Pretenţii. Sentința nr. 78/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 78/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 107/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 503/2014
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2014
PREȘEDINTE -R. M.
Judecător -M. M.
Grefier -M. D.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul . SA, împotriva Sentinței nr. 78/2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contadictoriu cu intimatul-pârât T. T., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns Cons.Jr. I.D. pentru apelantul-reclamant . SA și Av. A.B. pentru intimatul-pârât T. T..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Cons.Jr. I.D. pentru apelantul-reclamant . SA depune delegație de reprezentare, o copie a sentinței nr. 226/18 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal, pronunțată în dosarul nr._ și în baza art. 413 alin. 1 pct.1 C.pr. civ., solicită suspendarea cauzei până la rămânerea definitivă a sentinței de mai sus.
Av. A.B. pentru intimatul-pârât T. T. susține că este vorba de o suspendare facultativă, motiv pentru care solicită respingerea suspendării cauzei sxolicitată’ de partea adversă .
Curtea, având în vedere că soluționarea recursului împotriva sentinței nr. 226/18 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal, pronunțată în dosarul nr._, nu împietează asupra cauzei de față, respinge cererea formulată de Cons.Jr. I.D. pentru apelantul-reclamant . SA privind suspendarea cauzei .
Întrucât, părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra apelului .
Cons.Jr. I.D. pentru apelantul-reclamant . SA solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Av. A.B. pentru intimatul-pârât T. T. solicită respingerea ca nefondat a apelului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond . Solicită obligarea apelantei intimate la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat .
În susținerea celor solicitate a arătat că nici unul din motivele de apel invocate bz szbt întemeiate, prima instanță făcând o corectă aplicare a legii și o justă apreciere a probatoriului administrat în cauză atunci când a respins acțiunea. Totodată depune concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra apelului de față constată următoarele:
La data de 10.01.2014, reclamanta . SA, a chemat în judecată pe pârâtul T. T., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de_ lei, reprezentând drepturi bănești de natură salarială acordate în mod nelegal în perioada aprilie 2011- mai 2012, precum și la plata beneficiului nerealizat reprezentând dobânda legală aferentă sumei de_ lei, calculată de la data primirii efective a acestuia până la data restituirii .
Tribunalul Gorj – Secția a II.a Civilă prin sentința nr.78/28.05.2014 a respins cererea obligând reclamanta către pârât la plata sumei de 1240 lei cheltuieli de judecată .
S-a reținut că, între reclamantă și pârât s-a încheiat contractul de mandat nr._/23.12.2010, prin care i s-.a atribuit funcția de director general al societății .
Art. 32 din OUG 79/2008, prevede că remunerația lunară a directorului general stabilită prin contractul de mandat, în condițiile art. 31 alin. 1, este unica formă de recompensare în bani a activități depuse de persoana respectivă, neputându-i-se acorda prin contractul de mandat alte beneficii, de orice formă, în afara celor prevăzute de art. 31 alin. 2 .
Diferit însă, de atribuțiile stabilite prin contractul de mandat, pârâtul a îndeplinit și funcția de membru, respectiv vicepreședinte în cadrul Comisiei de negociere pentru realizarea proiectului de tip „Group /Brown Field „, funcție acordată prin Ordinul nr. 1418/29.07.2010, respectiv Ordinul 411/02.03.2011, pentru care a primit indemnizația stabilită prin Hotărârea nr. 3/30.03.2011 a Consiliului de Administrație al . S.A., ordinele fiind necontestate .
Dispozițiile art. 31 și art. 32 din OUG 79/2008, care limitează remunerația directorului dintre-o regie autonomă (cum este reclamanta), numai în baza contractului de mandat, nu sunt aplicabile și în situația în care aceeași persoană îndeplinește alte atribuții în afara celor aferente funcției de mandatar (director general), primind o indemnizație diferită, dar aferentă muncii depuse pentru o altă funcție .
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta . SA, care a învederat că prin Decizia nr. 23/16.07.2013 a Curții de Conturi s-a constatat faptul că, în perioada aprilie 2011- mai 2012, intimatul – în calitate de director general, a beneficiat și de alte drepturi de natură salarială în sumă de_ lei, ce reprezintă indemnizație brută pentru participarea, în calitate de vicepreședinte la ședințele Comisiei de negociere pentru realizarea proiectului de tip „Group /Brown Field” (2676 lei /lună x 14 luni) privind constituirea unei societăți comerciale de tip I.P.P., pentru care societatea a achitat contribuții la bugetul consolidat al statului în cuantum de 10.520,30 lei (CAS,CAMBP, Sănătate, Șomaj).
