Practica judiciara insolventa. Decizia 112/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 112
Ședința publică din 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Sas Remus
JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 3: Nechifor Veta
Grefier:- -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în-, jud. S, împotriva sentinței nr. 499 din 09 octombrie 2007 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-- nr. vechi 84/F/2006 ).
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit creditoarea recurentă S, debitoarea intimată - SRL VDp rin lichidator LICHIDATOR S și intimat - parte în proces Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, după care:
Instanța, văzând că și la a doua strigare a cauzei părțile lipsesc, ia act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, trece la soluționarea acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 499 din 09 octombrie 2007, s-a respins cererea de autorizare în vederea formulării cererii de atragere a răspunderii materiale, formulată de creditoarea
Prin aceeași sentință s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului - SRL și radierea acestuia din registrul comerțului.
În motivarea soluției s-au reținut următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 16 iunie 2006 și înregistrată sub nr. 84/F/2006, creditoarea Sas olicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL V D, pentru plata unui debit de 36.506 lei, reprezentând datorii la bugetul de stat. In dovedirea susținerilor creditoarea a anexat la dosar somații și titluri executorii.
Prin sentința comercială nr. 389 din 26 septembrie 2006, judecătorul sindic a admis cererea formulată de creditoarea S și a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei - SRL V D, fiind desemnat administrator judiciar LICHIDATOR SRL S, pentru neplata unui debit în valoare de 36.506 lei.
În urma raportului administratorului judiciar prin care se arată că nu sunt posibilități de reorganizare, prin sentința comercială nr. 233 din 24 aprilie 2007, judecătorul sindic a admis raportul administratorului judiciar și a dispus intrarea în faliment a debitoarei prin procedura simplificată, fiind desemnat lichidator judiciar LICHIDATOR
La data de 3 iulie 2007 lichidatorul judiciar a depus raportul cu propunerea de închidere a procedurii falimentului privind debitoarea, arătând că aceasta nu figurează cu bunuri mobile sau imobile în patrimoniu.
Creditoarea Sas olicitat autorizarea formulării cererii de atragere a răspunderii materiale a fostului administrator al debitoarei - SRL V
Judecătorul sindic, având în vedere că nu a depus probe și indicii ca lichidatorul judiciar să aprecieze că se impune formularea cererii de atragere a răspunderii materiale a fostului administrator al debitoarei, a respins cererea de autorizare formulată de creditoarea S ca nefondată.
Reținându-se și împrejurarea că debitorul nu deține bunuri s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea debitorului din registrul comerțului.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs S, arătând că în mod constant a susținut faptul că societatea debitoare nu și-a respectat obligația de predare a documentelor contabile, lăsând la aprecierea unicului creditor formularea cererii de atragere a răspunderii.
Nedepunerea situațiilor financiare contabile pentru a se verifica modul în care s-a efectuat activitatea economică și înregistrările contabile conduce la prezumția că operațiunile contabile nu au fost corect întocmite ori nu s-au întocmit pentru a evita verificarea lor, culpa pentru această situație revenindu-i în mod exclusiv reprezentantului legal al debitoarei.
Prin modul defectuos în care administratorul societății a înțeles să fie ținută evidența financiar - contabilă este evidentă legătura de cauzalitate dintre comportamentul culpabil al reprezentantului legal și starea falimentară a debitoarei.
Lichidatorul LICHIDATOR S, prin prisma atribuțiilor sale, a cunoscut acest motiv de antrenare însă nu a depus diligențe în vederea formulării unei cereri de acest gen, lăsând această modalitate subsidiară de recuperare a creanțelor la latitudinea creditoarei
În condițiile în care nu a fost verificată evidența financiar contabilă, unde figurează înregistrate activele corporale și necorporale, nu se poate reține că societatea nu deține nici un fel de bun, nefiind dat motivul de închidere a procedurii pe lipsa de bunuri.
În accepțiunea art. 20 și 25 din Legea nr. 85/2006, administratorul și respectiv lichidatorul judiciar aveau o serie de atribuții, printre care și întocmirea actelor în privința cărora debitorul nu și-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul este întemeiat.
În mod netemeinic și nelegal prima instanță a respins cererea de autorizare a Sp entru atragerea răspunderii materiale a fostului administrator al debitoarei.
Creditorul a formulat cererea de autorizare în temeiul art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006, condiția pentru formularea unei astfel de cereri fiind omisiunea lichidatorului de indicare în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanelor culpabile de starea de insolvență sau omisiunea formulării acțiunii de atragerea răspunderii.
Una din atribuțiile principale ale lichidatorului este aceea a examinării activității debitorului și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Așa cum rezultă din raportul final, lichidatorul nu a reușit să-l contacteze pe administratorul societății, mai mult, pe confirmarea de primire a notificării este trecută o semnătură de primire fără să se specifice calitatea primitorului.
Pentru autorizarea cererii de atragere a răspunderii materiale nu este necesară indicarea de către creditor a unor probe și indicii ca lichidatorul judiciar să aprecieze că se impune formularea cererii de atragere a răspunderii - așa cum a reținut a fi necesar prima instanță - ci este suficient ca creditorul să facă dovada că lichidatorul nu a indicat cauzele insolvenței, persoanele culpabile de insolvență și nu a formulat cererea de atragere a răspunderii.
Cu prilejul formulării cererii de autorizare, creditorul nu trebuie să prezinte probe privind temeinicia cererii de atragere a răspunderii ci doar să prezinte o stare de fapt din care să rezulte că lichidatorul nu și-a îndeplinit cu diligență obligațiile legale.
Pentru admiterea cererii de autorizare este suficientă existența "premiselor angajării răspunderii", premise care în speță ființează și constau în neindicarea cauzelor insolvenței, omisiunea formulării cererii de atragere a răspunderii de către lichidator, nemenționarea persoanelor culpabile de starea de insolvență, imposibilitatea contactării administratorului societății, nedepunerea situațiilor financiar contabile și ținerea defectuoasă a acestora.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 304 pct. 9, 312, alin.1,2,3 Cod procedură civilă.
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în-, jud. S, împotriva sentinței nr. 499 din 09 octombrie 2007 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-- nr. vechi 84/F/2006 ).
Casează sentința tribunalului căruia îi trimite cauza pentru continuarea procedurii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red..
Jud.
Tehnored.
Ex. 2/05.02.2008
Președinte:Sas RemusJudecători:Sas Remus, Morariu Adriana, Nechifor Veta
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 12/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 202/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
