Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 1204/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1204
Ședința publică din data de 7 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de creditoarea SINDICATUL LIBER AL cu sediul în T, 14, nr. 26, Județ împotriva sentinței nr. 543 din 13.05.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata creditoare SC INTERNATIONAL PRIN MANDATAR SC SRL - B, sector 3,-, -.27,..4, intimatul intervenient domiciliat în T, B, nr. 4, -. A,. 11, Județ T și intimata debitoare SC T cu sediul în T,-, județ - prin lichidator SP SI ASOCIAȚII cu sediul în B, Nord,. 2.. parter,. 3, Județ
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de sedinta din 30.09.2009, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului,pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu dispozițiile art. 156 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de azi 7.10.2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea introdusă la Tribunalul Buzău la data de 8 aprilie 2009 și înregistrată sub nr-, creditorul SINDICATUL LIBER AL Tas olicitat în contradictoriu cu debitorul SC SA T, societate în faliment,reprezentată prin lichidatorul judiciar SP & ASOCIAȚII, recunoașterea drepturilor sale de creanță, înscrierea în tabelul creditorilor și achitarea creanței sale, în sumă totală de 10 miliarde lei (ROL), reprezentând daune rezultate din întreruperea unilaterală și obstrucționarea derulării contractelor de închiriere a spațiilor aferente activității sindicale în Clubul marinăresc și în sediul SC SA T,precum și contravaloarea investițiilor proprii,efectuate la activul denumit "Club marinăresc".
Debitorul SC SA T - societate în faliment,prin lichidatorul judiciar SP & Asociații a invocat,pe cale de excepție,tardivitatea cererilor de creanță formulate de Sindicatul Liber al T,aratând că tabelul definitiv al creanțelor SC SA Taf ost afișat la ușa instanței la data de 20 decembrie 2002,iar reprezentantul Taa vut cunoștință despre termenul limită de depunere a declarațiilor de creanță,el fiind cel care a formulat în termen cereri de creanță pentru drepturile salariaților,membri de sindicat.
S-a mai arătat de către lichidator că, Taf ormulat o declarație de creanță la data de 5 decembrie 2003 pentru investițiile proprii efectuate la imobilul cu destinație de "Club marinăresc",în valoare de 6 miliarde lei (ROL)și că s-a întocmit un tabel suplimentar de creanțe înregistrate la grefa Tribunalului Buzău ulterior datei de 1 ianuarie 2003,care include și creanța înregistrată de T la data de 5 decembrie 2003,la poziția 6 lit. h).
Lichidatorul a susținut că în tabelul astfel întocmit,la rubrica "suma totală" este trecută cifra zero,iar la rubrica "observații" se face precizarea că această creanță "nu este cuantificată,nu este verificată,ci face obiectul unei expertize tehnice și contabile", dar această expertiză nu a fost însă efectuată nici până în prezent,din culpa T,care a refuzat plata onorariilor pretinse de experți.
S-a mai învederat că ulterior, Tam ai formulat cereri de creanță prin care a solicitat recunoașterea drepturilor sale,în sumă de 6 miliarde lei (ROL),la data de 6 februarie 2004 și la data de 6 aprilie 2005,solicitând plata cu prioritate a acestei sume,ca și creanță privilegiată.
În ceea ce privește fondul acestor cereri,debitoarea prin lichidator a arătat că ele nu sunt însoțite de documente justificative,din care să reiasă cu certitudine existența și întinderea creanței, nerezultând din actele depuse, acordul societății debitoare privind investițiile pretinse a fi fost efectuate și nu s-au depus la dosar înscrisuri din care să rezulte că T este coproprietar al activului "Club marinăresc",așa cum susține în cererile formulate.
Prin sentința nr. 543 din 13.05.2009 Tribunalul Buzău a respins excepția tardivității cererilor formulate de T,invocată de SC SA T - societate în faliment, reprezentată prin lichidatorul judiciar SP & ASOCIAȚIIși a respins cererilecreditorului SINDICATUL LIBER AL,privind înscrierea în tabelul creditorilor cu sumele de 6 miliarde lei (ROL) și 10 miliarde lei (ROL),reprezentând contravaloare investiții proprii la patrimoniul SC SA T și a admis excepția tardivității depunerii cererii de creanță și a prescripției dreptului material la acțiune,invocată de SC SA T, societate în faliment,prin lichidatorul judiciar SP & Asociații.
