Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 967/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR. 131,-
DECIZIA NR. 967
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea contestației în anularea deciziei nr. 369 din 4 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de contestatoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B,--11, sector 1, prin reprezentanții săi legali, în contradictoriu cu intimații în contestație - -, cu sediul în comuna,județul - prin lichidator Cont, cu sediul în B,-, județul B, cu sediul în B,- județul B, domiciliat în B, str. -,. 19 D,. 2,. 8, județul B, -, domiciliată în B,-, județul, domiciliat în V,-, județul V,-, domiciliată în B,- județul B și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău cu sediul în B, str. -,. 2. județul
Contestația este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații în contestație - și personal, lipsind contestatoarea AVAS B și intimații - - - prin lichidator Cont, --, și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, prin motivele contestației, contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă, confom dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă, iar intimata Bad epus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare prin intermediul căreia solicită și judecarea cauzei în lipsă.
Intimații și -, având cuvântul, învederează că nu au cereri de formulat, iar instanța, luând act că intimații nu au cereri de formulat, iar contestatoarea și intimata DGFP B au solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Intimatul, solicită respingerea contesatației ca nefondată și
menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală.
Intimata -, lasă la aprecierea instanței cu privire modul de
soluționare al contestației.
CURTEA
Prin sentința nr. 1055/16 decembrie 2008, Tribunalul Buzăua respins
contestațiile formulate de creditoarea AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, împotriva Rapoartelor asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe și a planurilor de distribuire, precum și obiecțiunile formulate de aceeași creditoare împotriva Raportului final și a bilanțului general întocmite de lichidatorul judiciar si a aprobat Raportul final și bilanțul general de închidere a procedurii, iar, în temeiul art.132 alin.(2) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei -, radierea acesteia din registrul comerțului, descărcandu-se de orice îndatoriri și responsabilități lichidatorul judiciar CONT și respingandu-se cererea creditoarei B de atragere a răspunderii administratorilor, - și, dispunându-se asupra măsurilor de publicitate a sentinței prevăzute de lege.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Buzăua reținut, din examinarea conținutului raportului prezentat de lichidator, că, într-adevăr, au fost reținute sume obținute din valorificarea activelor cu titlu de cheltuieli viitoare, în scopul finalizării operațiunii de predare a substanțelor fito-sanitare depreciate, pentru a fi distruse, unei societăți de profil, costul total al operațiunii fiind de 35 961,76 lei, astfel că s-a justificat întocmirea și afișarea unui plan de distribuire abia la data de 14 martie 2008, apreciind ca nefiind întemeiată contestația formulată de creditoare.
Dar, examinând conținutul raportului prezentat de lichidator la data de 15
februarie 2008, ca de altfel și conținutul celorlalte rapoarte asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe, judecătorul sindic a constatat că lichidatorul a justificat în conținutul fiecărui raport, sumele încasate din valorificarea activelor debitoarei, cheltuielile efectuate, că și sumele distribuite creditorilor și această contestație fiind respinsă ca nefondată.
S-a mai stabilit că terminarea lichidării bunurilor din averea debitoarei - - a fost consemnată de lichidator în Raportul final,întocmit și depus la termenul din 11 aprilie 2008, în cuprinsul căruia sunt evidențiate toate sumele încasate din vânzarea activelor debitoarei, toate cheltuielile efectuate și totalul sumelor distribuite creditorilor, acest raport fiind însoțit de situația financiară finală de închidere a falimentului,conform art.129 alin.(1) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Judecătorul sindic a constatat că în cuprinsul raportului final sunt evidențiate toate sumele încasate din vânzarea activelor debitoarei - -, totalul cheltuielilor efectuate și totalul sumelor distribuite creditorilor, că înscrisurile prezentate judecătorului sindic au fost aprobate în Adunarea generală a Creditorilor din 29 aprilie 2008,creditorii prezenți fiind de acord cu închiderea procedurii falimentului,societatea debitoare nemaiavând alte bunuri sau active de valorificat.
