintiale, plățile in temeiul Planului de reorganizare către parate au fost deja efectuate, ulterior pronunțării sentinței primei instanțe, respectiv la data de 01.08.2014 de către administratorul judiciar Casa de Insolventa I. & S. SPRL. Așadar, urgenta reprezintă acel aspect al situației de fapt descrisa de către reclamant, potrivit căruia, in viitorul imediat urmează a se da, a se face sau a nu se face ceva care l-ar păgubi pe acesta. Ori, cata vreme plata a cărei suspendare s-a solicitat a fost deja efectuata, rezulta in mod evident ca nu mai subzista nici o situație urgenta de natura a justifica măsura solicitata. In al doilea rand, astfel cum in mod corect a reținut si instanța fondului, reclamanta nu a justificat in nici un mod îndeplinirea condiției urgentei. Simplul fapt ca s-ar efectua o plata in cadrul programului de plați aferent planului de reorganizare al debitoarei . in favoarea subscrisei sau a celeilalte parate, nu este de natura a justifica o asemenea condiție, deoarece oricum, in cazul unei eventuale anulari a actelor juridice incheiate intre parti, exista posibilitatea recuperării sumelor achitate, nereiesind din nici o proba administrata in fata primei instanțe, ca subscrisa parata sau cealaltă parata ar fi in stare de insolvabilitate sau mai grav, si-ar micșora ori ascunde activul patrimonial.

Corecta este in acest context si aprecierea instanței de fond potrivit căreia sarcina probei, in condițiile art. 249 C. ii revenea evident reclamantei, iar aceasta nu a probat situația reclamata.

In privința condiției de admisibilitate a existentei unei aparente de drept, rezulta in mod indubitabil ca nici aceasta nu este indeplinita, cu precădere reținând prima instanța inadmisibilitatea vadita( in aparenta) a demersului promovat de către reclamanta in cadrul dosarului nr._ . F. a reitera cele deja precizate anterior cu privire la inadmisibilitatea cererilor reclamantei, sintetizând, in mod corect a reținut prima instanța aspectul ca cererea de chemare in judecata se circumscrie unei contestații împotriva tabelului de creanțe. Evident, in momentul procesual in care se găsește dosarul nr._ in care se desfășoară procedura insolventei cu privire la debitoarea ., singura posibilitate de contestare este cea reglementata prin art. 75 din Legea nr. 85/2006, insa, vazand ca toate argumentele pe care se intemeiaza reclamanta de fapt erau elemente cunoscute acesteia inca de la data publicării tabelului preliminar al creanțelor, apreciem ca acțiunea s-ar circumscrie in totalitate articolului 73 din Legea nr. 85/2006.

In orice caz, reținând ca reclamanta a ales o cale vădit inadmisibila de contestare a creanței înscrise la masa credala, evident ca lipsește cu desăvârșire aparenta de drept prevăzuta ca si condiție de admisibilitate de art. 996 C..

Oricum, nici fondul litigiului nu este unul care sa prezinte vreo aparenta de drept in favoarea reclamantei, cata vreme. Astfel, cu privire la eroarea obstacol, rezulta evident ca reclamanta nu se putea afla afla in eroare nici cu privire la natura contractului de asistenta juridica, acesta fiind . asistenta juridica si nu alt tip de contract, si nici cu privire la obiectul contractului de asistenta juridica, care conține, TEHNOREDACTAT, toate elementele referitoare atat la onorariul avocațial cat si la litigiul in care urma sa reprezint parata, in care de altfel am si reprezentat-o câștigând un proces deosebit de important, cu o valoare de 1.373.009 lei.

Cu privire la frauda la lege, care consta ., folosita de parti spre a realiza pe calea actului juridic o finalitate interzisa de reglementările in vigoare prin eludarea indirecta si oculta a unei norme prohibitive, arătam ca reclamanta nu indica nici prevederea legala eludata, si nici care ar fi fost finalitatea ilicita urmărita de parti. Dimpotrivă, din cuprinsul contractelor de asistenta juridica reiese faptul ca s-au incheiat contracte de asistenta juridica cu respectarea normelor in vigoare, cu scopul evident legal de a presta asistenta juridica . in schimbul unui onorariu.