Prin aceeași hotărâre s-a respins cererea SC PROTECT SRL, privind recunoașterea și plata creanței în sumă de 6 000 dolari SUA, reprezentând contravaloarea serviciilor de pază prestate în favoarea debitoarei.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut, examinând excepția tardivității cererii de creanță,invocată de lichidatorul judiciar, că aceasta este neîntemeiată, deoarece cererea de creanță formulată de creditorul T în nume propriu este în fapt o reluare a cererilor anterioare,depuse de același creditor la 5 decembrie 2003,6 februarie 2004 și 6 aprilie 2005,astfel că ea nu poate fi apreciată ca tardiv introdusă.
S-a constatat însă că T nu a depus o cerere distinctă, având ca obiect pretențiile sale asupra pretinselor lucrări de îmbunătățiri și investiții efectuate la imobilul cu destinație de "Club marinăresc", în termenul prevăzut de Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului,în vigoare la momentul deschiderii procedurii împotriva debitoarei SC SA T ori, potrivit art.90 din Legea nr.64/1995,cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.7,titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art.76 alin.(1) lit. b),este decăzut,cât privește creanțele respective,din - dreptul de a-și realiza creanțele împotriva debitorului.
S-a apreciat că sumele solicitate de T reprezintă contravaloarea unor lucrări de reparații,modernizări și îmbunătățiri pretinse a fi fost realizate la imobilul denumit "Club marinăresc" și care au fost executate anterior deschiderii procedurii. În aceste condiții, T trebuia să formuleze declarația de creanță și cu privire la aceste sume la momentul notificării sale,chiar dacă,așa cum pretinde,beneficia de un drept de retenție,acesta fiind o garanție a executării obligației care nu îl excepta,ca și creditor,de la modalitatea rezolvării creanțelor față de o societate în faliment.
S-a concluzionat că, atâta vreme cât nu a formulat o declarație de creanță în termenul legal,cererea formulată de T are caracterul unei acțiuni în pretenții, pentru toate aceste considerente, iar excepția tardivității.invocată de lichidatorul judiciar fost respinsă.
În ceea ce privește fondul cauzei,JUDECĂTOR 2: Dinu Florentina Chirica l-sindic a reținut că, după deschiderea procedurii falimentului SC SA T,prin sentința nr. 2904 din 12 decembrie 2002 s-a confirmat tabelul final al obligațiilor debitoarei, în care creditoarea T figurează cu o creanță în sumă de 996 152 000 lei (ROL)[art.108 alin.(3) din Legea nr.64/1995].
S-a mai reținut că la data de 23 octombrie 2003 activul denumit "Club marinăresc" a fost vândut la licitație publică și adjudecat către SC SRL B la prețul de 4 500 000 000 lei (ROL), iar la data de 5 decembrie 2003, Tas olicitat judecătorului-sindic includerea sa în tabelul creditorilor, cu creanțe reprezentând drepturi salariale în lei și în valută,în sumă de 1,5 milioane dolari SUA și 7,2 miliarde lei (ROL),dar și cu creanțe reprezentând despăgubiri ce decurg din dreptul de retenție și de locațiune asupra imobilului cu destinație specială,denumit "Club marinăresc",urmare a executării de investiții proprii, atât pentru finalizarea acestui edificiu,dar și pentru dotarea,modernizarea,repararea și întreținerea acestuia,solicitând și acoperirea prejudiciilor directe, ocazionate de evacuarea din spațiu de către fostele conduceri ale companiei, estimate la 6 miliarde lei (ROL).