S-a mai arătat că insuficiența sumelor încasate din valorificarea bunurilor debitoarei în vederea acoperirii tuturor creanțelor nu îl îndreptățește pe lichidator să efectueze noi demersuri de executare silită și de continuare a procedurii, pentru aceste considerente respingându-se și obiecțiunile formulate de creditoarea Agenția Domeniilor Statului împotriva Raportului final și a situației financiare finale întocmite de lichidator.
Cu privire la cererea de atragere a răspunderii foștilor administratori ai debitoarei, formulată de DGFP D la 12.06.2008, pe motiv că aceștia au continuat o activitate care a condus în mod vădit societatea la încetarea de plăți și nici nu au ținut o contabilitate conform legii, nefiind identificate documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate, judecătorul sindic a constatat că este neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii ridicată de intimați pârâți pentru lipsa calității procesuale active a creditoarei DGFP B, întrucât deschiderea procedurii insolvenței debitoarei s-a făcut la data de 28.06.2006, anterior intrării în vigoare a Legii insolvenței nr. 85/2006, când creditorii aveau vocația de a formula o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere ale debitoarei.
Pe fondul cererii, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute
de art. 138 (1) lit. c si din Legea insolvenței pentru atragerea răspunderii pârâților, - și, deoarece, din probele administrate nu a rezultat că aceștia, prin acțiunea sau omisiunile lor, au determinat continuarea activității - Sa și mărirea pasivului acesteia în interes personal.
Judecătorul sindic a concluzionat că, din probele administrate, a rezultat că intimații pârâți nu se fac vinovați de starea de încetare de plăți a debitoarei, care s-a datorat unor cauza obiective, neimputabile conducerii societății, menționate în raportul depus de lichidatorul judiciar la data de 27.09.2006
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS B, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a disp. art. 138 - 142 din legea 85/2006 privind procedura insolvenței.
Prin sentința recurată a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorilor societății debitoare, însă această sentință nu a devenit irevocabilă, fiind doar definitivă și dată cu cale de atac, astfel că, potrivit art. 142 al. 2 din Legea insolventei, judecătorul sindic trebuia să desemneze un executor judecătoresc, să-i pună la dispoziție tabelul creditorilor și să procedeze la distribuirea către aceștia a sumelor rezultate din executarea silită a fostului administrator al debitoarei.
Recurenta a învederat că nu s-au putut verifica documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate cu prilejul inspecției fiscale, situație care conduce la concluzia că evidența contabilă nu a fost corespunzător ținută, potrivit obligației ce revenea administratorilor, în temeiul art. 72 din Legea nr. 31/1990 rep. răspunderea pentru această situație fiind reglementată și de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.
S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul admiterii cererii de angajare a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori pentru pasivul debitoarei rămas neacoperit.
Intimații pârâți,- și, precum și intimata debitoare - -, în temeiul art. 115.pr. civ. au depus întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar la termenul de judecată din 4.03.2009, intimatul pârât a invocat excepția tardivității declarării recursului.
Față de această excepție și în temeiul art. 137.pr. civ. Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia nr. 369 din 4 martie 2009, admis excepția tardivității formulării recursului, excepție invocată de intimatul pârât și a respins recursul declarat de creditoarea AVAS B, ca fiind tardiv formulat.
Instanța de recurs a reținut că, potrivit dispozițiilor art.8 alin.1 și 2 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, Curtea de apel va fi instanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul sindic în temeiul art. 11, iar termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
În cauza de față, sentința nr. 1055/16.12.2008 a Tribunalului Buzăua fost comunicată creditoarei AVAS B la data de 09.01.2009, astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul - verbal de predare ( fila 310, dosar fond vol. IV). În aceste condiții, prima zi a termenului de declarare a recursului este 10.01.2009, iar ultima este 20.01.2009, zi lucrătoare.