Prin urmare, observând chiar motivele de nulitate invocate, rezulta ca acestea nu sunt unele intemeiate, nici măcar in aparenta, Întregul demers al reclamantei circumscriindu-se comportamentului general al acesteia, de tergiversare, prin cai vădit inadmisibile si pentru motive vădit neîntemeiate, a procedurii insolventei ce face obiectul dosarului nr._ pe rolul Tribunalului Specializat Cluj.

Prin urmare, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 C., evident, soluția primei instanțe este una legala si temeinica in privința respingerii ca neîntemeiata a cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale.

5) Cu privire la solicitarea de reducere a onorariului avocațial acordat in fata primei instanțe.

Intimata solicită a se dispune respingerea acestei solicitări a apelantei, onorariul avocațial achitat, si acordat cu titlu de cheltuieli de judecata de către prima instanța fiind unul proporțional si justificat, in acord cu prevederile Statutului profesiei de avocat relative la stabilirea cuantumului onorariilor.

Astfel, potrivit art. 127 din Statutul profesiei de avocat, pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute in interesul clientului sau. Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente: a) timpul si voumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau a activității cerute de client; b) natura, noutatea si dificultatea cazului, c) importanta intereselor in cauza, (...), g) avantajele si rezultatele obținute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat, h) situația financiara a clientului, I) constrângerile de timp in care avocatul este obligat de împrejurările cauzei sa acționeze pentru a asigura servicii legale performante.

Practic, toate elementele mai sus rubricate justifica perceperea unui onorariu in cuantum de 2000 de lei, astfel cum corect a stabilit si prima instanța.

Cu privire la timpul si volumul de munca solicitata, subscrisa arat ca avocatul a formulat si depus întâmpinare la cererea de ordonanța președințială, care poate fi regăsita la dosarul primei instanțe, de unde rezulta ca s-a redactat o lucrare ampla, in vederea corectei relatări atat a stării de fapt existente intre parti, cat si a apărărilor formulate. De asemenea, cu privire la natura si dificultatea cazului, vazand situația de fapt, in care reclamanta incearca printr-o procedura de drept comun obținerea unor efecte in procedura insolventei, demersuri deloc comune, si dificultatea cauzei este una ridicata, impunandu-se analizarea analizarea mai multor dosare, respectiv dosarul nr._ privind procedura insolventei deschisa fata de .,, a dosarului nr._ cat si a prezentului dosar, precum si corecta identificare a legislației aplicabile, in speța Legea nr. 85/2006, care atrage inadmisibilitatea utilizării altor cai de drept comun. De asemenea, in acest context, a fost necesara inclusiv identificarea intereselor reale si a procedurilor speciale aflate la dispoziția reclamantei. Totodată, a fost studiat dosarul in care . a fost reprezentat de către avocatul Badau A. I., pentru a face aprecieri cu privire realitatea prestării serviciilor de asistenta juridica, si pentru a combate acuzațiile aberante ale reclamantei.

De asemenea, avantajele obținute clientului sunt unele însemnate, intrucat acesta beneficiază de suma de_,18 lei ca urmare a respingerii cererii de emitere a ordonanței presedintiale. De menționat sunt inclusiv constrângerile de timp in care a trebuit acționat, cata vreme prezentul litigiu este unul ce se judeca de urgenta, si cu precădere, iar termenul acordat a fost unul foarte scurt, respectv. 2.07.2014, cata vreme la acea data nici măcar nu expira temenul in care subscrisa aveam dreptul de a formula intampinare. A se vedea așadar ca intampinarea a fost inregistrata imediat primirii citației, la 01.07.2014.

Prin urmare, in mod corect apreciază prima instanța ca onorariul avocațial a fost unul proporțional stabilit si rezonabil in funcție de criteriie a impus in temeiul art. 453 C. in sarcina apelantei obligația de a suporta cheltuielile de judecata ale pârtii adverse.

Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea apelului promovat, cu cheltuieli de judecata.

Intimatul-pârât CABINETUL INDIVIDUAL AVOCAT C. S. a depus întâmpinare la dosarul cauzei, la fila 43 solicitând

-Admiterea excepției lipsei de obiect a cererii de ordonanța presedintiala

-Admiterea excepției lipsei de interes a cererii de ordonanța presedintiala

-Admiterea excepției lipsei calității de reprezentant

-Pe fond, respingerea apelului promovat de către apelanta împotriva Sentinței civile nr. 2034/2014 ca fiind neîntemeiat si pe cale de consecința sa mențineți ca legala si temeinica hotărârea primei instanțe, cu cheltuieli de judecata.

În dezvoltarea motivelor întâmpinării se arată că în fapt, prin Sentința nr. 2034/2014, Tribunalul Specializat Cluj a respins cererea de emitere a unei ordonanțe presedintiale formulata de către reclamanta T. C. M., prin care aceasta a solicitat suspendarea efectuării de plați in baza Planului de reorganizare confirmat al ., ca inadmisibila, atat in considerarea neindeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art 996 C., cat si datorita existentei unei cai speciale reglementate de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cale speciala care nu a fost utilizata de către reclamanta.

Prin apelul formulat, apelanta T. C. arata ca cererea de ordonanța presedintiala este admisibil#si fondata. De asemenea, apelanta solicita cenzurarea cheltuielilor de judecata acordate.

Apelul promovat este nefondat, si se impune a fi respins din următoarele considerente:

1) Cu privire la excepția lipsei de obiect a cererii de ordonanța presedintiala.

Apelanta a solicitat prin cererea de ordonanța presedintiala suspendarea plaților ce urmau a fi efectuate in temeiul Planului de reorganizare al ., confirmat irevocabil in cadrul dosarului nr._ pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, către subsemnata parata si către Cabinetul de avocat Badau A. I..

Intimata arată, faptul ca plățile a căror suspendare s-a solicitat pe calea ordonanței presedintiale au fost deja efectuate, in data de 01.08.2014 de către administratorul judiciar Casa de Insolvență I. & Sa va SPRL.

In aceste condiții, cererea de emitere a unei ordonanțe presedintiale a rămas fara obiect, neexistand nici o alta plata viitoare in cuprinsul Planului de reorganizare al Netosfarm SRL, care sa poată fi teoretic suspendata pana la finalizarea dosarului nr._ .

Oricum, astfel cum retine si prima instanța prin sentința civila apelata, in măsura in care acțiunea in anulare ce face obiectul dosarului nr._ ar urma a fi admisa, partea va putea solicita restituirea sumelor achitate.

Prin urmare, solicită a fi respins apelul promovat intrucat cererea de ordonanța președințială a rămas fara obiect, ca urmare a efectuării plaților a căror suspendare s-a solicitat.

2) Cu privire la excepția lipsei de interes.

Reținând cele mai sus arătata, potrivit cărora administratorul judiciar al Netosfarm SRL, respectiv Casa de Insolvență I. & S. SPRL a efectuat la data de 01.08.2014 plata sumelor prevăzute prin Planul de reorganizare, atat către subscrisa intimata cat si către Cabinetul de avocat Badau A. I., evident prezentul apel si cererea de ordonanța președințială este si lipsita de interes.

Intrucat interesul de a formula orice acțiune in justiție trebuie sa fie in primul rand unul actual, potrivit art. 33 C.pr.civ, iar plățile a căror suspendare s-a solicitat au fost deja efectuate la 01.08.2014, evident, nici reclamanta nu mai are un interes actual in susținerea apelului si cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale.

Evident, apelanta nu mai are interesul de a suspenda plățile deja efectuate. Prin urmare, va solicitam respingerea cererii de ordonanța președințială ca lipsita de interes.

3) Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului special T. C. M. pentru . pentru promovarea prezentului apel si pe cale de consecința lipsa calității de reprezentant a mandatarului-avocat angajat in cauza de către aceasta.

