Acţiune cambială. Decizia nr. 148/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 148/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 8798/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 148/2014
Ședința publică de la 13 Martie 2014
PREȘEDINTE S. L.
Judecător M. M.
Judecător D. L.
Grefier V. S.
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul T. S. împotriva deciziei nr. 24 din 21 octombrie 2013 pronunțate de Tribunalul D.-Secția a II-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata O. B. ROMÂNIA SA, având ca obiect acțiune cambială .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Ț. B. pentru recurentul reclamant, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat Ț. B. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii apelului, modificarea sentinței pronunțată de Judecătoria C. în sensul admiterii opoziției și anularea titlului executoriu. Susține că executarea silită este prescrisă prin raportare la dispozițiile art. 94 din Legea nr. 58/1934 care stabilește un termen de prescripție de 1 an pentru executarea silită a biletului la ordin. Totodată a arătat că nu este certă creanța pentru care s-a pornit executarea silită. A menționat că dispozițiile referitoare la cambie sunt aplicabile și biletului la ordin, iar conform art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct.456 coroborat cu pct.463 al Normei BNR 5/2008, acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util de la data scadentei în caz de stipulațiune. Cum data scadentei prevăzută pe biletul la ordin este 11.03.2010 termenul de prescripție de 1 an prevăzut de lege s-a împlinit la data de 11.03.2011.
Totodată a susținut că nici cuantumul sumei pentru care s-a pornit executarea, nu este certă și astfel nu poate fi începută executarea pentru această sumă. Astfel, s-a susținut că la momentul emiterii biletului la ordin, acesta a fost transmis în alb beneficiarului O. B. ROMÂNIA SA. Emiterea biletului la ordin a avut la bază contractul de credit nr. C2403/1500/_ din 21.12.2007, în care OCCIDENT SRL avea calitatea de împrumutat iar acesta de garant, respectiv avalist menționat pe BO. Prin urmare, biletul la ordin a fost remis posesoarei O. B. la data încheierii contractului de credit .
Ulterior, beneficiarul a completat mențiunile cu privire la data emiterii si scadentei si suma în mod abuziv și a introdus la plată biletul la ordin. A susținut că așa cum a arătat mai sus, data reală a emiterii este 21.12.2007.
curtea
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 24 din 21 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul D.-Secția a II-a civilă în dosarul nr._ a fost respins apelul declarat de apelantul T. S., împotriva sentinței nr. 8431 din 29.05.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul O. B. ROMÂNIA SA.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a constatat că la data de 02.10.2012 contestatorul T. S. în contradictoriu cu intimata O. B. ROMÂNIA SA, a formulat contestație la executare și opoziție, împotriva executării pornite în dosarul de executare nr. 467/E/2012 al B. D. D. M., solicitând admiterea opoziției la executare, anularea titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin . nr._, anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 467/2012, respectiv a somației și a procesului-verbal privind cheltuielile de executare și anularea executării silite pornite.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că prin somația comunicată la 27.09.2012 a fost înștiințat cu privire la începerea executării silite, în temeiul titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin mai sus menționat, pentru suma de 52.225,1 lei reprezentând debit principal și 7003,21 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Biletul la ordin . nr._ a fost emis de . și avalizat de contestator, pentru garantarea obligației de plată a unui contract de credit încheiat între . și intimată.
Contestatorul a menționat că data scadenței prevăzută în biletul la ordin este de 11.03.2010, ceea ce înseamnă că termenul de prescripție de 1 an prevăzut de lege s-a împlinit la data de 11.03.2011.
A menționat că la momentul emiterii biletului la ordin, acesta a fost transmis în alb intimatei, iar emiterea acestuia a avut la bază contractul de credit nr. C2403/1500/_ din 21.12.2007, în care societatea comercială avea calitatea de împrumutat, iar contestatorul de garant, respectiv avalist pe BO.
Ca urmare, biletul la ordin a fost remis intimatei la data încheierii contractului de credit.
La data remiterii – 21.12.2007, debitul datorat nu era în cuantum de 52.225,1 lei, astfel că această sumă nu poate reprezenta cea pentru care a fost emis biletul la ordin.
