Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1205/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 1205

Ședința publică din data de 7 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina

JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea AVAS B, cu sediul în B, sector 1, Av, nr. 50, împotriva sentinței nr.246 din 01.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SA, cu sediul în Târgoviște, nr. 16, Județ D - prin lichidator judiciar SC SRL - - Târgoviște, nr. 74,. 1A,. 49, Jud.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30 septembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 7 octombrie 2009 când a dat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 246/1.06.2009, Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a respins contestația formulată de creditoarea AVAS B, împotriva Hotărârii Adunării din 30.04.2009 creditoarei SC SA, reprezentată de lichidator judiciar SC SRL -.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că primul motiv al contestației ce vizează neîndeplinirea celei de-a doua condiție prev. prin art. 15 al. 1 din Legea 85/2006, respectiv ca pentru desfășurarea legală a adunării creditorilor să fie prezenți un număr de membri ai comitetului creditorilor, care reprezintă majoritatea simplă a acestora, este nefondat deoarece în redactarea dată după modificarea acestui text legal nu se mai impune îndeplinirea celei de-a doua, condiții invocată de contestatoare, respectiv ca pentru desfășurarea legală adunăriicreditorilor să fie prezenți un număr de membri ai comitetului creditorilor care reprezintă majoritatea simplă a acestora.

Se reține prin hotărâre că modificarea adusă acestor dispoziții prevede că ședințele adunării creditorilor vor avea loc în prezența titularilor de creanțe, însumând C puțin 30% din valoarea totală a creanțelor, asupra averii debitorului,iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil al titlurilor majorității, prin valoare, a creanțelor prezente, dispoziții care au fost respectate în ce privește hotărârea din 30.04.2009 și potrivit art. 11, lit. m, interpretat împreună cu art. 14 alin. 7 din Legea 85/2006, judecătorul sindic controlează exclusiv legalitatea hotărârii nu și oportunitatea sa, respectiv condițiile pe care legea le prevede pentru acest demers.

Se reține prin hotărâre că motivul contestației este că DGFP D și contestatoarea sunt creditorii interesați în privința obiectului deliberării, ca singuri benficiari ai sumelor ce s-ar obține din valorificarea bunurilor în discuție și că Adunarea Creditorilor nu putea adopta adunarea atacată, nu este fondat.

Se arată prin sentință că nici motivul din contestație, cu privire la imposibilitatea Comitetului creditorilor de a prezenta Adunării creditorilor un punct de vedere în baza căreia să ia o hotărâre, conform art. 17 al. 1 din Legea 85/2006, nu este fondat, deoarece comitetul spre deosebire de adunarea creditorilor nu este organ de decizie.

Pentru toate aceste considerente, a respins ca nefondată contestația creditoarei AVAS

Impotriva sentinței a declarat recurs creditoarea AVAS B, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp. art. 304 pct. 9 civ. rap. la art. 312 al. 5, teza I, civ. deoarece judecătorul sindic a făcut o interpretare greșită a disp. art. 14 al. 7 din Legea 85/2006, înțelegând prin controlul legalității hotărîrii adunării creditorilor, numai verificarea modului de adoptare a acestuia sub aspectul organizării lor, în primul rând pentru că aceste dispoziții se referă în principal la conținutul hotărârii adoptate, nu și la modul de luare a acestuia, în al doilea rând oportunitatea la care se referă judecătorul sindic trebuie înțeleasă ca necesitate a luării hotărârii adunării creditorilor, care este o latură a legalității acesteia și în al treilea rând aceste dispoziții trebuiesc interpretate în consens cu principiile ce guvernează procedura insolvenței și anume principiul majorității și al echilibrului între drepturile creditorilor majoritari și cele ale fiecărui creditor în parte.

Printr-un alt motiv de recurs se arată că hotărârea adunării creditorilor este nelegală, întrucât pe de o parte Comitetul creditorilor nu a putut analiza solicitarea SC SA privind reducerea prețului de adjudecare,întrucât nici la data de 30.04.2009 și nici la 4.05.2009 nu s-a putut îndeplini cvorumul cerut de lege pentru funcționarea legală a acestei entități și pe de altă parte Comitetul Creditorilor nu a putut prezenta Adunării creditorilor un punct de vedere în baza căruia, aceasta să poată lua o hotărâre.

In cadrul acestui motiv de recurs, recurenta arată că adunarea creditorilor nu putea hotărî asupra reducerii prețului de adjudecare pentru mijloacele fixe, obiectele de inventar etc. adjudecate de SC SA, la licitația organizată de lichidatorul judiciar la data de 20.03.2007, cu aproximativ 2 ani în urmă și neachitate până la această dată, de la suma de 983.479,9 lei la 737.609,93 lei, întrucât nu au interes în soluționarea acestei probleme, singurii creditori ce au interes sunt recurenta și DGFP D, care de fapt sunt și singurii beneficiari ai sumelor obținute din vânzarea acestor bunuri.

