Practica judiciara insolventa. Decizia 1393/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE
CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1393/2008
Ședința publică din data de 10 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 3: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S- luat în examinare recursul declarat de către pârâta împotriva sentinței civile nr. 416 din 25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI, MUNICIPIUL P, ORAȘUL H, SC INTERNATIONAL SRL, intimat debitoare SC SRL A FILIALA D lichidator al SC SRL, SC COM SA, SC TRANS SRL, intimat Intervenient în nume propriu SC SRL, intimat administrator special, intimat lichidator al SC SRL P - CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA, având ca obiect procedura insolvenței - angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal, se prezintă dl. în reprezentarea intereselor lichidatorului Casa de Insolvență TRANSILVANIA, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 1974/23.05.2008
Recursul nu este timbrat, recurenta fiind obligat la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 19,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, după care se constată că procedura de citare s-a realizat în condițiile Legii nr. 85/2006 și a Ordinului Ministrului Justiției nr. 1692/C din 7 iulie 2006 ce reglementează conținutul cadru al citațiilor trimise spre publicare în Buletinul procedurilor de insolvență, în conținutul citației a fost înscrisă obligația timbrării recursului de către recurentă, respectiv de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, sub sancțiunea anulării cererii (fila 33).
Reprezentantul lichidatorului depune la dosar întâmpinare prin care se solicită respingerea excepției necompetenței teritoriale a instanței, excepției prescripției extinctive, precum și menținerea hotărârii recurate.
Față de netimbrarea recursului solicită admiterea excepției netimbrării recursului formulat de către reclamantă.
Cum recurenta nu s-a conformat obligației legale de timbrare a recursului promovat, procedura de citare fiind legal îndeplinită cu mențiunea timbrării, instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului declarat de și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 416/25.02.2008 Tribunalului Comercial Clujs -a admis cererea de chemare în judecată introdusă de către lichidatorul judiciar CASA DE INSOLVENȚA TRANSILVANIA desemnat în procedura de faliment a debitoarei SC SRL împotriva pârâtei, și în consecință, fost obligată pârâta la suportarea părții neacoperite din pasivul debitoarei în cuantum de 1.935.202,65 RON.
În motivare se arată că, prin cererea înegistrată la data de 18.01.2008 CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA a chemat în judecată pe pârâta, solicitând judecătorului sindic să dispună suportarea de către administratorul statutar al SC SRL a părții neacoperite din pasivul debitoarei ajunsă în stare de insolvență în cuantum de 1.935.202,65 RON, conform prev. art.138 alin.1 litd din Legea nr.85/2006.
În fapt, lichidatorul a arătat că deși a notificat în mai multe rânduri administratorul statutar al societății comerciale debitoare, aceasta nu s-a conformat și nu a predat lichidatorului judiciar actele prevăzute de art.28 din Legea 85/2006, situație în care nu s-a putut cunoaște situația exactă a acestei societăți. În urma formulării unei plângeri penale au fost predate doar o parte din actele contabile, iar pentru restul evidențelor a fost necesară refacerea contabilitătii de către SC MANAGER SRL Analiza efectuată de către această societate,comercială specializată relevă grave încălcări ale legii contabilității.
Pârâta, legal citată conform Codului d e procedură civilă, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la termenul stabilit pentru soluționarea cererii de angajare a răspunderii.
Lucrarea contabilă efectuată de către SC SRL D relevă existența unor diferențe majore între evidența contabilă ținută de către pârâtă și situația reală.
Din documentele puse la dispoziție de către administratorul statutar rezultă că evidența contabilă a debitoarei a fost condusă până în luna februarie 2004, deși procedura insolvenței a fost deschisă față de debitoare la data de 21.04.2004 și existau documente contabile primare până la această dată. Conform art.2 alin. 1 din Legea nr.82/1991 republicată, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța comercială și fluxurile de trezorerie, obiective care nu au putut fi respectate de către debitoare atât timp cât aceasta nu a condus contabilitatea începând cu luna februarie 2004. Prin aceasta debitoarea a încălcat și prev. art.12 din Legea nr.82/1991 republicată, conform cărora efectuarea de operațiuni economice fără să fie înregistrate în contabilitate este interzisă. Aceeași lucrare contabilă relevă faptul că debitoarea a înregistrat în mod eronat în contabilitate diminuarea creditelor bancare pe termen cu suma de 6.825,24 RON, sumă care în realitate reprezenta dobânda achitată la creditul pe termen și care trebuia contabilizată ca o cheltuială cu dobânzile, pentru aceasta fiind prevăzut expres în planul de conturi un cont distinct 1682: "dobânzi aferente creditelor bancare pe termen " și nu ca o diminuare a creditelor bancare pe termen.