Contestatorul a precizat că suma de 52.225,1 lei nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Prin procesul-verbal de cheltuieli s-a stabilit suma de 7003,21 lei cheltuieli de executare pentru o creanță în cuantum de 52.225,1 lei, iar onorariul perceput de executor depășește onorariul maximal cu suma de 1936,46 lei.
În drept, a invocat dispozițiile art. 62 din Legea nr.58/1934 și toate prevederile legale la care a făcut referire în cererea introductivă.
Prin încheierea de ședință din 27.02.2013, în temeiul art. 165 C.pr.civ., instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind opoziția cambială, formându-se dosarul cu nr._ .
La dosar s-a depus în copie contractul de garanție reală mobiliară fără deposedare, actele adiționale nr. 1, 2 și nr. 3 la contractul de credit, extrase de cont.
La data de 27.03.2013, contestatorul a precizat cererea de chemare în judecată având ca obiect opoziție la executare împotriva executării pornite în dosarul nr. 467/E/2012 al B. D. D. M., solicitând anularea titlului executoriu –Biletul la Ordin . nr._, și anularea executării silite pornite în temeiul acestuia, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că prin somația emisă în dosarul nr. 467/E/2012 al B. D. D. M., comunicată în data de 27.09.2012, a fost înștiințat cu privire la începerea executării silite în temeiul titlului executoriu reprezentat de bilet la ordin . nr._, pentru suma de 52.225,1 lei reprezentând debit principal și 7.003,21 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Biletul la ordin a fost emis în data de 17.06.2009 de către societatea . și avalizat de către acesta, pentru garantarea obligației de plată a unui contract de credit încheiat între OCCIDENT S.R.L și intimată.
A menționat că potrivit dispozițiilor art. 106 din Legea 58/1934, dispozițiile referitoare la cambie sunt aplicabile și biletului la ordin, iar conform art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct.456 coroborat cu pct.463 al Normei BNR 5/2008, acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util de la data scadentei în caz de stipulațiune, fără cheltuieli.
Cum data scadenței prevăzută pe biletul la ordin este 11.03.2010 contestatorul a arătat că termenul de prescripție de 1 an prevăzut de lege s-a împlinit la data de 11.03.2011.
A contestat și cuantumul sumei pentru care s-a pornit executarea, respectiv suma de 52.225,1 lei reprezentând debit principal, arătând că aceasta nu este certă în sensul art. 379 C.pr.civ și astfel nu poate fi începută executarea pentru această sumă.
Astfel, la momentul emiterii biletului la ordin, acesta a fost transmis în alb beneficiarului O. B. ROMÂNIA SA. Emiterea biletului la ordin a avut la bază contractul de credit nr. C2403/1500/_ din 21.12.2007, în care OCCIDENT SRL avea calitatea de împrumutat iar acesta de garant, respectiv avalist menționat pe BO. Prin urmare, biletul la ordin a fost remis posesoarei O. B. la data încheierii contractului de credit .
Ulterior, beneficiarul a completat mențiunile cu privire la data emiterii și scadenței si suma în mod abuziv și a introdus la plată biletul la ordin. A susținut că așa cum a arătat mai sus, data reală a emiterii este 21.12.2007.
La data de 23.04.2013, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea opoziției la executare, ca neîntemeiată .
Pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea formulării acțiunii denumite " opoziție la executare ", solicitând a se retine față de aceasta excepție că Legea nr. 58/1934 pune la dispoziția debitorului mijloace procesuale specifice pentru a se apară împotriva pretențiilor creditorului cambial: astfel, singura modalitate a debitorului de a ataca titlul pe calea unei acțiuni directe este contestația la executare reglementată de art. 62 din Legea nr. 58/1934, nu opoziția la executare.
Mai mult decât atât, având în vedere că legea specială prevede expres procedura de atacare pe fond a cambiilor și biletelor la ordin, conform principiului că reglementarea specială derogă de la cea generală, pare evident că sunt inadmisibile opozițiile la executare privind fondul titlului împotriva cambiilor și biletelor la ordin.
Astfel, în cazul cambiilor și biletelor la ordin, executarea silită în ansamblu poate fi contestată doar pe calea contestației la executare, o opoziție la executare fiind, în acest context inadmisibilă.
