Practica judiciara insolventa. Decizia 1511/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1511/COM
Ședința publică din data de 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
Judecător - - -
Grefier -
S-a luat în examinare recursul comercial formulat de recurenta debitoare SC SRL, cu sediul în C,-, județul C, prin lichidator - Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în C,-, - scara A, parter,. 4, județul C, împotrivaSentinței civile nr.4387/COM/16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, bd. -, nr.18, județul C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței - deschidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 19,50 lei conform chitanței depusă la dosar (fila 12) și timbru judiciar de 0,15 lei; se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA,
Asupra recursului comercial d e față:
Prin Sentința civilă nr.4387/COM/16 iunie 2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Constanța s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL prin lichidator -Cabinet Individual de Insolvență.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut că debitoarea SC SRL, prin lichidator - Cabinet Individual de Insolvență, a solicitat să fie supusă prevederilor Legii 85/2006, în sensul deschiderii procedurii falimentului în formă simplificată, cu motivarea că societatea a fost dizolvată de drept a debitoarei, iar prin Încheierea nr. 16925/2007 a fost desemnat ca lichidator -
Lichidatorul a precizat că a notificat societatea debitoare pentru a-i preda actele contabile, demers la care nu a răspuns, precum și creditorii bugetari, singurul care s-a înscris la masa credală fiind DGFP cu o creanță în sumă de 606,35 lei.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 27 alin 1 și 3 raportat la art. 1 alin 2 pct. 2 și 3 din Legea 85/2006.
Potrivit art. 1 alin 2 lit. c) pct. 2 din Legea 85/2006, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență, care se încadrează în categoria societăților comerciale la care actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite.
Insolvența este definită de art. 3 pct. 1 din lege ca fiind "acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile; insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori".
Când debitorul cere deschiderea procedurii, avem de-a face cu o recunoaștere a stării de insolvență și, practic, nu e nimic de dovedit, însă numai în situația în care mărturisirea provine de la reprezentantul legal al debitoarei.
Or, în speță, recunoașterea provine de la lichidatorul societății care nu cunoaște situația contabilă a debitoarei, după cum a și precizat, recunoașterea sa nefiind astfel în legătură cu fapte de care a luat cunoștință personal.
Așadar, starea de insolvență trebuie dovedită cu alte mijloace de probă. Cum în cauză lipsesc documentele contabile care trebuiau să însoțească în mod obișnuit cererea de deschidere a procedurii formulată de debitoare (art. 28), nu s-a putut reține în mod neîndoielnic existența unor datorii exigibile doar pe baza unui titlu executoriu care a fost întocmit de DGFP după primirea notificării lichidatorului de înscriere la masa credală, titlu care nu a fost comunicat societății până la data soluționării prezentei cereri.
Pe de altă parte, insolvența vădită presupune că debitorul se află într-o evidentă și acută criză de lichidate, iar dificultățile financiare sunt grave, pasivul debitorului fiind de o valoare semnificativă, concluzie care se desprinde și din interpretarea art. 3 pct. 12 care impune creditorului o anumită valoare prag pentru formularea cererii de deschiderii a procedurii.
