Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 968/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 968
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în B,- județul B, împotriva sentinței nr. 411 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu debitoarea SC Rîmnicului SA- prin lichidator judiciar Cont, cu sediul în B,- județul B și creditorii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B, str. -. -.. nr. 50 sector 1, domiciliat în B,- județul B, domiciliată în B,- - B. 25 sector 4, Agenția Domeniilor Statului, cu sediul în B,- sector 1, Primăria, cu sediul în comuna județul B, Transilvania SA, cu sediul în B- județul B și SC SA B, cu sediul în B,- județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit recurenta-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice B, intimata-debitoare SC Rîmnicului SA- prin lichidator judiciar Cont, intimații- creditori Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Agenția Domeniilor Statului, Primăria, Transilvania SA și SC SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că intimata-debitoare-prin lichidator judiciar, a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură,întâmpinare prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă. Totodată, s-a învederat că și recurenta-creditoare a solicitat, prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, luând act că atât recurenta-creditoare, cât și intimata-debitoare au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art. 242 alin. 2 Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin decizia nr. 1420 din 20.12.2007, pronunțată în dosarul nr. 5256/
42/2006, Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis recursurile declarate de creditoarele DGFP B și AVAS B, împotriva sentinței nr. 207 din 02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu debitoarea SC SA prin lichidator judiciar CONT, creditorii, Agenția Domeniilor Statului, Primăria, Transilvania SA, SC SA B și intimatul de pe lângă Tribunalul Buzău, a casat sentința menționată și a trimis cauza spre rejudecare la ribunalul Buzău.
Prin decizia de casare s-a reținut cu privire la recursul declarat de creditoarea AVAS B ca judecătorul sindic nu s-a pronunțat asupra cererii de autorizare a comitetului creditorilor in vederea introducerii cererii prevăzuta de art. 138 din Legea 85/2006 si nici asupra criticilor formulate împotriva raportului final întocmit de lichidatorul judiciar.
Cu privire la recursul declarat de creditoarea DGFP B s-a reținut de asemenea ca instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de autorizare a comitetului creditorilor de autorizare in vederea necesitații formulării cererii prevăzută de art. 138 din Legea 85/2006.
Prin încheierea din 25.04.2008, conform art. 17 alin.2 din Legea nr.
85/2006, instanța a dispus ca lichidatorul judiciar să convoace comitetul creditorilor în vederea punerii in discuție a celor dispuse prin decizia instanței de control judiciar.
Ca urmare a întrunirii comitetului creditorilor în data de 23.05.2008, ( proces verbal 40) și a punctului de vedere comunicat de către creditoarea ADS (46), prin cererea înregistrată la 24.06.2008 s-a solicitat angajarea răspunderii pârâților și și obligarea acestora la suportarea pasivului neacoperit din valorificare, din care suma de 3.527.146 lei reprezentat de creanța DGFP
În motivarea cererii, s-a susținut că din conținutul raportului de inspecție fiscală nr. 1574 din 27.06.2005 rezultă faptul că agentul economic a înregistrat pierderi fiscale neacoperite și obligații bugetare restante, că administratorii societății au dispus continuarea unei activități care a condus în mod vădit la încetare de plăți, conducând la acumularea de obligații fiscale de peste 3.527.146 lei.
S-a apreciat că societatea nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea, că persoanele ce au condus societatea debitoare se fac vinovate de ajungerea acesteia în stare de insolvență și în consecință sunt aplicabile dispozițiile art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006.
În acest sens, s-a invocat art. 73 alin.1 lit. c și alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicată, art. 11 alin.4 din Legea nr. 82/1991 republicată, apreciindu-se că există o prezumție de culpă în sarcina pârâților deoarece neținerea contabilității conduce la necunoașterea modului de administrare a patrimoniului, a existenței activului și pasivului din acest patrimoniu, a operațiunilor efectuate de către administratorul debitoarei cât și a fondurilor societății.
Prin concluziile depuse la dezbaterea în fond, creditoarea ADS Bas olicitat obligarea pârâților la plata pasivului în sumă de 1.183.069 lei reprezentat de creanța sa.
Pârâții și au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea cererii de atragere a răspunderii ca neîntemeiată, susținând, în principal, că starea de insolvență a debitoarei s-a datorat condițiilor climaterice nefavorabile, respectiv a faptului că în anii 2001- 2004, fost secetă și astfel cum rezultă din procesele verbale de constatare încheiate de DADR B, au fost efectuate cheltuieli mari cu forța de muncă în vederea obținerii producției agricole, iar produsele au fost vândute la prețuri foarte mici.