A invocat excepția tardivității formulării acțiunii reclamantului, cu motivarea că ,în conformitate cu art. 62 din Legea nr. 34 din 1958, în termen de 5 zile de la comunicarea somațiunii, debitorul poate face contestație la executare . După cum menționează și debitorul, acesta a primit comunicarea somației la data de 27.09.2012, rezultând astfel că acțiunea reclamantului este tardiv formulată.
A invocat excepția litispendenței întemeiată pe dispozițiile art. 138 NCPC ( art. 163 vechiul Cod de Procedura civilă), motivat de faptul că pe rolul Judecătoriei C., în dosarul nr._/215/2012 contestatorul T. S. a formulat și " opoziție cambiala/contestație la executare" împotriva executării silite pornite în dosarul nr. 467/E/2012 al B. D. D. M. în temeiul titlului executor –Biletul la ordin . nr._.
Totodată intimatul a precizat că deoarece împrumutatul S.C. OCCIDENT S.R.L nu a respectat obligația rambursării la scadentele asumate contractual a creditelor acordate de către O. B. ROMÂNIA SA, iar biletul la ordin nu a fost achitat la scadenta -11.03.2010, O. B. ROMÂNIA S.A a hotărât executarea silita a biletului la ordin, având în vedere creanța certă, lichida și exigibilă în valoare de 52.225.10 Ron, în acest sens Banca solicitând instanței investirea cu formula executorie a Biletului la ordin, fără protest în alb.
A arătat că, prin încheierea din data de 14.05.2010, pronunțată în dosarul nr._/215/2010, Judecătoria C. a admis cererea privind încuviințarea executării silite a Biletului la ordin, ca urmare, a fost întocmit dosarul de executare nr. 467/E/2012. A solicitat să se observe că Banca a început executarea silită împotriva avalistului T. S. ca urmare a investirii cu formulă executorie a Biletului la ordin emis de . și avalizat de către reclamant, în calitate de persoană fizică.
În cauza de față creditoarea beneficiară a biletului la ordin și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 61 si art. 106 din Legea cambiei si biletului la ordin nr. 58/1934, cu modificările ulterioare, alegând drept cale de valorificare a acestui titlu de credit, procedura învestirii cu formulă executorie, pentru soluționarea căreia instanța judecătorească trebuie doar să verifice îndeplinirea condițiilor formale ale acestui titlu.
În ceea ce privește invocarea de către reclamant a dispozițiilor art. 94 alin. 2 al Lg.58/1934, a arătat că potrivit acestui articol "Orice acțiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiți de la data scadentei ." Biletul la ordin a fost emis " fără protest", pe cale de consecința neexistând o data a protestului, nu este îndeplinită condiția imperativa a legii, astfel este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani.
Referitor la criticile aduse de contestator legate de calitatea sa de girant, a precizat că avalistul unui bilet la ordin nu este echivalent cu calitatea de girant al unui bilet la ordin.
A menționat că, girul este o semnătură pe o cambie sau pe un bilet la ordin prin care proprietarul titlului dispune plata sumei prevăzute în document către o anumită persoană și la o anumita dată.
Avalizarea unui bilet la ordin este procedura prin care avalistul acordă o garanție suplimentară privind asigurarea plății la scadența a sumei înscrise în biletul la ordin.
În drept si-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115-118 C.pr.civ.
Prin sentința nr. 8431 din 29 mai 2013 pronunțată de Judecătoria C. au fost respinse excepțiile invocate, respectiv excepția inadmisibilității cererii de chemare in judecata, excepția tardivității, excepția litispendenței, cât și acțiunea formulată de oponentul contestator T. S., în contradictoriu cu intimata O. B. ROMANIA SA.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că cererea introductivă de instanță a fost formulată de către oponentul contestator la data de 02.10.2012, această cerere fiind disjunsă din cadrul dosarului nr._/215/2012, astfel ca îi sunt aplicabile dispozițiile art. 62 din legea 58/1934 în vigoare la acea dată, conform cărora în termen de 5 zile de la primirea somațiunii, debitorul poate face opoziție la executare; opoziția se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formula executorie.
Astfel instanța de fond a reținut că articolul mai sus menționat a fost modificat la data de 15.02.2013, astfel că oponentei contestatoare nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 62 așa cum au fost modificate prin legea de punere in aplicare a codului de procedura civila și vechile dispoziții in vigoare la data când oponentul contestator a introdus cererea de chemare în judecata.