Prin Sentința nr.76 din 9 iunie 2004,judecătorul-sindic a admis în parte cererile de creanță formulate de creditorul T ulterior datei de 1 ianuarie 2003 și a încuviințat înscrierea acestuia în tabelul obligațiilor debitoarei SC SA T-societate în faliment, a creditorului T și cu următoarele creanțe: -suma de 92 665 000 lei (ROL),creanță privilegiată [art.108 alin.(1) din Legea nr.64/1995],reprezentând drepturi salariale și drepturi de hrană cuvenite echipajului navei "" pentru perioada 1 decembrie 1999 14 februarie 2000;-suma de 23 772 000 lei (ROL),creanță privilegiată [art.108 alin.(1) din Legea nr.64/1995],reprezentând alocații de hrană cuvenite echipajelor navelor "","" și "",pentru perioada martie-octombrie 2001 și - suma de 26 139,67 dolari SUA,creanță chirografară [art.108alin.(9) din Legea nr.64/1995],reprezentând indemnizația de străinătate pentru echipajul navei "R " (cdt. - ),pentru perioada 26 1994 - 26 februarie 1996,cererile formulate de creditorul T cu privire la celelalte creanțe,prin urmare inclusiv cererea privind contravaloarea investițiilor proprii pretinse a fi efectuate la "Clubul marinăresc",în sumă de 6 miliarde lei (ROL),au fost respinse,cu motivarea că aceste creanțe nu sunt certe,lichide și exigibile,iar creanța pretinsă privind investițiile proprii nu a fost verificată,întrucât creditorul Tar efuzat să achite onorariile experților desemnați să stabilească existența și întinderea acestei creanțe.
S-a constatat că, creditorul T nu a declarat recurs împotriva acestei sentințe,astfel că aceasta a rămas irevocabilă.
Judecătorul sindic a mai reținut că, imobilul denumit "Club marinăresc",construit anterior anului 1986,a fost închiriat T cu Contractele de închiriere nr.3066 din 5 martie 1993 și,respectiv,nr.1955 din 29 iunie 2001, iar prin art.9 lit. b) din Contractul de închiriere nr.3066 din 5 martie 1993, T se obliga să execute toate lucrările de întreținere,pentru conservare și reparații,ale imobilului închiriat.
Examinându-se clauzele contractuale s-a stabilit că art.1 din contractul de închiriere a spațiului cu destinație specială "Club marinăresc",cu nr.1955 din 29 iunie 2001,precizează că obiectul contractului îl constituie închirierea spațiului cu destinație specială,denumit "Club marinăresc",proprietatea locatorului SC SA T și pentru care locatarul T revendică dreptul de coproprietar,iar în art.13 din același contract se precizează că,în cazul vânzării spațiului aferent "Clubului marinăresc",locatarul T va avea un drept de preempțiune la cumpărarea acestui spațiu.
În temeiul acestor clauze contractuale Tai nvocat inițial la 5 decembrie 2003,6 februarie 2004 și 6 aprilie 2005,o creanță în sumă de 6 miliarde lei (ROL),majorată ulterior,la data de 21 ianuarie 2009,la suma de 10 miliarde lei (ROL),pentru dovedirea pretențiilor sale depunând aceleași înscrisuri avute în vedere de judecătorul-sindic la pronunțarea Sentinței nr.76 din 9 iunie 2004.
S-a apreciat că, creanța pretinsă de creditorul T nu îndeplinește însă condițiile prevăzute de Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței pentru a fi considerată valabilă,în sensul că aceasta nu este certă,lichidă și exigibilă,executarea lucrărilor de întreținere,reparații și dotări la imobilul denumit "Club marinăresc" fiind obligația contractuală a creditorului.
S-a concluzionat, de către instanță, că deși creditorul a invocat calitatea de coproprietar al acestui imobil, nu a făcut o asemenea dovadă,câtă vreme el a folosit imobilul exclusiv în temeiul unor contracte de închiriere, mențiunile cuprinse în art.1 și,respectiv,în art.13 din Contractul de închiriere neconferindu-i calitatea de coproprietar al imobilului și nici nu-l îndreptățesc să solicite contravaloarea pretinselor lucrări de întreținere,reparații și dotări,chiar dacă s-ar dovedi efectuarea lor,câtă vreme,potrivit clauzelor contractuale,aceste lucrări se execută de către locatar,adică de către
S-a mai constatat că în Încheierea nr.1886/10363 din 25 mai 2004 Biroului de carte funciară din cadrul Judecătoriei Tulcea,în Partea a III-a-Sarcini,poziția 2,se prevede că "la nr.6961 din 11.11.2003 se îndreaptă eroarea strecurată în .nr.6747/1.11.2003 și se notează dreptul de retenție și dreptul de locațiune pe o perioadă de 10 ani,începând cu data de 29.06.2001 asupra imobilului club marinăresc în favoarea Sindicatului Liber al T",dar această împrejurare este lipsită de relevanță,aceste înscrieri neconferind creditorului calitatea de coproprietar al imobilului,așa cum pretinde acesta.