Din actele dosarului rezultă că recursul a fost declarat la data de 05.02.2009, așa cum rezulta din ștampila aplicată pe plicul de expediere aflat la fila 10 dosar recurs, deci peste termenul legal de 10 zile prev.de art. 8 pct. 2 din Legea 85/2006.
Împotriva acestei decizii pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, recurenta AVAS Baf ormulat contestație în anulare, sustinand ca instanta de control judiciar a fost in eroare cu privire la faptul ca AVAS nu a depus recursul in termen, deoarece AVAS, în calitate de creditoare, nu i-a fost comunicata niciodata sentinta de inchidere a procedurii, aceasta fiind publicata doar in Buletinul procedurilor de insolventa nr.360/26.01.2009, iar AVAS, in calitate de creditor, a depus recursul la posta in data de 5.02.2009, respectand dispozitiile art.8 alin. 2 din Legea 85/2006 raportat la disp. art.7 din aceeasi lege.
Solicita admiterea contestatiei in anulare si pe cale de consecinta anularea deciziei civile 369/4.03.2009 si rejudecarea recursului declarat de AVAS.
Intimații, - si au formulat intampinare solicitand respingerea contestatiei ca neintemeiata.
Debitoarea - -, prin lichidator a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei in anulare si mentinerea deciziei atacate.
Intimata DGFP Baf ormulat si ea întâmpinare, prin care a solicitat admiterea contestatiei in anulare, anularea deciziei atacate cu prezenta contestatie si rejudecarea recursului.
Examinand actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate si a dispozițiilor legale incidente în cauza, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 318 alin. 1 pr.civ, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Motivul invocat de contestatoare este acela că instanța de recurs a reținut în mod greșit ca recursul este tardiv, intrucât a luat cunoștință de hotărârea instanței de fond la data de 26.01.2009, odată cu publicarea sentintei impotriva căreia a formulat recurs, in Buletinul procedurilor de insolvență.
Potrivit art. 8 alin.2 din Legea 85/2006, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii,
daca legea nu prevede altfel.
La fila 310 a dosarului de fond vol. IV, se afla dovada comunicarii sentintei, mai precis procesul-verbal de predare, din care rezulta ca AVAS a luat cunostinta de sentinta 1055/16.12.2008 la data de 9.01.2009, astfel incat prima zi de declarare a recursului era 10 ianuarie 2009, cum de altfel, a retinut si instanta de recurs si ultima zi in care se putea declara recursul era 20 ianuarie 2009.
Insa, recursul a fost depus pe data de 5 februarie 2009, cu mult peste ultima zi in care se putea declara.
Faptul că sentința a fost publicata și in Buletinul procedurilor de insolvență la data de 26 ianuarie 2009 nu poate fi un motiv de repunere în termenul de declarare a recursului conform art.103 pr.civ. întrucat nu s-a facut dovada, de către contestatoare, că a fost impiedicată să exercite calea de atac în termen dintr-o imprejurare mai presus de voința sa.
În consecinta, constatând că instanța de recurs nu a comis o greșeala materială, in sensul prevederilor art. 318 alin. 1 pr. Civ., contestatia în anulare se va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anularea deciziei nr. 369 din 4 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de contestatoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B,--11, sector 1, prin reprezentanții săi legali, în contradictoriu cu intimații în contestație - -, cu sediul în comuna,județul - prin lichidator Cont, cu sediul în B,-, județul B, cu sediul în B,- județul B, domiciliat în B, str. -,. 19 D,. 2,. 8, județul B, -, domiciliată în B,-, județul, domiciliat în V,-, județul V,-, domiciliată în B,- județul B și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă
Tribunalul Buzău cu sediul în B, str. -,. 2. județul B, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
Fiind în concediu de odihnă
se semnează de
PREȘEDINTELE INSTANȚEI
GREFIER,
- -
red MP
dact MC/MP
2 ex/ 26. 06.2009
Operator date cu caracterpersonal
Număr notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
← Practica judiciara insolventa. Decizia 379/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1321/2009. Curtea de... → |
---|