În ceea ce privește excepția tardivității opoziției la executare invocată de intimata instanța a reținut că cererea de chemare în judecata a fost formulată de către oponentul contestator la data de 02.10.2012, aceasta cerere fiind disjunsă din cadrul dosarului nr._/215/2012, iar comunicarea somației s-a efectuat la data de 27.09.2012, fiind astfel respectat termenul legal prevăzut de art. 62 din legea 34/1958.
Cât privește excepția litispendenței cu dosarul nr._/215/2012 instanța a respins-o ca neîntemeiată întrucât cererea de chemare in judecata din prezenta cauza a fost disjunsă din dosarul mai sus menționat, prin încheierea din data de 02.10.2012, admițându-se excepția disjungerii acestui capăt de cerere și formându-se in acest sens dosarul nr._ .
Analizând actele de executare depuse la dosarul cauzei de către B. D. DORUL M. instanța de fond a reținut că în cauză oponentul contestator are calitatea de avalist al biletului la ordin în baza căruia a fost emisă somația cambială din 27.09.2012 emisă in dosarul de executare nr. 467/E/2012.
Conform dispozițiilor art. 33, art. 34 și art. 35 din Legea nr. 58/1934 avalul este definit ca un act juridic prin care o persoana numită avalist se obliga să garanteze obligația asumată de unul dintre debitorii cambiali numit avalizat, iar potrivit dispozițiilor art. 35 din legea nr. 58/1954 avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat, astfel ca în baza biletului la ordin intimata creditoare O. B. ROMANIA SA avea dreptul la o acțiune directa împotriva avalistului T. S..
Potrivit dispozițiilor art. 47 din legea nr. 58/1934 acțiunea cambiala este directă sau de regres, directă contra acceptantului și avaliștilor săi și de regres contra oricărui alt obligat, iar conform art. 61 din lege somațiunea de executare trebuie sa cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorata.
Din somația cambiala din 27.09.2012 emisa in dosarul de executare nr. 467/E/201a reținut ca aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 61 din legea nr. 58/1934, iar actele de executare efectuate în dosarul 467/E/2012 au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale, neexistând niciun motiv de nelegalite a acestora.
În ceea ce privește susținerea oponentului contestator referitoare la împlinirea termenul de prescripție, instanța a înlăturat aceasta susținere reținând că din dispozițiile art. 94 alin. 1 din legea 58/1934 coroborat cu art. 456 din normele cadru de aplicare a legii rezultă că executarea cambiala, ca procedura speciala de valorificare a drepturilor conferite de titlul de valoare, este deci prescriptibila in termenul de 3 ani și nu termenul de 1 an menționat de oponenta contestatoare.
Din dosarul de executare depus la dosarul cauzei rezultă că cererea de executare silită a fost formulata la data de 25.09.2012, în termenul legal de prescripție de 3 ani prevăzut de lege.
Instanța a reținut că avalistul unui bilet la ordin nu este echivalent cu calitatea de girant al unui bilet la ordin. Girul este o semnătură pe o cambie sau pe un bilet la ordin prin care proprietarul titlului dispune plata sumei prevăzute in document către o anumita persoana si la o anumita data. Avalizarea unui bilet la ordin este procedura prin care avalistul acordă o garanție suplimentară privind asigurarea plății la scadenta a sumei înscrise in biletul la ordin. Acestea sunt motivele pentru care noțiunea de gir si aval nu sunt echivalente, respectiv, girantul (nu exista in aceasta speța) nu este aceeași persoana cu avalistul. De altfel si rubricile înscrise pe Biletul la ordin sunt distincte. Prescripția stabilită de art. 94 alin. 2 se referă deci la acțiunile de regres care sunt îndreptate împotriva trăgătorului și giranților nu și la acțiunile directe îndreptate împotriva persoanelor direct obligate la plată, cum este cea împotriva avalistului ( persoană care se obligă să garanteze obligația asumată de unul dintre debitorii titlului).
Potrivit art. 35 din Legea nr. 58/1934 modificată avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat, obligația sa fiind valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă.
Pentru motivele mai sus menționate instanța de fond a apreciat că termenul de prescripție este de 3 ani și nu de 1 an cum a menționat contestatorul oponent din prezenta cauza, nefiind aplicabile in prezenta cauza dispozițiile art. 94 alin. 2 din legea nr. 58/1934, contestatorul oponent având calitatea de avalist al biletului la ordin și nu de girant.