Referitor la actualizarea și majorarea creanței de la 6 miliarde lei (ROL) la 10 miliarde lei (ROL),judecătorul-sindic a reținut că,atât sub imperiul Legii nr.64/1995,cât și al Legii nr.85/2006,legiuitorul a prevăzut expres că nici o dobândă,majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială,numită generic accesorii,nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior deschiderii procedurii [art.41 alin.(1) din Legea nr.85/2006].
Pentru toate aceste considerente,judecătorul-sindic a respins cererile T privind înscrierea sa în tabelul creditorilor cu sumele de 6 miliarde lei (ROL) și de 10 miliarde lei (ROL),reprezentând contravaloarea investițiilor proprii pretinse a fi realizate la patrimoniul SC SA
Cu privire la pretinsa creanță a creditorului SC Protect SRL, judecătorul sindic a constatat că nu îndeplinește condițiile prevăzute de legea insolvenței și de art.379 din Codul d e procedură civilă,în sensul că:nu este certă,facturile fiscale depuse în copie la dosarul cauzei nefiind semnate și însușite prin semnătură de către debitoare,creanța nu este înregistrată în contabilitatea debitoarei și este contestată de lichidatorul judiciar;nu este lichidă, câtimea ei fiind determinată aleatoriu în monedă EURO,deși aceasta nu fusese încă adoptată la data deschiderii procedurii falimentului,chiar dacă ar putea fi considerată exigibilă prin depășirea termenului legal de plată, motive pentru care s-a respins cererea acestui creditor.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs creditorul Sindicatul Liber al care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu a fost corect îndeplinită procedura de citare a părților, la termenul la care s-a soluționat cauza în fond, conform art. 7 al. 1 din Legea 85/2006, respectiv prin convocarea, comunicarea oricăror acte de procedură și notificarea acestora prin Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a mai arătat că prima instanță a motivat contradictoriu respingerea cererilor de creanță formulate de recurentă, deoarece, deși s-a constatat că figurează înscrisă în tabelul suplimentar de creanță și că nu este cuantificată și verificată creanța sa, care face obiectul unei expertize contabile, s- concluzionat fără nici un fel de dovezi că s-ar fi refuzat de către creditoare plata onorariului de expert, în timp ce lichidatorul, după verificarea creanței, în temeiul art. 25 pct. f din Legea 85/2006 a formulat obiecțiuni în sensul că nu s-ar fi depus acte justificative de către creditoare, ambele susțineri, fiind contrazise de înscrisurile depuse la dosar, din care rezultă că declarația de creanță a recurentei era însoțită de un număr de 82 de înscrisuri, recurenta nerefuzând niciodată plata onorariului de expert, care nu a fost stabilit de către judecătorul sindic.
Recurenta a învederat că existenta unor creanțe importante a determinat desemnarea sa în Comitetul creditorilor în baza art. 16 din legea insolvenței, iar judecătorul sindic s-a aflat în eroare considerând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de legea 85/2006 pentru valabilitatea și înscrierea creanței, care nu ar fi certă și exigibilă, din moment ce aceasta a fost garantă cu un drept de retenție și locațiune, stabilit printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și transcris în registrul de publicitate imobiliară de la Cartea Funciară din cadrul Judecătoriei Tulcea, imobilul la care s-au făcut îmbunătățiri de către recurentă, fiind vândut in mod abuziv "liber de orice sarcini", fără ca ea să fie despăgubită pentru îmbunătățirile executate.
S-a mai susținut că Tribunalul Buzău se află în eroare atunci când constată că recurenta creditoare ar fi pretins vreo dobândă, majorare sau penalitate, care ar fi nelegală, potrivit legii insolvenței, creanța sa fiind modificată succesiv, deoarece noul proprietar a procedat la sustragerea/valorificarea bunurilor mobile din interiorul imobilului, reprezentat de: mobilier de bibliotecă, 40.000 volume de specialitate, dotările specifice pistei de bowling, aparate fitness, colecție de timbre, artizanat și machete navale, aparatură foto, audio, video, instrumente muzicale ultra performante, covoare și perdele unicat.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată următoarele:
Prima critică formulată de recurentă,privind pretinsa neregulată citare,la termenul la care s-a judecat cauza,este nefondată,deoarece din practicaua hotărârii atacate rezultă că la termenul de judecată din 13 mai 2009,când s-au pus concluzii pe fond,recurenta creditoare a fost reprezentată de președintele,.
