Practica judiciara insolventa. Decizia 1513/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1513/COM
Ședința publică din data de 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
Judecător - - -
Grefier -
S-a luat în examinare recursul comercial formulat de creditoareaDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. - nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.4301/ com/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC 2001 SRL, cu sediul în C, Bazar km.4-5, 74, județ C - prin lichidator ipurl (fostă ), cu sediul în C, șos.- nr.61, -M3,.A,.22, județ C și intimatul Oficiul Registrului Comerțului - cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței - art. 131 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul cauzei, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, scutit de plata taxei judiciare de timbru, la dosarul cauzei intimata debitoare a depus întâmpinare;
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
1.Prin Sentința civilă nr. 4301/ com/15.06.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Constanțas -a dispusînchiderea procedurii insolvențeiaplicată față de debitoareaSC2001 SRL și radierea acesteia din registrul comerțului.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut că prin încheierea nr.2410/12 septembrie 2008 s-a dispus intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei.
Raportul întocmit de lichidatorul judiciar atestă că în patrimoniul debitoarei nu sunt bunuri pentru a acoperi cheltuielile administrative iar creditorii nu au avansat sume de bani în acest sens, astfel că sunt îndeplinite condițiile închiderii procedurii.
Cum, în patrimoniul falitei nu se regăsesc bunuri, din lichidarea cărora să se asigure acoperirea cheltuielilor administrative, iar creditorii nu au înțeles să avanseze sume de bani în acest scop, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.131 din Legea 85/2006, dispunându-se închiderea procedurii si radierea societății debitoare din Registrul Comerțului
2. Împotriva acestei hotărâri a declaratrecurscreditoareaDirecția Generală a Finanțelor Publice,criticând-o ca fiind nelegală pentru următoarele motive:
- în mod eronat instanța a dispus închiderea procedurii fără ca lichidatorul judiciar să întocmească unraport final de închidereal procedurii care trebuia supus aprobării adunării creditorilor și fără a ține seama de adresa C prin care era precizată poziția instituției față de propunerea practicianului în insolvența de închidere a procedurii.
- prin închiderea procedurii fără aprobarea raportului final s-a obstrucționat dreptul creditoarei de control asupra activității lichidatorului judiciar, eliminându-se o etapă importantă din cadrul procedurii, în care creditorii puteau să formuleze inclusiv cereri de antrenare a răspunderii administratorilor debitoarei, potrivit art.138 al.3 din Legea nr.85/2006.
- lichidatorul judiciar nu a convocat nici o adunare a creditorilor și nici nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, iar administratorul judiciar nu a notificat C cu privire la intenția de a solicita judecătorului sindic închiderea procedurii în temeiul art.131 din legea insolvenței.
- s-a dispus închiderea procedurii înainte de a se întocmi raportul asupra incidenței prevederilor art.143 din Legea nr.85/2006 și fără ca lichidatorul judiciar să formuleze, potrivit art.147 din lege, plângere penală împotriva fostului administrator al societății pentru ca acesta să pună la dispoziția lichidatorului documentele prevăzute de lege în baza cărora să fie stabilită incidența art.138 din legea insolvenței.
3. ipurl (fostă ), în calitate de lichidator judiciar al intimatei debitoare SC 2001 SRL a depusîntâmpinareprin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivația că societatea a fostdizolvată de dreptiar lichidatorul judiciar a efectuat atribuțiile prevăzute de Legea nr.85/2006, a notificat creditorii de utilități și creditorii bugetari, dar și debitoarea pentru a depune actele prevăzute de art.28din lege.
Închiderea procedurii și radierea debitoarei s-a făcut după notificarea unicului creditor acordându-se în acest sens termen de judecată, fără ca acesta să-și precizeze poziția procesuală.
4. Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii și care au fost încadrate în dispozițiile art.304 pct.9 dar și potrivit art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 129 din Legea 85/2006 prevăd că "după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finaleCreditorii pot formula obiecții la raportul final".
Rezultă deci că finalizarea lichidării bunurilor din averea debitoarei urmează a fi consemnată într-un raport final întocmit de către lichidator ce va fi supus judecătorului sindic, însoțit de situațiile financiare finale, astfel că raportul prin care lichidatorul supune atenției judecătorului sindic împrejurarea inexistenței bunurilor nu constituie raport final în sensul art.129 deoarece un asemenea raport vizează existența bunurilor în patrimoniul debitoarei iar nu lipsa totală a acestora.
Prin urmare, raportul prin care lichidatorul supune atenției judecătorului sindic împrejurarea inexistenței bunurilor în averea debitoarei și prin care solicită închiderea procedurii, nu constituie raport final în sensul dispozițiilor art.129 astfel că nu va fi reținut motivul de recurs invocat de recurentă.
Art.131 din Legea 85/2006 prevede că "în orice stadiu al procedurii dacă se constată că nu exista bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se oferă sa avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitoarei din registrul în care este înmatriculată."
În atare situație, față de dovezile existente la dosar, singurul în măsură să aprecieze asupra oportunității continuării procedurii insolvenței este judecătorul sindic, măsura nefiind condiționată de aplicare dispozițiilor art.138 din lege.
Împrejurarea că lichidatorul nu a formulat cerere de antrenarea răspunderii administratorului societății nu exonerează de răspundere comitetul creditorilor, recurenta neputând invoca propria culpă, ca motiv de nelegalitate a hotărârii, prin atitudinea de pasivitate pe care a adoptat-o în tot cursul litigiului.
Dispozițiile art.17 din Legea nr. 85/2006 stabilesc atribuțiile comitetului creditorilor, menționând în al.2 că acesta "se întrunește lunar și, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, ori a cel puțin 2 dintre membrii săi, ori de câte ori este necesar."
Dreptul creditoarei de control asupra activității lichidatorului judiciar nu a fost obstrucționat decât de propria pasivitate în derularea procedurii, creditoarea fiind în culpă pentru lipsa de diligență, cu atât mai mult cu cât era unicul creditor al debitoarei, confundându-se cu comitetul creditorilor, având la îndemână procedura prevăzută de art.138 al.3 din lege.
Închiderea procedurii falimentului nu este condiționată de întocmirea în prealabil de către lichidatorul judiciar a unui raport privind antrenarea răspunderii penale a administratorului pentru faptele prevăzute în art.143 și 147 din Legea nr. 85/2006
De altfel, din probele administrate a rezultat că prin Sentința penală nr. 495/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, administratorul statutar al debitoarei a fost condamnat la executarea pedepsei de 12 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II a și b Cod penal.
Prin aceeași sentință inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabil civilmente SC 2001 SRL la plata sumei de 2.031.300.061 lei către partea civilă SC SA Oltenița.
Pe cale de consecință, aflându-ne în prezența unei cereri de închidere a procedurii insolvenței motivată de lipsa bunurilor ce ar putea fi valorificate din averea debitoarei, în mod corect a apreciat tribunalul incidența dispozițiilor art.131 din Legea nr. 85/2006.
Concluzionând, curtea reține că hotărârea tribunalului este legală, criticile aduse de recurentă nefiind de natură a atrage modificarea acesteia motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursuldeclarat de recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. - nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.4301/ com/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC 2001 SRL, cu sediul în C, Bazar km.4-5, 74, județ C - prin lichidator ipurl (fostă ), cu sediul în C, șos.- nr.61, -.A,.22, județ C, intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 18 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
jud. sindic:
red.dec.jud.
2 ex./ 26.11.2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
← Practica judiciara insolventa. Decizia 1508/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 241/2010. Curtea de Apel... → |
---|