În ceea ce privește suma din somația cambiala, instanța a reținut că din probele administrate în cauză nu a rezultat că aceasta ar avea un alt cuantum și nu ar fi cea reală, iar pe de alta parte oponentul contestator prin încheierea din data de 22.05.2013 a învederat faptul ca singurele probe pe care le solicita sunt înscrisurile de la dosarul cauzei, astfel ca simpla afirmație a contestatorului nedovedită de nici un fel de proba nu poate fi reținută. De asemenea instanța a apreciat ca aceasta garanție este o garanție continua si solidara, iar creditorul poate sa se îndrepte inclusiv împotriva avalistului, indiferent daca între timp a intervenit falimentul, lichidarea sau dizolvarea împrumutatului.
Împotriva acestei sentinței a declarat apel contestatorul T. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii opoziției la executare.
În motivare a arătat că instanța de fond a respins argumentul invocat cu privire la împlinirea termenului de prescripție de 1 an pentru executarea silită a biletului la ordin împotriva avalistului. Cu toate acestea, motivarea dată de instanță este criticabilă mai ales pentru că este contradictorie, iar urmând logica acesteia s-ar ajunge tocmai la soluția de admitere a opoziției.
Deși instanța recunoaște că prescripția stabilită de art. 94 alin.2 se referă la acțiunile îndreptate împotriva trăgătorului și giranților, aceasta consideră că nu se poate aplica și acțiunilor directe împotriva avalistului.
Cu toate aceste, instanța de fond a apreciat că avalistul este ținut în același mod ca și acela pentru care a garantat și astfel i se aplică aceleași reguli ca și trăgătorul.
Nu poate fi primită o altă soluție deoarece ar însemna că avalistului să i se atragă o situație mai grea în ceea ce privește dreptul de a cere executarea silită (care ar fi prescriptibil în 3 ani, conform instanței) decât obligatului principal din raportul cambial – trăgătorul –(împotriva căruia termenul de prescripție ar fi de 1 an)-.
Conform art.94 alin.2 al Legii 58/1934 și pct. 456 coroborat cu pct. 463 al Normei BNR 5/2008 "Acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenței în caz de stipulațiune, fără cheltuieli".
Cum data scadenței prevăzută pe biletul la ordin este 11.03.2010, rezultă că termenul de prescripție de 1 an prevăzut de lege s-a împlinit la data de 11.03.2011.
O altă critică formulată de apelant este aceea că deși a contestat caracterul cert al creanței, întrucât din înscrisurile depuse la dosar rezultă o neconcordanță între suma pentru care se face executarea – 65.118,6 lei – și suma înscrisă pe instrumentul de plată – 52.225,1 lei, instanța de fond a reținut că din probele solicitate în cauza nu a rezultat ca suma menționata in somația cambiala nu ar fi suma reala de plată.
Apelantul a arătat că cererea de continuare a executării a fost făcută pentru suma de 65.118, 6 lei compusă din credit restant 48.375,45 lei, dobânzi restante de 16.507,42 lei, 20 lei comisioane restante și 214,73 lei cheltuieli de executare, însă biletul la ordin în baza căruia a fost pornită executarea este completat cu suma de 52.225,1 lei.
În aceste condiții se naște incertitudinea privind realitatea sumei atât timp cât biletul la ordin poartă mențiunea unei sume mult mai mici – 52.225,1 lei – iar din actele de executare nu poate fi justificată această diferență. Mai mult, în actele de executare nu există o mențiune care să justifice suma de 52.225,1 lei cu care a fost completat biletul la ordin emis în alb.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 Cod procedură civilă, art. 62 din Legea 58/1934.
La data de 30 septembrie 2013 intimata O. B. ROMÂNIA SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.
În motivare intimatul a arătat că instanța de fond în mod corect a reținut că oponentul contestator are calitatea de avalist al biletului la ordin în baza căruia a fost emisă somația cambială din 27.09.2012 emisă în dosarul de executare nr. 467/E/2012. Dispozițiile art. 94 alin.1 din legea 58/1934 stipulează foarte clar că orice acțiune rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin 3 ani, socotiți de la data scadenței, iar conform art.35 din lege avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat.
