Practica judiciara insolventa. Decizia 14/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.14

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Nițu Teodor

JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida

- - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de debitoarea SC CONS SRL, cu sediul în de,-, județ P, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator, cu sediul în P,-, județ P, împotriva deciziei nr.1452 din data de 9 octombrie 2009, pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE P, cu sediul în P,-, județ

Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la sfârșitul ședinței de judecată, la ultima strigare în ordinea de pe listă, nu au răspuns recurenta debitoare SC Cons SRL, lichidatorul judiciar și intimata-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este motivat și aflat la primul termen de judecată, după care,

Curtea verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare, se prezintă în fața instanței reprezentantul lichidatorului judiciar, avocat -, care depune un set de înscrisuri, respectiv două planșe fotografice, proces verbal de licitație din 18 februarie 2009, proces verbal de adjudecare din 05.03.2009, raport privind activitatea desfășurată la SC Cons SRL, plan de distribuire parțială a fondurilor obținute de lichidatorul judiciar și solicită admiterea recursului astfel cum fost formulat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 09.04.2009 creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Paf ormulat contestație împotriva Raportului întocmit de către lichidatorul judiciar, motivând că lichidatorul judiciar a procedat la valorificarea bunurilor din averea debitoarei, fără a înștiința creditorii despre finalizarea raportului de reevaluare și posibilitatea studierii acestuia, în vederea exprimării unui punct de vedere, fără a prezenta adunării creditorilor un raport care să cuprindă reevaluarea bunurilor și metoda de valorificare a acestora, încălcându-se astfel prevederile art.117 din Legea nr.85/2006.

A mai arătat că lichidatorul judiciar a solicitat acordul creditorilor doar cu privire la propunerea de a se întocmi o nouă reevaluare ținând seama de noile condiții existente pe piața imobiliară, propunere cu care a fost de acord, însă nu a existat un acord referitor la prețul de pornire al vânzării, preț stabilit prin noua reevaluare efectuată în cauză.

S-a mai susținut că prin regulamentul de licitație aprobat de Adunarea creditorilor din data de 15.02.2007, regulament în vigoare la data vânzării, s-a hotărât ca prețul de expertiză, reevaluare față de care creditorii nu și-au exprimat punctul de vedere, să nu fie scăzut decât după organizarea unui număr de cel puțin 4 licitații, urmând ca bunurile debitoarei să nu fie valorificate sub pragul de 50% din prețul de expertiză, și că lichidatorul nu face vorbire despre licitațiile organizate, numărul acestora, prețul de pornire.

În final, contestatorul a solicitat, potrivit disp.art.21 alin.4 din Legea nr.85/2006, suspendarea executării măsurii contestate, respectiv a încheierii actului de vânzare-cumpărare pentru clădirile aparținând societății debitoare.

Prin sentința nr. 1452 pronunțată în data de 9 octombrie 2009, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Prahovaa admis contestația formulată de creditoarea DGFP P împotriva raportului din data de 03.04.2009 întocmit de lichidatorul judiciar privind pe debitoarea SC Cons SRL, a pus în vedere lichidatorului judiciar să procedeze la convocarea adunării generale a creditorilor în vederea punerii în discuție a prețului de pornire a vânzării pentru clădirea aparținând debitoarei și a suspendat executarea măsurii contestate, respectiv a încheierii actului de vânzare-cumpărare pentru clădirile aparținând societății debitoare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit art.21 alin.1 și 2 din Legea nr.85/2006, lunar, administratorul judiciar va prezenta judecătorului sindic un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, iar debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.

În speță, în urma organizării mai multor licitații, în vederea valorificării imobilelor-construcții, lichidatorul judiciar, a decis ca urmare a singurei oferte de cumpărare, valorificarea construcțiilor la suma de 58.400 lei, conform raportului de evaluare a bunurilor imobile întocmit în luna martie 2009.

Or, măsura lichidatorului judiciar, nu a respectat regulamentul de vânzare a bunurilor, consemnat în procesul-verbal al creditorilor din data de 15.02.2007 în care s-a stabilit că prețul de evaluare să fie diminuat după un număr de cel puțin 4 licitații, stabilindu-se ca prag minim a bunurilor prețul de 50% din prețul de evaluare.

Întrucât oferta de vânzare la prețul de 58.400 lei nu a fost adusă la cunoștința creditorilor, aceștia neavând posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la preț, judecătorul sindic a apreciat că este necesar a fi pusă în discuția creditorilor oferta de vânzare primită și a admis contestația, punând în vedere lichidatorului judiciar să procedeze la convocarea adunării generale a creditorilor în vederea punerii în discuție a prețului de pornire a vânzării pentru clădirea aparținând debitoarei.