Deși o asemenea cerință nu este reglementată expres și pentru cererea debitorului, scopul legii, astfel cum este definit de art. 2, nu poate atins, cât timp recuperarea creanțelor împotriva averii debitoarei în această procedură presupun efectuarea de cheltuieli exagerat de mari (minim 3000 lei-onorariu lichidator judiciar) în raport cu valoarea datoriilor afirmate de un creditor (606,35 lei).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC SRL prin lichidator -Cabinet Individual de Insolvență, criticând-o ca fiind nelegală, motivat de faptul că au fost încălcate dispozițiile art.1 alin.2 lit.c) pct.2 din Legea nr.85/2006, întrucât:
- deși instanța de fond a invocat în mod corect dispozițiile art.1 alin.2 lit.c) din Legea nr.85/2006, motivarea sentinței civile este în totală contradicție și încalcă flagrant acest text de lege;
- în mod eronat instanța de fond a consemnat în considerente că recunoașterea stării de insolvență nu provine de la reprezentantul legal al debitoarei, arătând că lichidatorul -Cabinet Individual de Insolvență în mod corect a formulat cerere de deschidere în mod direct a procedurii simplificate a insolvenței având calitatea de reprezentant legal numit de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța prin Încheierea nr.16925/03.05.2007 depusă la dosar, iar administratorul statutar al societății debitoare, actele constitutive și documentele contabile nu au putut fi găsite, situație în care sunt aplicabile dispozițiile art.32 alin.(1) din Legea nr.85/2006;
- este greșită motivarea sentinței recurate conform cu care cererea de deschidere în mod direct a procedurii simplificate a insolvenței nu poate fi primită deoarece cuantumul onorariului lichidatorului este cu mult mai mare în raport cu valoarea datoriilor afirmate. Practica judiciară a statuat că cererea de deschidere în mod direct a procedurii simplificate a insolvenței formulată de societatea debitoare prin lichidator desemnat de Oficiul Registrului Comerțului poate fi admisă dacă se face dovada pasivului și exigibilității creanței, indiferent de numărul creditorilor care au formulat declarația de creanță și a cuantumului creanței și nici o dispoziție legală nu a condiționat introducerea unei astfel de cereri de o anumită relație între onorariul lichidatorului și cuantumul creanței.
Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate în susținerea motivului de recurs ce poate fi încadrat la dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. Curtea constată că recursul nu este fondat.
Debitoarea a fost dizolvată de drept potrivit art. 237 al.1 lit.b din Legea nr. 31/1990 motivat de faptul că nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului;
Potrivit art.27 din Legea nr.85/2006 "debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență."
Dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. e) din Legea 85/2006 privind procedura simplificată se aplică debitoriloraflați în stare de insolvență, care se încadrează în categoria societăților comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive.
Insolvența este definită de art.3 pct. 1 din lege ca fiind "acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru platadatoriilor exigibile; insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori".
Legea nr. 85/2006 definește în art.2 pct. 12 valoare-prag ca fiind cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Rezultă deci că pentru deschiderea procedurii la cererea debitorului legiuitorul nu condiționează această cerere de o valoare minimă a datoriilor sale ci doar impune ca aceste datorii să fie certe, lichide și exigibile și neachitate din cauza insuficienței fondurilor bănești disponibile.
Este real că dispozițiile art.28 al.2 din Legea nr. 85/2006 prevăd că "dacă debitorul nu dispune, la momentul înregistrării cererii, de vreuna dintre informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - f) și ), va putea înregistra acea informație la tribunal în termen de 10 zile; dacă nu o va face, cererea sa va fi considerată o recunoaștere a stării de insolvență a patrimoniului său, caz în care judecătorul-sindic va pronunța o sentință de intrare în procedură simplificată, conformart. 1alin. (2) lit. c) sau d)."
În mod corect însă a reținut judecătorul sindic că în lipsa documentelor contabile care trebuia să însoțească cererea de deschidere a procedurii formulată de debitoare nu se poate reține în mod neîndoielnic existența unor datorii exigibile, și implicit starea de insolvență, cu atât mai mult cu cât creditoarea DGFP nu face dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile față de debitoare.
Concluzionând, Curtea reține că hotărârea tribunalului este legală, criticile aduse de recurentă nefiind de natură a atrage casarea sau modificarea acesteia motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursulcomercial formulat de recurenta debitoare SC SRL, cu sediul în C,-, județul C - prin lichidator - Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în C,-, - scara A, parter,. 4, județul C, împotrivaSentinței civile nr.4387/COM/16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, bd. - nr.18, județ C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 18 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
jud. sindic:
tehnoredactat dec.jud.-- -
2 ex./ 30.12.2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1351/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1544/2009. Curtea de... → |
|---|