Inițial, T. C. M. a formulat atat cererea de chemare in judecata ce face obiectul dosarului nr._ cat si cererea de ordonanța președințială ce face obiectul prezentului dosar in calitate de creditor al ..

Ulterior, apelanta T. C. M. a formulat o precizare in dosarul_ prin care arata ca a formulat cererea de chemare in judecata in calitate de administrator special al ..

De asemenea, prezentul apel a fost formulat de către T. C. M. in calitate de administrator special al Netosfarm SRL.

In acest context, învederam ca T. C. M. nu are calitatea de reprezentant legal al Netosfarm SRL, si nu poate formula nici un fel de acțiuni in fata instanțelor de judecata, si implicit nu putea sa formuleze nici apelul împotriva hotărârii primei instanțe in numele Netosfarm SRL.

In acest sens, prin Planul de reorganizare adoptat si confirmat in data de 16.12.2013 in dosarul nr._, debitoarei Netosfarm SRL i se ridica parțial dreptul de administrare ( a se vedea pct. 1.3.2. din plan, pg. 6). In plan se prevede ca pe durata implementării Planului de reorganizare, conducerea activității va fi păstrata in parte de debitor, in sensul in care administratorul special T. C. M. va putea efectua doar acte de conservare a patrimoniului societății debitoare.

Pe de alta parte, planul de reorganizare prevede in mod expres faptul ca, cu excepția atribuțiilor stabilite in mod expres prin Plan in sarcina administratorului special, conducerea societății va fi asigurata de către administratorul judiciar, respectiv de către Casa de Insolventa I. & S. SPRL, sub rezerva confirmării acestuia de către judecătorul sindic, care va avea următoarele atribuții: (...) b). Va reprezenta societatea in fata instanțelor de judecata si in relația cu terții ( banei, instituții publice, etc.) (...).

Astfel, rezulta ca administratorul judiciar are in mod exclusiv atribuția reprezentării debitoarei Netosfarm SRL in fata instanțelor de judecata. Pe cale de consecința, administratorul special nu are aceasta atribuție, si deci nu are calitatea de reprezentant al Netosfarm SRL, neavand atribuția de a formula sau de a reprezenta aceasta societate in prezentul apel.

De asemenea, in condițiile in care administratorul special nu are dreptul de a reprezenta societatea in instanța, acesta nu are nici dreptul de mandata in acest sens un avocat, sens in care excepția invocata se răsfrânge si asupra SCA Deli si Asociații.

Totodată, dreptul de reprezentare a socitatii a fost ridicat parțial administratorului special prin Planul de reorganizare votat de către creditori si confirmat irevocabil in instanța, fiind evident ca in mod expres s-a stabilit ca doar administratorul judiciar Casa de Insolventa I. & S. SPRL are aceasta prerogativa, nefiind cu putința a lasa atribuții de reprezentare in dreptul altor persoane, "cu nerespectarea voinței creditorilor.

In acest context, solicită admiterea excepției lipsei calității de reprezentant a lui T. C. M. si a avocat SCA Deli si Asociații, si pe cale de consecința sa se dispună anularea apelului declarat.

4) Cu privire la excepția inadmisibilitatii cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale

Hotărârea primei instanțe, de respingere a cererii ca inadmisibila in raport de caile speciale prevăzute prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei este temeinica si legala pentru argumentele ce urmează.

Este evident așadar faptul ca apelanta urmărește prin cererea de emiterea a unei ordonanțe presedintiale finalitatea constând in suspendarea plaților cuprinse prin Planul de reorganizare al Netosfarm SRL. Totodată, prin acțiunea in anulare ce face obiectul dosarului nr._ reclamanta urmărește îndepărtarea creanței subsemnatei din Tabelul creanțelor Netosfarm SRL.

Așadar, cererile formulate de către reclamanta se circumscriu, astfel cum constata si prima instanța, unei contestații la Tabelul creanțelor Netosfarm SRL si unei solicitări de provizionare la plata, ( suspendare) a creanțelor contestate, pana la soluționarea contestațiilor formulate. Este evidenta pe de alta parte, intenția apelantei de a obține hotărâri judecătorești care sa producă efecte tocmai in procedura insolventei deschisa impotriva Netosfarm SRL,in dosar_ .

