Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 202/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIAL
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIAL Nr. 202
Ședința public de la 26 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de SC SRL împotriva Sentinței comerciale nr. 444/F/2009 pronunțat de judectorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Alba.
La apelul nominal fcut în ședința public se constat lipsa prților.
Procedura de citare este îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, constatându-se c la dosar s-a înregistrat, din partea recurentei, chitanța ce face dovada achitrii taxei judiciare de timbru în sum de 60 lei și timbre judiciare în valoare total de 0,45 lei, iar din partea intimatei SC SRL - prin lichidator judiciar Logica, întâmpinare.
Instanța, având în vedere actele dosarului constat cauza în stare de judecat și o las în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de faț,
Prin Sentința comercial nr. 444/F/2009 pronunțat de judectorul sindic din cadrul Tribunalului Albas -a respins contestația formulat de contestatoarea SC SRL AIî mpotriva actelor de vânzare prin licitație întocmite de lichidatorul judiciar SP LOGICA A I, cu privire la terenurile proprietatea debitoarei SC SA, înscrise în CF nr. 70174 Galda de și s-a respins cererea contestatoarei privind obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecat.
Pentru a pronunța aceast sentinț, judectorul sindic a reținut c, dreptul de proprietate al debitoarei SC SA asupra terenului aferent Firmei Zootehnice nr. 3, în suprafaț total de 35.622,13 mp, a fost atestat prin Certificatul de atestare nr. 3162/2009 eliberat de Ministerul Agriculturii Pdurilor și Dezvoltrii Rurale.
Procedura de vânzare a acestui teren, ca și a celorlalte terenuri din patrimoniul debitoarei având aceeași situație juridic, a fost efectuat de lichidatorul judiciar cu respectarea întocmai a prevederilor Legii nr. 85/2006.
Susținerea contestatoarei în sensul c au fost înclcate dispozițiile art. 116 alin. 3 și 4 din lege este nefondat.
Astfel, terenul a fost mai întâi evaluat de ctre un evaluator membru, așa cum prevede în mod expres art. 116 alin. 3, fiind întocmit în acest sens raportul de evaluare de ctre expertul evaluator, expert desemnat de lichidatorul judiciar în urma selecției de oferte organizate.
În ședința adunrii generale a creditorilor din data de 10.07.2009 s-a aprobat vânzarea terenurilor debitoarei pentru care au fost obținute certificatele de atestare a dreptului de proprietate, printre care și acela ce face obiectul contestației, prin negociere direct cu dețintorii activelor existente pe acestea, la valoarea stabilit în rapoartele de evaluare de ctre evaluatorul autorizat.
În cadrul aceleiași ședințe a fost aprobat regulamentul de vânzare a terenurilor.
Întrucât SC SRL în calitate de proprietar al construcțiilor edificate pe ternul aferent Fermei Zootehnice înscris în CF nr. 70174 Galda de i-a comunicat c nu este de acord cu prețul stabilit prin raportul de evaluare, la data de 19.09.2009 prin intermediul cotidianului din A I, lichidatorul judiciar, potrivit Regulamentului de vânzare aprobat de adunarea creditorilor la data de 10.07.2009, a efectuat publicația de vânzare prin licitație public a terenului.
Necomunicarea de ctre lichidatorul judiciar a raportului de evaluarea cu contestatoarea este lipsit de relevanț întrucât Legea nr. 85/2006 nu prevede o astfel de obligație în sarcina lichidatorului judiciar.
Prevederile art. 118 alin. 3 din lege invocate de contestatoare nu sunt aplicabile în speț întrucât adunarea creditorilor nu a aprobat vânzarea direct ci vânzarea prin negociere cu cumprtori identificați, respectiv cu proprietarii activelor edificate pe terenurile aflate în patrimoniul debitoarei.
Contestatoarea nu se poate considera vtmat în vreun fel pentru faptul c nu i-a fost notificat propunerea de vânzare atâta timp cât aceasta era singurul cumprtor vizat cu privire la acel teren iar invitația la negociere i-a fost comunicat, aducându-i-se totodat la cunoștinț consecințele nedepunerii ofertei în condițiile aprobate de adunarea creditorilor.
Pân în prezent terenul nu a fost vândut, fiind efectuat doar publicația de vânzare, astfel c nu au fost înclcate disp. art. 118 alin. 4 din lege.
Contestatoarea nu are un drept de retenție asupra terenului debitoarei, pentru aceasta fiind necesar s fie pronunțat o hotrâre judectoreasc prin care s i se confere în mod expres acest drept, atâta timp cât terenul nu a fcut obiectului vreunui contract încheiat de prți, acesta nefiind deținut de contestatoare cu vreun titlu.