În ceea ce privește cea de-a doua critică formulată de apelant, a arătat că potrivit dispozițiilor art. 379 alin.2 C.pr.civ. creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însăși titlul de creanță, or biletul la ordin menționează foarte clar care este suma totală de plată.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul a apreciat apelul ca fiind neîntemeiat.
Avalul este actul juridic prin care o persoană (avalistul) se obligă să garanteze obligația asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin ( avalizatul).
Neplata la scadență a sumei prevăzute în biletul la ordin deschide posesorului titlului dreptul la acțiunile directe sau de regres, ca și la executarea nemijlocită a biletului la ordin. ( art. 47-55 din Legea nr.58/1934).
Potrivit art. 47 din Legea 58/1934 acțiunea cambială este directă sau de regres: directă contra acceptantului și avaliștilor săi; de regres contra oricărui alt obligat, iar conform pct. 265-266 din Norma cadru, în materie cambială obligatul principal este acceptantul, acțiunea cambială contra acceptantului și respectiv a avaliștilor săi fiind o acțiune cambială directă .
Posesorul biletului la ordin își poate valorifica drepturile în termenul de prescripție stabilit de lege, iar art.94 din Legea nr.58/1934 prevede termene de prescripție diferite, în funcție de felul acțiunilor. Astfel, orice acțiune rezultând din cambie împotriva acceptantului și avaliștilor săi se prescrie în termenul de trei ani, termen care curge de la data scadenței cambiei.
În cauză apelantul are calitatea de avalist, acesta garantând obligația asumată de . prin emiterea biletului la ordin din 17.06.2009 în favoarea O. B. ROMÂNIA SA, astfel că în mod corect instanța de fond a reținut că termenul de prescripție este de 3 ani.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv invocat, tribunalul observând contractul de credit încheiat la 21.12.2007, constată că acesta a avut ca obiect acordarea de către O. B. ROMÂNIA SA a unui împrumut sub forma unei linii de credit pentru o sumă maximă de 50.000 lei societății OCCIDENT SRL. Prin actul adițional nr.1/16.12.2009 părțile au hotărât eșalonarea rambursării sumelor existente în sold, conform graficului de rambursare, cuantumul fiind de 48.375,45 lei.
La data de 25.09.2012 O. B. ROMÂNIA SA a formulat cerere de continuare a executării silite, solicitând executarea pentru suma totală de 65.098,60 lei compusă din credit restant de 48.375,45 lei, dobânzi restante de 16.507,42 lei, 20 lei comisioane restante și 214,73 lei cheltuieli de executare.
Având în vedere cuantumul creditului restant menționat în graficul de rambursare, dobânda restantă, comisioanele și cheltuielile de executare(48.375,45+16.507,42 lei, 20+214,73 =65.098,60), cât și dispozițiile art.12 din contractul de credit, instanța constată că în mod corect instanța de fond a apreciat ca fiind certă creanța pentru care s-a pornit executarea.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, tribunalul a constatat că apelul nu este întemeiat, instanța de fond făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță, reținând în mod corect starea de fapt, astfel încât văzând și dispozițiile art. 286 C.pr.civ. a fost respins apelul ca neîntemeiat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul T. S. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurentul că decizia a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 58/1934 și a Normei BNR nr. 6/1994, invocând în acest sens ca temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă. Apreciază că în mod greșit a fost respins apelul, instanța considerând în interpretarea prevederilor art. 47 și art. 94 și pct. 265-266 din Norma Cadru că acțiunea sa ca și avalist se prescrie în termen de 3 ani.
Recurentul critică sentința instanței de apel și în ceea ce privește caracterul cert și exigibil al creanței, atunci când a apreciat că raportat la prevederile art. 12 din contractul de credit, creanța băncii este certă.
Mai susține recurentul că instanța în mod greșit a considerat că el, ca și avalist al biletului la ordin are calitatea de obligat principal în raportul cambial și că, pe cale de consecință, acțiunea creditoarei O. B. împotriva sa este una directă și nu una de regres. Astfel consideră că, potrivit prevederilor art. 47 din Legea 58/1934 precum și a prevederilor pct. 255-268 din Normele Cadru ale BNR nr. 6/1994 reiese că singurul obligat principal în raportul cambial este acceptantul, toți ceilalți, adică trăgătorul și avalistul sunt obligați de regres.