Prin urmare, este corecta soluția primei instanțe, care a constatat ca atat cu privire la acțiunea in anulare din dosarul_ cat si cu privire la cererea de ordonanța președințială, reclamanta avea la dispoziție caile speciale prevăzute de art 73-75 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, drept pentru care utilizarea unor cai de drept comun in acest scop este inadmisibila.

Practic, acțiunea ce face obiectul dosarului_ isi găsește in mod evident corespondent in Legea nr. 85/2006 care reglementează dreptul creditorilor si al debitorului prin administrator special de a contesta înscrierea unei creanțe in tabelul preliminar, prin reglementarea caii de atac a contestației la tabelul preliminar prevăzuta prin art. 73 din lege, sau impotriva tabelului definitiv al creanțelor, in condițiile art. 75 din lege.. Astfel, creditorul sau debitorul au prevăzuta calea speciala de a ataca creanța unui creditor care a formulat o declarație de creanța admisa la masa credală, având dreptul de a formula orice apărare cu privire la creanța.

Evident, ulterior definitivării tabelului de creanțe, cum este cazul de fata, doar art. 75 din Legea nr. 85/2006 mai permite, in condiții restrictive, contestarea creanțelor inscrise in tabelul preliminar,

De asemenea, in mod corect a reținut prima instanța faptul ca, in condițiile contestării unei creanțe inscrise in tabel, reclamanta avea la dispoziție caile speciale de a solicita suspendarea plaților stabilite limitativ prin Legea nr. 85/2006. respectiv aceasta putea solicita declararea creanțelor contestate ca fiind admise provizoriu pana la soluționarea contestației promovate, fapt care, in virtutea art. 127 din Legea nr. 85/2006 ar fi atras, evident, provizionarea la plata (suspendarea) creanței, si achitarea acesteia doar in urma respingerii contestațiilor promovate.

Prin urmare, solicitarea de suspendare a plaților ce urmau a fi efectuate in temeiul Planului de reorganizare, pe calea cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale ( respectiv a dreptului comun) este inadmisibila in raport de legea speciala constituita de Legea .nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Cu alte cuvinte, in mod evident Legea nr. 85/2006 prevede o cale speciala de acțiune cu aceeași finalitate precum cea urmărita de reclamanta prin formularea cererii de chemare in judecata potrivit dreptului comun, cale speciala neutilizata de către reclamanta. Pe cale de consecința cererea de chemare in judecata este inadmisibila raportat la aceste aspecte.

De asemenea, se învederează faptul ca reprezintă atributul exclusiv al judecătorului sindic pronunțarea unei sentințe prin care Sa valideze astfel de pretenții precum cele ale reclamantei, potrivit art. 73-75 din lege, iar instanța de drept comun nu poate pronunța o hotărâre care sa producă efecte in procedura insolventei, astfel cum solicita reclamanta.

Practic, daca se urmărește inlaturarea creanței subscrisei de la masa credala si suspendarea achitării creanței admise in tebelul definitiv, si confirmata prin Planul de reorganizare, atunci se urmărește modificarea Tabelului definitiv al creanțelor, si impunerea unei conduite de a retine sumele aferente creanțelor subscrisei si ale celeilalte intimate in sarcina administratorului judiciar, care evident se poate realiza doar pe caile expres si limitativ prevăzute prin Legea nr. 85/2006, prin hotărârea judecătorului sindic.

Se subliniază in acest context ca toate motivele invocate de către reclamanta erau cunoscute de către aceasta inca din momentul publicării tabelului preliminar al creanțelor, moment la care evident putea ridica toate chestiunile invocate acum pe calea dreptului comun in dosarul nr._, insa aceasta a omis promovarea contestației in termenul special de decădere de 5 zile de la publicare, fiind astfel decăzuta in prezent din dreptul de a mai contesta creanța intimatei.