De asemenea, pârâții au susținut că o parte din terenurile deținute au fost
revendicate în baza Legii nr. 18/1990, nr. 10/2000, nr. 247/2005, astfel că debitoarea deși a efectuat cheltuieli cu cultivarea acestora, plata forței de muncă și a prestărilor de servicii, rezultatele au fost obținute de către moștenitorii proprietarilor în drept.
Pârâta a arătat că a ținut evidența contabilă a debitoarei
în concordanță cu dispozițiile legii, întrucât toate controalele efectuate nu au evidențiat nici o neregulă cu privire la aceasta.
Pârâta a invocat rezoluția emisă la 09.05.2003 în dosarul nr. 269/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. S prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 20 din Legea nr. 130/1999, deoarece a rezultat că societatea are grave probleme financiare având toate conturile blocate.
Pârâtul a invocat ordonanța de scoatere se sub urmărire penală emisă în dosarul nr. 1084/P/2005 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.
Prin sentința nr. 411 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-au respins obiecțiunile formulate la raportul final, ca fiind rămase fără obiect și s-a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a pârâților și, formulată de comitetul creditorilor format din DGFP B, AVAS B și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin înscrisul aflat la fila 272 din vol II al dosarului, creditoarea AVAS a formulat obiecțiuni la raportul final prezentat în dosarul nr. 810/2005 al Tribunalului Buzău, susținând că lichidatorul judiciar desemnat nu a întocmit un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora.
În acest context, creditoarea a solicitat ca în cazul în care lichidatorul judicar nu va formula cerere de angajare a răspunderii patrimoniale față de persoanele din cadrul debitoarei care au cauzat starea de insolvență, conform art. 17 alin.2 din Legea 85/2006, acesta va convoca Comitetul creditorilor pentru a se solicita autorizarea de către judecătorul sindic în vederea introducerii cererii prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Întrucât, după casarea sentinței, s-a procedat în sensul solicitărilor din obiecțiuni, fiind convocat comitetul creditorilor conform art. 17 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, în vederea formulării cererii de atragere a răspunderii conform art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006, tribunalul va respinge obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS B la raportul final ca fiind rămase fără obiect.
Referitor la cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale instanța de fond a reținut că, potrivit art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006, modificată și completată, în cazul în care lichidatorul judiciar a omis să indice, în raportul asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitoarei, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1 amenință să se prescrie, comitetul creditorilor poate cere autorizarea în vederea introducerii acțiunii pentru ca o parte din pasivul debitoarei ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere din cadrul societății.
Cum, prin cererea astfel formulată s-a solicitat obligarea pârâților și la plata pasivului debitoarei SC SA, considerându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 alin.1 lit. c) și d) din Legea nr.85/2006.
Conform dispozițiilor legale evocate, se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de membrii organelor de conducere în cazul în care au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți, respectiv în cazul în care aceștia au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Din examinarea înscrisurilor din dosar, respectiv a raportului de evaluare a SC SA întocmit de SC SRL, răspunsului nr. 17465 din 17.12.2008 emis de DADR B, procesele verbale ale consiliului de administrație al SC SA privind impactul secetei prelungite asupra culturilor, instanța reține că starea de insolvență a debitoarei s-a datorat unor cauze obiective, respectiv diminuarea terenului administrat ca urmare a retrocedărilor, scăderea cererilor de piață, atât în sectorul vegetal, cât și zootehnic, acesta din urmă neavând activitate, pierderile din calamitățile înregistrate în producțiile anilor 1999-2005.
factori obiectivi au avut drept consecință diminuarea continuă a activului net al debitoarei, respectiv înregistrarea restanțelor de plată a obligațiilor fiscale.
Se constată că raportul de evaluare mentionat a fost întocmit în vederea privatizării societății, acțiune ce a rămas fără rezultat.
Instanța de fond a considerat ca fiind neîntemeiate susținerile comitetului creditorilor, în sensul că pârâții au dispus în interes personal continuarea unei activități ce conducea în mod vădit la insolvență și, având în vedere raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 1574 din 27.06.2005 act ce a stat la baza cererii de deschidere a procedurii de insolvență și în conținutul căruia nu se face vreo referire la existența culpei pârâților privitor la înregistrarea obligațiilor fiscale restante.