Precizează că din interpretarea prevederilor art. 24 din Legea 58/1994 și a prevederilor pct. 148 și 150 din Norma Cadru nr. 6/1994 reiese că acceptant este trasul, adică banca la care trăgătorul (.) avea deschis contul. Biletul la ordin a fost prezentat la acceptare, însă, din lipsă de disponibil, acesta a fost refuzat la plată, nefiind deci acceptat. În concluzie, recurentul consideră că în calitate de avalist este obligat de regres în raportul cambial și că împotriva sa posesorul titlului O. B. nu poate exercita decât o acțiune sau o executare silită de regres.
Potrivit prevederilor art. 94 din Legea 58/1934 și a prevederilor pct. 456 din Norma Cadru nr. 6/1994 termenul de prescripție al executării silite de regres demarate de posesorul O. B. împotriva recurentului ca avalist, adică obligat de regres este de 1 an de la data protestului sau la data scadenței.
Prin urmare, consideră că în mod greșit cele două instanțe, de fond și apel au apreciat că termenul în care putea exercita O. B. executarea silită împotriva recurentului este de 3 ani.
De asemenea, recurentul învederează că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății. În acest sens invocă prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă. Astfel, din înscrisurile depuse la dosar rezultă o neconcordanță între suma pentru care se face executarea (_,16 lei) și suma înscrisă pe instrumentul de plată (_,1 lei). În concluzie, recurentul consideră că suma pentru care s-a pornit executarea nu reprezintă o creanță certă în sensul art. 379 C.pr.civ. și astfel nu poate fi începută executarea pentru această sumă.
Curtea, analizând recursul prin prisma motivelor invocate, în raportat de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs ce vizează prescripția executării creanței înscrisă în biletul la ordin este nefondat.
Astfel, în mod corect instanța de apel a făcut o interpretare corectă a dispozițiilor art. 94 alin. 1 din Legea 58/1934 coroborate cu cele ale art. 546 din Normele Cadru de aplicare a legii, din care rezultă că termenul de prescripție este de trei ani.
Într-adevăr, termenul de prescripție este diferit în funcție de calificarea acțiunii potrivit art. 47 din Legea nr. 58/1934 și anume: acțiunea cambială este directă sau de regres. Acțiunea cambială este directă contra acceptantului și avaliștilor săi și de regres contra oricărui alt obligat.
Instanța de apel, coroborând aceste dispoziții cu cele ale art. 265, 266 din Norma Cadru a stabilit în mod corect că în materie cambială, obligatul principal este acceptantul, acțiunea cambială contra acceptantului și respectiv a avaliștilor săi fiind o acțiune cambială directă și în consecință termenul de prescripție este de trei ani.
Față de cele arătate mai sus, susținerile recurentului în sensul că acțiunea sa este una în regres și că termenul de prescripție este de un an sunt eronate.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel care vizează cuantumul creanței, Curtea reține de asemenea că este nefondat.
Recurentul s-a limitat la a susține că suma pentru care s-a pornit executarea nu este certă, fără a preciza care ar fi suma reală și fără a face vreun fel de probe cu privire la susținerile sale.
În ceea ce privește Biletul la Ordin, nici recurentul nu contestă suma înscrisă în acesta ci, în realitate, contestă diferența de sumă pentru care nu a administrat probe în sensul susținerilor sale.
Prin urmare, Curtea apreciază că în mod corect instanța de apel a reținut că suma pentru care s-a pornit executarea respectiv_,60 lei se compune din credit restant de_,45 lei dobânzi restante de_,42 lei, 20 lei comisioane restante și 214,73 lei cheltuieli de executare.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea urmează ca în baza art. 312 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T. S. împotriva deciziei nr. 24 din 21 octombrie 2013 pronunțate de Tribunalul D.-Secția a II-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata O. B. ROMÂNIA SA, având ca obiect acțiune cambială .
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2014.
Președinte, S. L. | Judecător, M. M. | Judecător, D. L. |
Grefier, V. S. |
V.S. 18 Martie 2014
Jud. red. MM
Tehnored. NB/16 aprilie 2014
| ← Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Sentința nr. 176/2014.... | Retragere asociat. Sentința nr. 319/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