Pe cale de consecința, vazand ca Legea nr. 85/2006 prevede o cale speciala de acțiune a reclamantei, prin care aceasta avea posibilitatea de a contesta creanța intimatei admisa la masa credala si de a invoca toate motivele de nulitate pe care le invoca in acest moment, având inclusiv posibilitatea de a obține suspendarea ( provizionarea) plaților ce urmează a fi efectuate, este evident ca legea exclude posibilitatea reclamantei de a încerca valorificarea acelorași solicitări potrivit dreptului comun, fiind corecta respingerea ca inadmisibila a cererii de ordonanța presedintiala.

4) Cu privire la condițiile de admisibilitate si temeinicie prevăzute de art. 996 C..

Art 996 C.Pr.Civ. prevede următoarele condiții de admisibilitate a unei cereri de ordonanța presedintiala urgenta, vremelnicia, neprejudicierea fondului si aparenta de drept in favoarea reclamantului.

Analizând așadar prima condiție, aceea a urgentei, rezulta ca aceasta nu se justifica prin prisma a cel puțin doua argumente. Pe de-o parte, astfel cum am subliniat si cu ocazia dezvoltării excepției lipsei de obiect a cererii privind emiterea unei ordonanțe presedintiale, plățile in temeiul Planului de reorganizare către parate au fost deja efectuate, ulterior pronunțării sentinței primei instanțe, respectiv la data de 01.08.2014 de către administratorul judiciar Casa de Insolventa I. & S. SPRL.

Urgenta este data de posibilitatea producerii unui anumit eveniment păgubitor pentru drepturile reclamantului in viitorul imediat apropriat, respectiv înainte de soluționarea pe fond a acțiunii principale.

Ori, cata vreme plata a cărei suspendare s-a solicitat a fost deja efectuata, rezulta in mod evident ca nu mai subzista nici o situație urgenta de natura a justifica măsura solicitata.

In al doilea rand, astfel cum in mod corect a reținut si instanța fondului, reclamanta nu a justificat in nici un mod îndeplinirea condiției urgentei nici anterior efectuării plaților de către administratorul judiciar in temeiul Planului de reorganizare. Simplul fapt ca s-ar efectua o plata in cadrul programului de plați aferent Planului de reorganizare al debitoarei Netosfarm SRL in favoarea paratelor, nu este de natura a justifica o asemenea condiție, deoarece oricum, in cazul unei eventuale anulari a actelor juridice încheiate intre parti, exista posibilitatea recuperării sumelor achitate, nereiesind din nici o proba administrata in fata primei instanțe, ca subscrisa parata sau cealaltă parata ar fi in stare de insolvabilitate sau mai grav, si-ar micșora ori ascunde activul patrimonial.

Corecta este in acest context si aprecierea instanței de fond potrivit căreia sarcina probei, in condițiile art. 249 C. ii revenea evident reclamantei, iar aceasta nu a probat situația clamata.

Pe cale de consecința, nu se poate retine nici o urgenta, cata vreme nu exista riscul apariției in viitorul imediat apropriat, anterior soluționării litigiului principal, a unei stări de insolvabilitate, sau a comiterii unor fapte de ascundere sau micșorare a patrimoniului paratelor.

In privința condiției de admisibilitate a existentei unei aparente de drept, rezulta in mod indubitabil ca nici aceasta nu este îndeplinita, cu precădere reținând prima instanța inadmisibilitatea vădita a acțiunii inregistrate de către reclamanta in cadrul dosarului nr._ . F. a reitera cele deja precizate anterior cu privire la inadmisibilitatea cererilor reclamantei, sintetizând, in mod corect a reținut prima instanța aspectul ca cererea de chemare in judecata se circumscrie unei contestații impotriva tabelului de creanțe. Evident, in momentul procesual in care se găsește dosarul nr._ in care se desfășoară procedura insolventei cu privire la debitoarea Netosfarm SRL, singura posibilitate de contestare este cea reglementata prin art. 75 din Legea nr. 85/2006, insa, vazand ca toate argumentele pe care se intemeiaza reclamanta de fapt erau elemente cunoscute acesteia inca de la data publicării tabelului preliminar al creanțelor, ca acțiunea s-ar circumscrie in totalitate articolului 73 din Legea nr. 85/2006. Cu alte cuvinte, orice contestație intemeiata pe art. 75 trebuie sa aiba la baza motive noi, descoperite de către parte ulterior definitivării tabelului preliminar al creanțelor, iar in speța de fata este evident ca toate susținerile reclamantei din cadrul acțiunii principale erau cunoscute evident la momentul publicării tabelului preliminar al creanțelor.