Din motivarea sentinței recurate, rezultă că judecătorul sindic calificat cererea recurentei creditoare, ca fiind oacțiune în pretenții, deoarece aceasta nu a formulat o declarație de creanță în termenul legal, cu privire la pretențiile sale, care vizau pretinsele lucrări de îmbunătățiri și investiții, pretins executate la imobilul cu destinație "Club marinăresc", înaintea deschiderii procedurii insolvenței debitoarei,prin sentința nr. 2904/12.12.2002, în temeiul Legii 64/1995 rep. în vigoare la acea dată.
Recurenta creditoare a solicitat inițial instanței contravaloarea investițiilor printr-o cererea formulată la 5.12.2003, după întocmirea tabelului final al obligației debitoarei și după înstrăinarea imobilului - Club marinăresc din data de 23.10.2003.
Recurenta creditoare a fost înscrisă în tabelul suplimentar al creanțelor întocmit de lichidator, la poziția 6 pct. h menționându-se că nu este cuantificată valoarea creanței, că nu este verificată și că formează obiectul unei expertize tehnice și contabile, ulterior prin sentința nr.76/9.06.2004 respingându-se cererea de creanță formulată de recurenta creditoare cu privire la pretinsele investiții, deoarece respectiva creanță nu era certă, lichidă și exigibilă, în sensul prevederilor art. 36 din legea 64/95 rep. în vigoare la acea dată, hotărârea nefiind recurată de către creditoare.
Ulterior, recurenta creditoare a reiterată, la data de 5.12.2003, 6.02.2004 și 6.04.2005 pretențiile sale privind contravaloarea investițiilor executate la imobilul Club marinăresc, în valoare de 6 miliarde lei, sumă majorată ulterior la data de 21.02.2009, la valoarea de 10 miliarde lei.
Calificând cererea recurentei creditoare, ca fiind o acțiune în pretenții formulată împotriva debitoarei falite și nu o cerere de creanță, întrucât nu a fost înregistrată în termenul legal, judecătorul sindic a motivat greșit respingerea acțiunii
în pretenții în baza textelor din legea insolvenței, care condiționează înscrierea unei creanțe în tabelul definitiv sau suplimentar, de certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea acesteia, deoarece, în cazul unei acțiuni comerciale în pretenții, recurenta creditoare, era îndreptățită dar și obligată, potrivit disp. art. 1169 civ. să facă dovada susținerilor sale.
In acest sens, era utilă punerea în discuția părților a necesității efectuării unei expertize tehnice de specialitate, care să verifice pretențiile recurentei creditoare și să stabilească, în raport cu înscrisurile aflate la dosar și cu clauzele contractelor de închiriere în baza cărora recurenta creditoare a deținut imobilul în calitate de chiriaș, obligându-se să execute lucrările de reparații și întreținere, dacă debitoarea datorează contravaloarea lucrărilor de modernizare pretins executate de recurentă și care este valoarea acestora, urmând a se verifica și celelalte susțineri ale recurentei creditoare, care vizează valoarea bunurilor proprii care au fost înstrăinate împreună cu imobilul Club marinăresc, în măsura în care s-ar aprecia că pretențiile având acest obiect s-au formulat în termenul legal de prescripție, față de data înstrăinării imobilului.
Deoarece în recurs nu se pot administra alte probe noi, cu excepția înscrisurilor, conform art. 315 civ.în baza disp. art. 312 pct. 2 civ. Curtea va admite recursul creditoarei și va casa în parte sentința recurată, cu privire la cererea recurentei creditoare de înscrierea creanței privind investiții și despăgubiri, urmând a se trimite cauza spre rejudecare, sub acest aspect, și se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de creditoarea SINDICATUL LIBER AL cu sediul în T, 14, nr. 26, Județ împotriva sentinței nr. 543 din 13.05.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata creditoare SC INTERNATIONAL PRIN MANDATAR SC SRL - B, sector 3,-, -.27,..4, intimatul intervenient domiciliat în T, B, nr. 4, -. A,. 11, Județ T și intimata debitoare SC T cu sediul în T,-, județ - prin lichidator SP SI ASOCIAȚII cu sediul în B, Nord,. 2.. parter,. 3, Județ
Casează în parte sentința recurată cu privire la cererea recurentului creditor SML de înscrierea a creanței privind investiții și despăgubiri trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 7 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. /DD
8 ex/8.10.2009
f- Tribunalul
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