Totodată, în baza dispozițiilor art.21 alin.4 din Legea nr.85/2006, tribunalul a dispus suspendarea măsurii contestate, respectiv a încheierii actului de vânzare-cumpărare pentru clădirile aparținând societății debitoare.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs debitoarea SC Cons SRL prin lichidatorul judiciar, criticând-o pentru nelegalitate, susținând, în esență, că contestația formulată de instituția financiar fiscală era și este fără obiect.

Se precizează că, astfel cum rezultă din raportul depus la dosar, clădirea din averea debitoarei a fost valorificată și, în aceste condiții, măsura convocării adunării creditorilor pentru a se mai pune în discuție prețul de pornire al clădirii, precum și suspendarea încheierii actului de vânzare sunt lipsite de obiect și de interes. Mai arată că, la momentul în care s-a primit oferta de cumpărare, a considerat oportună vânzare, întrucât era singura ofertă primită în decursul anilor 2006-2009.

Menționează că a mai fost formulată o contestație, care a fost admisă, fiind stabilită deja în cadrul unei ședințe a adunării creditorilor din 15.02.2007 metoda de vânzare și regulamentul de licitație, astfel că instanța, pierzând din vedere faptul că vânzarea este deja realizată, a admis o nouă contestație și a dispus o nouă adunare în care să se stabilească prețul de pornire.

Se susține că, dincolo de tardivitatea și inutilitatea unei discuții pe prețul de pornire a licitației, dispoziția de a se stabili prețul de pornire în cadrul unei alte adunări a creditorilor este de un formalism excesiv, care obstrucționează valorificarea bunurilor, atâta timp cât prin adunarea creditorilor s-a stabilit ca preț de plecare valoarea din expertiză și aceeași adunare a stabilit reevaluarea clădirii în funcție de noile valori ale pieții imobiliare.

Recurenta critică faptul că DGFP dorește blocarea valorificării clădirii, în fapt instituția trebuind să solicite anularea vânzării și nu convocarea unei adunări, care nu mai are ce hotărî în privința clădirii vândute deja.

În finalul motivelor de recurs se arată că imobilul în litigiu este o clădire pe terenul altei persoane, îngrădită de concesionarul terenului, aflată practic în curtea acestuia, precizând că nu va avea niciodată un alt cumpărător și că, dat fiind această situație, acesta o poate folosi și fără să o cumpere.

Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației DGFP

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

Instanța de fond a interpretat în mod just și legal cauza dedusă judecății, în sensul că lichidatorul judiciar trebuia să procedeze la convocarea adunării generale a creditorilor în vederea punerii în discuție a prețului de pornire a vânzării pentru clădirea aparținând debitoarei, ținând seama de dispozițiile art. 21 alin.1 și 2 din Legea nr. 85/2006 privind insolvența, raportul lichidatorului judiciar fiind obligatoriu în acest caz.

În atare situație, în mod legal și temeinic judecătorul sindic a suspendat executarea măsurii contestate, respectiv a încheierii actului de vânzare-cumpărare pentru clădirile aparținând societății debitoare. Prin urmare, susținerea recurentei în sensul că această măsură ar fi lipsită de obiect și de interes nu este întemeiată, lichidatorul judiciar trebuie să intre în spiritul și litera legii, așa cum s-a pronunțat JUDECĂTOR 2: Tănăsică Elena Stan Aida l-sindic la cererea creditoarei.

Instanța de fond, în mod corect, a stabilit că lichidatorul judiciar a procedat la vânzarea bunurilor din averea debitoarei, fără a înștiința creditorii despre finalizarea raportului de reevaluare și posibilitatea studierii acestuia în vederea exprimării unui punct de vedere, încălcându-se astfel dispozițiile art. 117 din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Se poate observa că lichidatorul judiciar a solicitat acordul creditorilor doar cu privire la propunerea de a se întocmi o nouă reevaluare, ținând seama de noile condiții existente pe piața imobiliară, neexistând însă și un acord cu privire la prețul de pornire al vânzării, stabilit prin noua reevaluare.

Reținând că sentința recurată este temeinică și legală, sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea în baza dispozițiilor art.312 Cod pr. civilă va respinge recursul ca nefondat în cauză nefiind incident niciunul din motivele prev. de art. 304. pr. civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de debitoarea SC CONS SRL, cu sediul în de,-, județ P, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator, cu sediul în P,-, județ P, împotriva deciziei nr.1452 din data de 9 octombrie 2009, pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE P, cu sediul în P,-, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2010.

Președinte Judecători

- - - - - -

fiind în concediu de odihnă

prezenta se semnează de

Președintele instanței

Grefier

Operator date cu caracter personal

Număr notificare 3120

Red. / tehnored.

5 Ex./ 28.01.2010

Ds. fond - Tribunal

Jud. sindic

Președinte:Nițu Teodor
Judecători:Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 14/2010. Curtea de Apel Ploiesti