In al treilea rând reducerea prețului dispusă prin Hotărârea adunării creditorilor din 30.04.2009, pe motiv că bunurile pentru care s-a dispus reducerea prețului au fost sechestrate de Agenție Națională Vamală pe data de 19.04.2007, este nelegală, sechestrarea de către agenție unei părți din bunurile adjudecate nu era un impediment în achitarea prețului adjudecării, mai ales că bunurile adjudecate se aflau în clădirile adjudecate în bloc cu aceste bunuri mobile pe data de 30.03.2007 și prețul de adjudecare trebuia achitat de la data de 27.10.2007, aproximativ 2 ani în urmă, dată la care prin sentința nr. 156/26.10.2007, Tribunalul Dâmbovițaa anulat procesul verbal de sechestru nr 13205/19.04.2007 și cum procedura insolvenței debitoarei a început în urmă cu 5 ani și de la data adjudecării au trecut aproximativ 2 ani de zile, reducerea prețului este nelegală, atât sub acest aspect reducerii prețului cât și sub aspectul achitării prețului în 12 rate.

Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și admiterea contestației.

Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele:

Motivele de recurs invocate de recurentă cu privire la interpretarea greșită a disp. art. 14 al. 7 și ale art. 15 al. 1 din Legea 85/2006, în ceea ce privește hotărârea adunării creditorilor din 30.04.2009, sunt nefondate.

Potrivit art. 15 al. 1 modificat, din Legea nr 85/2006, se prevede că, cu excepția cazurilor în care legea cere o majorare specială, ședințele adunării creditorilor vor avea lor în prezența titlurilor de creanțe, însumând C puțin 30% din valoarea totală a creanțelor asupra averii debitorilor, iar deciziile Adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil al titularilor majorității, prin valoare, a crențelor prezente, aceste dispoziții au fost respectate, la adoptarea hotărârii adunării creditorilor din 30.04.2009, nemaimpunându-se potrivit acestor dispoziții legale îndeplinirea celei de-a doua condiții invocate de recurentă și anume ca pentru desfășurarea legală a adunării să fie prezenți un număr de membrii ai comitetului creditorilor care reprezintă majoritatea simplă a acestora.

Nici critica referitoare la interpretarea greșită a art. 14 al. 7 din Legea 85/2006, nu este fondată.

Potrivit art. 11 lit m, coroborat cu art. 14 alin. 7 din Legea 85/2006, judecătorul sindic controlează exclusiv legalitatea nu și oportunitatea hotărârii adunării creditorilor și anume respectarea condițiilor în care această voință a fost exprimată, hotărârea fiind adoptată cu respectarea condițiilor prevăzute de disp. art. 15 al. 1 din Legea nr. 85/2006, modificată.

Critica recurentei, cu privire la reducerea greșită a prețului de adjudecare pentru mijloacele fixe, a obiectelor de inventar și a materialelor adjudecate la licitația din 30.03.2007, este fondată.

In primul rând, reducerea prețului de adjudecare pentru mijloacele fixe, obiectele de inventar și materialelor adjudecate la licitația din 30.03.2007, după aproape 2 ani, nu este legală, neavând nici un suport legal pentru aceasta, motivația adjudecatarului SC SA că bunurile adjudecate au fost sechestrate de Agenția Națională Vamală, nu este fondată, neexistând nici un impediment în

achita prețul adjudecării, mai ales că aceste bunuri se aflau efectiv în clădirile adjudecate în bloc la data de 30.03.2007.

In al doilea rând adjudecatara trebuia să achite prețul de adjudecare, acum aproximativ 2 ani în urmă, de la data de 26.10.2007, dată la care prin sentința nr. 156/26.10.2007 Tribunalul Dâmbovițaa anulat procesul verbal de sechestru nr 13205/19.04.2007 al Agenției Naționale Vamale și în al treilea rând nu este justificată eșalonarea achitării prețului de adjudecare în 12 rate, deoarece de la data adjudecării bunurilor au trecut aproximativ 2 ani, timp în care adjudecatara avea obligația să achite prețul de adjudecare.

Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de creditoare se privește ca fondat și în temeiul disp.art. 312 al. 1 și 2 civ. va fi admis ca atare și pe cale de consecință, se va modifica în tot sentința recurată, în sensul că se va admite contestația creditoarei AVAS și se va anula hotărârea adunării creditorilor din data de 30.04.2009, cu privire la reducerea prețului de adjudecare a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar și a materialelor adjudecate la licitatia din 30.03.2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de creditoarea AVAS B, cu sediul în B, sector 1, Av, nr. 50, împotriva sentinței nr.246 din 01.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SA, cu sediul în Târgoviște, nr. 16, Județ D - prin lichidator judiciar SC SRL - - Târgoviște, nr. 74,. 1A,. 49, Jud.D și în consecință:

Modifică în tot sentința nr. 246/1.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în sensul că admite contestația creditoarei AVAS și anulează Hotarârea Adunării Creditorilor din 30.04.2009 cu privire la reducerea prețului de adjudecare a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar și a materialelor adjudecate la licitatia din 30.03.2007.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 07 octombrie 2009

Președinte, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica

Fiind plecată din instanță

semnează Președintele instanței

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red.EC/DD

6 ex./9.10.2009

9/F/2004 Tribunalul Dâmbovița

Președinte:Preda Popescu Florentina
Judecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1205/2009. Curtea de Apel Ploiesti