De asemenea, evidența contabilă a activelor imobilizate deținute de către debitoare a fost ținută în mod eronat, existând o diferență între evidența societății și evidența refăcută în sumă de 1.101,35 RON, care se datorează, așa cum este menționat la fila 7 din lucrarea de refacere a contabilității întocmită de SC MANAGER SRL D, "din înregistrări eronate efectuate de către SC SRL".
Mai mult, debitoarea a ținut o evidență eronată și nelegală a conturilor de clienți și furnizori. Contrar dispozițiilor legale, debitoarea a înregistrat în contul de furnizori sumele acordate ca avans acestora și care ar fi trebuit înregistrate în contul 409 "furnizori debitori". Această modalitate de evidențiere în contabilitate a avansurilor acordate furnizorilor a avut ca efect prezentarea în situațiile financiare anuale a contului 401 "furnizori" cu un sold final de 265,9 RON, fapt care era de natură să inducă în eroare partenerii contractuali cu privire la faptul că debitoarea nu înregistrează datorii față de furnizori, lucru contrar realității, deoarece societatea a înregistrat în balanța sintetică a lunii februarie 2004 o datorie față de furnizori în sumă de 615.344,97 RON. De asemenea, între evidența contabilă a societății și situația contabilă refăcută există o diferență la soldul contului de furnizori în sumă de 4.016.969,67 RON. Această diferență se datorează compensărilor efectuate de către debitoare între conturile de furnizori și cele de clienți fără a exista procese verbale de compensare. Societatea debitoare a înregistrat în mod eronat în contul de clienți sumele primite ca avans de la clienți, deși pentru evidențierea acestora în contabilitate există un cont distinct: 419 "clienți creditori". Această modalitate eronată de înregistrare în contabilitate a avansurilor a avut ca efect prezentarea în situațiile financiare anuale a contului 419 "clienți creditori" cu un sold de 85.485,18 RON pe când în realitate acest cont trebuia să aibă un sold de 411.266,6 RON. Modalitatea de înregistrare utilizată de către debitoare duce la prezentarea în situațiile financiare anuale a unei situații a patrimoniului debitoarei care nu corespunde realității. Astfel, diminuarea soldului contului 411 "clienți" cu suma primită cu titlu de avans de la clienți este de natură să creeze o imagine falsă a realității, sugerând faptul că debitoarea ar fi recuperat sumele datorate de către proprii debitori. În realitate acest lucru nu s-a întâmplat, sumele respective nefiind încasate, ele fiind practic compensate printr-un artificiu contabil cu soldul contului 419 "clienți creditori" care este un cont de pasiv și reflectă o datorie a societății față de clienții acesteia contrar dispozițiilor Legii nr.82/199l și a normelor de aplicare a acesteia. Debitoarea nu a oferit astfel o imagine fidelă a situației propriului patrimoniu.
Împotriva sentinței a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea cererii de antrenare a răspunderii.
În motivarea recursului se arată că răspunderea fost antrenată în perioada 2001-2003 data de la care după trecerea termenului de prescripție de trei ani, răspunderea administratorului nu mai putea fi invocată.
Recurenta a pierdut calitatea de administrator în anul 2003, conform actului constitutiv al societății, astfel că în anul 2004 nu era administrator al societății și neavând calitatea de administrator, nu avea acces la documentele societății.
Examinând recursul, instanța constată că acesta este netimbrat, urmând fi anulat din următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.11 din Legea nr.146/1997 s-a stabilit în sarcina recurentei obligația de a achita 19,5 lei taxă judiciară de timbru, iar in conformitate cu art.1 din OG nr.32/1995 timbru judiciar in sumă de 0,15 lei RON.
În temeiul dispozițiilor art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997 recurenta a fost înștiințată ca, în termen de 5 zile de la data comunicării înștiințării să achite în contul Consiliului local al mun.C N sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și art.308 alin.4 pr.civ.
Prin art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că recursul nu a fost timbrat cu suma stabilită, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art.308 alin.4 pr.civ, raportat la art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, respectiv ale art.35 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta () împotriva sentinței civile nr. 416 din 25.02.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact. GC
2 ex/27.06.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Adriana Iluț, Claudia Idriceanu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 596/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 2061/2008. Curtea de... → |
|---|