In orice caz, reținând ca reclamanta a ales o cale vădit inadmisibila de contestare a creanței înscrise la masa credala, potrivit dreptului comun, evident ca lipsește orice aparenta de drept prevăzuta ca si condiție de admisibilitate de art. 996 C..

Oricum, nici fondul litigiului nu este unul care sa prezinte vreo aparenta de drept in favoarea reclamantei.

Un prim aspect deosebit de relevant este faptul ca T. C. M. in calitate de administrator special a propus la rândul sau un plan de reorganizare a activității debitoarei Netosfarm SRL, care nu a fost insa adoptat de către adunarea creditorilor in cadrul dosarului nr._ . Astfel, dupa cum se poate observa din cuprinsul planului propus de către reclamanta T. C. M., respectiv din graficul de rambursare care face parte integranta din plan, rezulta voința expresa a reclamantei de a include in totalitate creanța subsemnatei cat si a Cabinetului de avocat Badau A. I. in programul de plați.

Pe cale de consecința, includerea intenționata a ambelor creanțe in planul de reorganizare reprezintă fara urma de tăgada o recunoaștere expresa din partea reclamantei a legalității titlurilor de creanța precum si a întregului debit datorat fiind evident ca prin prezenta acțiune reclamanta incearca doar tergiversarea procedurii insolventei ce se desfășoară cu privire la Netosfarm SRL.

Acest aspect a fost subliniat si de către administratorul judiciar Casa de insolvență I. S. IPURL prin adresa publicata in BPI nr._/01.08.2014, anexa la prezenta.

Pe de alta parte, cu privire la eroarea obstacol, rezulta evident ca reclamanta nu se putea afla in eroare nici cu privire la natura contractelor de asistenta juridica, acestea fiind . asistenta juridica si nu alt tip de contracte, si nici cu privire la obiectul contractelor de asistenta juridica cata vreme toate acestea conțin in cuprinsul lor toate activitățile ce urmau a fi prestate ( redactare acte si reprezentare in fata instanțelor de judecata), in care dosare, si care este contravaloarea onorariului avocațial.

De reținut in acest context este ca reclamanta nu indica in ce a constat precis eroarea in care s-a aflat. Dimpotrivă, din înscrisurile de la dosarul cauzei reiese faptul ca s-au încheiat contracte de asistenta juridica in mod valabil, care conțin toate mențiunile prevăzute de lege, integral tehnoredactate si însușite de parti prin semnătura si stampila, fiind exclusa susținerea aberanta si nefondata ca ar fi vorba despre contracte in alb care sa fi fost completate ulterior!

Cu privire la frauda la lege, care consta ., folosita de parti spre a realiza pe calea actului juridic o finalitate interzisa de reglementările in vigoare prin eludarea indirecta si oculta a unei norme prohibitive, arătam ca reclamanta nu indica nici prevederea legala eludata, si nici care ar fi fost finalitatea ilicita urmărita de parti. Dimpotrivă, din cuprinsul contractelor reiese faptul ca s-au încheiat contracte de asistenta juridica cu respectarea normelor in vigoare, cu scopul evident legal de a presta asistenta juridica Netosfarm SRL in schimbul unui onorariu.

Prin urmare, observând chiar motivele de nulitate invocate, rezulta ca acestea nu sunt unele întemeiate, nici măcar in aparenta, întregul demers al reclamantei circumscriindu-se comportamentului general al acesteia, de tergiversare, prin cai vădit inadmisibile si pentru motive vădit neîntemeiate, a procedurii insolventei ce face obiectul dosarului nr._ pe rolul Tribunalului Specializat Cluj.