În temeiul acelorași înscrisuri, instanța a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, deoarece pârâții au respectat dispozițiile Legii contabilității nr. 82/1991, respectiv au organizat și condus evidența contabilă, au utilizat și ținut registrele conform legii, astfel cum s-a reținut în raportul de inspecție fiscală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea DGFP B criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie solicitând modificarea in tot a acesteia si pe fond admiterea cererii de atragerea a răspunderii administratorilor societății debitoare pentru acoperirea pasivului acesteia.
In susținerea recursului,creditoarea invoca incidența dispozițiilor art. 304 pct 9.Pr.Civ,in sensul ca s-a analizat si stabilit greșit de către judecătorul sindic ca in cauza nu sunt întrunite condițiile pentru atragerea răspunderii administratorilor societății debitoare, reținând ca temei si raportul de inspecție fiscala înregistrat sub nr. 1574/27.06.2005,act care a stat la baza deschiderii procedurii de insolventa.
Cele reținute de instanța de fond,susține recurenta sunt nefondate deoarece raportul de inspecție fiscala nu a avut ca tematica analiza culpei administratorilor in ceea ce privește ajungerea societății in stare de faliment. ci o analiza economico - financiara a societății.
Dar, din analiza făcuta de lichidator si actele depuse la dosar,arata recurenta rezulta ca persoanele care au condus societatea debitoare se fac vinovate de ajungerea acesteia in stare de insolventa in sensul ca nu au ținut o contabilitate in conformitate cu prevederile legale si nu au analizat si găsit cele mai bune masuri pentru scoaterea debitoarei din criza.
Curtea analizând sentința pronunțata de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenta având in vedere actele dosarului si dispozițiile legale in materie constata ca recursul este nefundat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 138 alin 1) in cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: respectiv si lit in sensul ca au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
In cauza așa cum a reținut si instanța de fond din actele depuse la dosar si analiza făcuta de lichidator asupra cauzelor care au determinat ajungerea debitoarei in stare de insolventa nu rezulta culpa administratorilor materializata așa cum susține recurenta in nerespectarea dispozițiilor legale in ceea ce privește ținerea contabilității.
Cauzele care au determinate starea de insolvența a societății debitoare așa cum a reținut-o lichidatorul,consta in diminuarea producției agricole ca urmare a retrocedărilor de active ( foste sedii de ferma sau puncte de lucru ) in conformitate cu prevederile Legii 10/2001 sau a unor hotărâri judecătorești,fapt ce a dus la dezorganizarea activității unor segmente importante ale activității, diminuarea sistematica a suprafețelor de teren ca urmare a aplicării legii 18/1991,acordarea de produse acționarilor care s-a făcut in cota fixa de 600 kg /ha indiferent de producția obținută,lipsa permanenta a fondurilor financiare care a fost determinata de lipsa producției agricole din cauza secetei prelungite din ultimii trei ani consecutivi deschiderii procedurii de insolvența.
Si nu in ultimul rând nici prin raportul de inspecție fiscala la care face referire recurenta nu se retine deficiente in ceea ce privește organizarea si conducerea evidentei contabile (fila 169 ) dosar vol III.
de toate considerentele reținute in considerentele prezentei decizii,Curtea in raport cu dispozițiile art. 312 alin 1.Pr.Civ va respinge ca nefondat apelul declarat de creditoarea DGFP B.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în B,- județul B, împotriva sentinței nr. 411 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu debitoareaSC Rîmnicului SA- prin lichidator judiciar Cont, cu sediul în B,- județul B și creditoriiAutoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B, str. -. -.. nr. 50 sector 1, domiciliat în B,- județul B, domiciliată în B,- - B. 25 sector 4, Agenția Domeniilor Statului, cu sediul în B,- sector 1, Primăria, cu sediul în comuna județul B, Transilvania SA, cu sediul în B- județul B și SC SA B, cu sediul în B,- județul B, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
Fiind în concediu de odihnă Fiind în concediu de odihnă
Se va semna de către Se va semna de către
Președintele instanței Președintele instanței
GREFIER,
- -
Fiind în concediu de odihnă
Se va semna de către
Primul grefier
Red AU/2 ex/ 13.07.2009
f- al Tribunalului Buzău
jud fond
perator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 1204/2009.... → |
|---|
