Practica judiciara insolventa. Decizia 1297/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1297
Ședința publică din 25 iunie 2009
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 3: Sas Remus
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea Ministerul Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în municipiul S,-, județul S împotriva sentinței nr.452 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal - judecător sindic, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit creditoarea recurentă, debitoarea intimată - SRL - prin lichidator S, pârâtul intimat și intimatul parte în proces Oficiul Registrului Comerțului de pe Lângă Tribunalul Suceava.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată și având în vedere că recurenta a solicitat judecarea în lipsă, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința nr. 452/2009, judecătorul sindic - Tribunalul Suceavaa dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei - SRL.
Prin aceeași sentință s-a respins ca nefondată cererea de atragere a răspunderii materiale a pârâtului.
În motivarea soluției, s-au reținut următoarele:
În art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 se are în vedere situația premisă, în vederea angajării răspunderii materiale pentru pasivul falitei, de a dispune, în interes personal, continuarea unei activități ce ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.
În cuprinsul cererii formulate de creditor, acesta nu identifică, nici măcar sub aspect formal, în ce a constat interesul personal al pârâtului, în condițiile în care societatea debitoare înregistra pierderi.
Mai mult, pentru a se putea reține culpa pârâtului, nu s-a făcut dovada că debitoarei i-au fost transmise somații de plată și i s-au încunoștiințat debitele restante, care au apărut după încetarea activității.
De asemenea, existența unor pierderi înregistrate, la un moment dat în activitatea unei societăți nu pot fi asimilate cu actele ce duc, în mod vădit, la instaurarea stării de insolvență.
Articolul 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 permite antrenarea răspunderii organelor de conducere ale societății debitoare, care au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În ceea ce privește nedepunerea documentelor contabile, judecătorul sindic a reținut că creditorul nu arată în ce măsură, prin această activitate, s-a determinat ori mărit starea de insolvență, astfel că, nu se poate reține legătura de cauzalitate între faptă și rezultat.
Asupra raportului final, judecătorul sindic a constatat că, din relațiile obținute, lichidatorul a făcut dovada că nu a putut identifica bunurile societății debitoare.
Sunt incidente astfel dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs DGFP S învederând că fostul reprezentant legal al - SRL nu a predat documentele contabile prevăzute de legea nr. 85/2006.
Nedepunerea documentelor de evidență contabilă pentru a se verifica modul în care s-a desfășurat activitatea economică și s-au efectuat înregistrările contabile conduce la prezumția că operațiunile contabile nu au fost corect întocmite ori nu s-au întocmit pentru a evita verificarea lor, culpa pentru această situație de fapt revenind în mod exclusiv fostului reprezentant al debitoarei.
Nu a fost reținută în mod corect nici situația de fapt cu privire la incidența dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Recursul nu este întemeiat.
În speță, trebuie reținută împrejurarea esențială că dizolvarea și lichidarea societății comerciale s-a dispus în temeiul prevederilor Legii nr. 359/2004, pentru neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală.
Dată fiind această stare de fapt, nu este făcută dovada legăturii de cauzalitate dintre nepredarea documentelor contabile și producerea stării de insolvență.
Art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, impune condiția expresă ca fapta prevăzută la lit. a acestui articol, să fi cauzat starea de insolvență. Or, așa cum s-a învederat, insolvența s-a produs ca urmare a dizolvării pentru neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală, fapte care nu sunt prevăzute în art. 138 al. 1 din Legea nr. 85/2006.
Fapta prevăzută la art. 138 lit. d nu este aptă prin ea însăși să provoace o stare de insolvență, neputându-se stabili o relație de necesitate între această faptă și insolvență. Îi revine recurentei sarcina de a dovedi că fapta a produs insolvența.
legale sunt expres și limitativ prevăzute de lege (art. 1200 Cod civil) și ele răstoarnă doar sarcina probei; or, rezultă cu îndestulătoare evidență că art. 138 lit. d nu instituie o prezumție, ci doar limitează faptele ilicite, cerând însă expres condiția existenței raportului de cauzalitate dintre aceste fapte și starea de insolvență.
Relativ la cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 al. 1 lit.c, Curtea constată că recurenta nu și-a motivat recursul, afirmându-se doar că prima instanță nu a reținut corect situația de fapt. Acestei simple alegații i se răspunde prin reiterarea argumentelor primei instanțe care a învederat că recurenta nu a identificat, nici măcar sub aspect formal, în ce a constat interesul personal al pârâtului.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Ministerul Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în municipiul S,-, județul S împotriva sentinței nr.452 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal - judecător sindic, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pt. judecător eliberată din
funcție ca urmare a pensionării
semnează președintele instanței.
Red.
2ex/07.07.2009
jud. sindic.
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Morariu Adriana, Sas Remus
| ← Practica judiciara insolventa. | Practica judiciara insolventa. Decizia 1963/2009. Curtea de... → |
|---|