Procedând astfel au fost încălcate prevederile art. 31 alin. 1 lit (a) art. 32 alin. 1 din OUG 79/2008, art. 6 alin. 2, . art. 30 lit. b din Legea nr. 32/1991 și pct. 3.4, 3.6 din Ordinul M.F.P. nr. 522/2003.
În opinia apelantei, prin primirea de către pârât a indemnizației pentru participarea în calitate de vicepreședinte la ședințele Comisiei de negociere pentru realizarea proiectului de tip „Group /Brown Field”, a fost depășit nivelul indemnizației lunare acordate prin lege pentru funcția de secretar de stat, fiind depășite drepturile salariale stabilite prin contractul de mandat nr._/23.12.2010, numirea în comisie și plata indemnizației datorându-se calității deținute de director general al Complexului E. Rovinari SA.
S-a depus întâmpinare de către pârâtul T. T., care a solicitat respingerea apelului, pe considerentul că activitatea desfășurată în cadrul proiectului de mai sus, nu avea nimic de a face cu activitatea depusă în baza contractului de mandat, ca și director general al . SA, iar indemnizația nu a fost acordată în temeiul contractului de mandat .
Ca act justificativ s-a depus sentința nr. 226/18.06.2014 a Curții de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal, prin care s-a anulat în parte Decizia nr. 23/16.07.2013 a Curții de Conturi a României.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate în cauză, Curtea constată apelul ca fiind nefondat .
Criticile apelantei au vizat încălcarea dispozițiilor art. 31 alin. 1 și art. 32 alin 1 și 2 din OUG 79/2009 privind unele măsuri la nivelul unor operatori economici la nivelul regiilor autonome, societăților, companiilor naționale și societăților comerciale aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale sau locale la care statul este acționar unic sau majoritar, respectiv aspectul că prin primirea de către pârâtă a indemnizației pentru participarea în calitate de vicepreședinte la ședințele Comisiei de negociere pentru realizarea proiectului de tip „Group /Brown Field” au fost depășite drepturile salariale stabilite prin contractul de mandat nr._/23.12.2010 .
Trebuie menționat că, pârâtul în calitatea sa de director general al . SA, îndeplinește anumite atribuții, stabilite în mod precis prin art. 4 din contractul de mandat nr._/23.12.2014 .
Ori, activitatea depusă de pârât în calitate de vicepreședintre al Comisiei de negociere pentru realizarea proiectului de tip „Group /Brown Field”, nu are nimic de-a face cu atribuțiile ce-i reveneau prin contractul de mandat, iar indemnizația acordată pentru acest proiect a avut ca bază legală nu contractul de mandat, ci Ordinul 1412/29.07.2010, precum și Ordinul nr. 411/02.03.2011 al Ministerului Economiei și Comerțului și Mediului de Afaceri .
În acest sens, în mod corect instanța de fond a constatat că pârâtului nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 31 și 32 din OUG 79/2008, în situația în care acesta a îndeplinit și alte atribuții decât cele specifice funcției de director general.
De altfel și Secția de C. Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel C. prin sentința nr. 226/18.06.2014 (care a anulat în parte Decizia 23/16.09.2013 a Curții Constituționale) a ajuns la aceiași concluzie, respectiv faptul că indemnizația brută al cărui caracter necuvenit este constatat în actele administrative contestate, nu i-a fost acordată directorului general al . baza contractului de mandat și pentru activitatea desfășurată în împlinirea lui, ci pentru activitatea prestată în cadrul comisiei de negociere pentru realizarea proiectului de tip „Group /Brown Field”și excede funcției specifice pentru care a fost încheiat contractul de mandat .
Față de aceste considerente Curtea, în raport de prevederile art. 480 N.C.pr. civ., va respinge apelul .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de de reclamanta . SA, cu sediul în Târgu Jiu, ., nr.5, județul Gorj, împotriva Sentinței nr. 78/2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contadictoriu cu intimatul-pârât T. T., cu sediul în Târgu Jiu, ., județul Gorj.
Obligă apelanta . SA către intimatul-pârât T. T. la 1240 lei cheltuieli de judecată .
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2014.
Președinte, R. M. | Judecător, M. M. | |
Grefier, M. D. |
M.D. 19 Noiembrie 2014
Red. Jud. R.M.
Tehnored. M.D. /4.12.2014
| ← Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 77/2014. Curtea de... | Pretenţii. Decizia nr. 220/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