Astfel, în baza contractului leasing nr. 282/10.05.1999 încheiat cu debitoarea, administratorul contestatoarei a dobândit doar dreptul de folosinț și posesie asupra imobilelor construcții, respectiv grajd 1 și 2 și anexele Fermei Zootehnice, iar ulterior, în baza contractului de vânzare-cumprare nr. 3/21.01.2004, a dobândit dreptul de proprietate asupra acelorași construcții.
În ceea ce privește oferta depus de contestatoare la data de 21.08.2009 pentru cumprarea terenului aferent activelor al cror proprietar este, la prețul de 1 leu/mp, aceasta nu putea fi luat în considerare de ctre lichidatorul judiciar întrucât s-ar fi înclcat dispozițiile art. 116 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 în conformitate cu care bunurile din averea debitorului trebuie evaluate de un evaluator membru.
Mai mult, pentru maximizarea averii debitorului lichidatorul judiciar avea obligația de a face a face toate demersurile și a depune diligențele necesare în vederea valorificrii bunurilor la un preț cât mai ridicat.
Este adevrat c, potrivit dispozițiile art. 969 Cod civil, contractul reprezint legea prților, îns, prin respectarea întocmai a prevederilor legii speciale, care reglementeaz procedura de valorificare a bunurilor unei societți aflate în faliment, lichidatorul judiciar nu a adus nicio atingere voinței manifestate de debitoare prin contractul de leasing nr. 282/1999 și nici prin contractul de vânzare-cumprare nr. 3/2004.
Prin art. 1 din contractul de leasing de care se prevaleaz contestatoarea se prevede doar c terenul aferent activelor va face obiectul negocierii dup întocmirea actelor de proprietate conform nr.HG 334/1991 și nicidecum nu i se confer utilizatorului dreptul de a stabili în mod unilateral un preț de pornire în cadrul acestei negocieri.
De altfel, acest lucru nici nu ar fi fost posibil, întrucât, potrivit uzanțelor în materie de negociere, prețul de pornire este stabilit întotdeauna de ctre cel care vinde respectiv de proprietar, fr a avea nevoie în acest sens de acordul celor interesați s cumpere, proprietarul având posibilitatea de a proceda sau nu la reducerea prețului în funcție de propriul interes, îns în nici un caz nu poate fi obligat s vând la prețul impus de cumprtor.
Deși a susținut c avea dreptul de a stabili ea însși, în mod unilateral, prețul de pornire pentru vânzare a terenului și de la care urma s înceap negocierea, contestatoarea nu a fost în msur s indice un text de lege care îi confer acest drept.
În ceea ce privește dreptul de preemțiune al contestatoarei instituit prin art. 1 din contractul de vânzare-cumprare nr. 3/2004, acesta a fost respectat de ctre lichidatorul judiciar atâta timp cât contestatoarea a fost prima invitat la negociere direct, publicația de vânzare prin licitație public fiind întocmit doar ca urmare a refuzului acesteia de a accepta prețul de pornire stabilit de evaluator.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea SC SRL, solicitând modificarea sentinței atacate, admiterea contestației și anularea actelor întocmite de lichidatorul judiciar cu privire la terenul de sub construcție, proprietatea contestatoarei, obligarea lichidatorului la încetarea actelor de vânzare-cumprare și la negocierea direct cu contestatoarea.
În motivarea recursului s-a artat c lichidatorul judiciar a refuzat negocierea și a impus contestatoarei prețul stabilit de evaluator în cursul anului 2008.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct.9 și art. 116 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.
Debitoarea, prin lichidator, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând recursul contestatoarei SC SRL, faț de motivele invocate, în conformitate cu prevederile art. 304 și 3041.pr.civ, curtea de apel constat c acesta este nefondat pentru urmtoarele considerente:
Contestatoarea nu are calitate de participant la procedura insolvenței, lichidatorul judiciar neavând obligația de a-i comunica raportul de evaluare a bunurilor debitoarei. Vânzarea prin negociere direct a fost aprobat de adunarea creditorilor din 10.07.2009. Ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevzute prin regulamentul aprobat de adunarea creditorilor pentru vânzarea prin negociere direct a terenurilor ctre contestatoare, în mod corect s-a trecut la vânzarea terenurilor prin licitație public.
Aceast procedur asigur și o transparenț a stabilirii prețului cât mai aproape de valoarea actual de piaț.
Curtea de apel constat c, în speț, evaluarea s-a fcut corespunztor prevederilor art. 116 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 și c nu s-a dovedit îndeplinirea condițiilor prevzute de art. 304 pct. 9.pr.civ. pentru ca recursul s fie admis.
Faț de cele reținute, curtea de apel urmeaz ca, în temeiul art. 312.pr.civ. s resping drept nefondat recursul contestatoarei SC SRL.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SC "" SRL împotriva Sentinței comerciale nr. 444/F/2009 pronunțat de judectorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Alba.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 26.02.2010.
Președinte Judector Judector
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex. 4/15.04.2010
Jud. sindic:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 205/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 466/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