Prin urmare, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 C., evident, soluția primei instanțe este una legala si temeinica in privința respingerii ca neîntemeiata a cererii de emitere a unei ordonanțe presedintiale.

5) Cu privire la solicitarea de reducere a onorariului avocațial acordat in fata primei instanțe.

Intimata arată ca aceasta critica nu o privește personal, insa luând in calcul complexitatea cauzei, care imbina elemente de drept comun cu elemente de specialitate din Legea nr. 85/2006, vazand ca in speța se incearca in mod inadmisibil obținerea unei hotărâri care sa fie utilizata in procedura insolventei, precum si faptul ca partea a fost reprezentata la termenul de judecata in fata primei instanțe, apreciez ca fiind rezonabil onorariul avocațial acordat cu titlu de cheltuieli de judecata.

Totodată, se apreciază ca fiind cel puțin neavenite criticile apelantei cu privire la justețea onorariului avocațial, cata vreme aceasta, in calitate de administrator al Netosfarm SRL, nu a achitat onorariile avocaților care au reprezentat si au asistat aceasta societate in numeroase litigii, atitudine culpabila care a condus in cele din urma la inscrierea acesteia la masa credala a debitoarei.

Prin cererea depusă la data de 3 noiembrie 2014 apelanta a solicitat în temeiul art.406 Cod procedură civilă să se ia act de renunțarea sa la judecată motivat de lipsa de interes în promovarea cererii de ordonanță președințială.

În ședința publică din 24.11. 2014 intimatul a fost de acord cu cererea de renunțare la judecată, menținându-și cererea de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

În raport de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantă în cursul apelului Curtea reține următoarele:

În speță sunt îndeplinite condițiile renunțării la judecată prevăzute de art.406 alin.1-2 și 4 Cod procedură civilă: este formulată de către reclamant, prin cerere scrisă, în termen (legea permițând să fie formulată oricând), existând totodată acordul expres al intimatului.

Cererea de renunțare fiind formulată în cursul judecării cererii de apel Curtea, în temeiul art.406 alin.5 Cod procedură civilă, va admite în mod formal apelul declarat (tocmai pentru a se lua act de renunțarea la judecata acțiunii introductive) și va anula parțial hotărârea atacată în sensul în care va lua act de renunțare la judecată manifestată de apelanta - reclamantă.

Pe cale de consecință, va menține restul dispozițiilor sentinței atacate sub aspectul cheltuielilor de judecată acordate la fond, apelanta reclamantă fiind în culpă procesuală și având calitatea de parte care a pierdut procesul, conform art.453 alin.1 Cod procedură civilă.

Fiind comunicată prin ipoteză cererea de apel, Curtea, în temeiul art.406 alin.3 Cod procedură civilă, va obliga pe apelanta T. C. să plătească intimatului CABINETUL DE AVOCAT B. A. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței depuse la dosar (f.102-103).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELELE LEGII

DECIDE :

Admite apelul declarat de T. C. împotriva sentinței civile nr. 2034 din 2 iulie 2014 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr._ pe care o anulează în parte în sensul în care ia act de renunțare la judecată manifestată de apelanta - reclamantă.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Obligă pe apelanta T. C. să plătească intimatului CABINETUL DE AVOCAT B. A. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare care se depune, sub sancțiunea nulității, la Curtea de Apel Cluj.

Pronunțată în ședința publică azi, 24.11.2014.

Președinte, A. S.		Judecător, S.-L. R.
	Grefier, M. V.-G.

Red. A.S./M.N.

4 ex./22.12.2014

Jud.fond.- C. G.

← Obligatia de a face. Decizia nr. 154/2014. Curtea de Apel CLUJ		Radieri ca urmare a dizolvării. Decizia nr. 300/2014. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Conflict de competenţă. Sentința nr. 244/2014. Curtea de Apel CLUJ Conflict de competenţă. Sentința nr. 380/2014. Curtea de Apel CLUJ Obligatia de a face. Decizia nr. 154/2014. Curtea de Apel CLUJ