Practica judiciara insolventa. Decizia 1534/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1534/COM
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul comercial d eclarat de creditorul AVAS B, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței civile nr.4050 din 01.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC AL SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în C,-, -.C,.42, județ C și intimatul Oficiul Registrului Comerțului, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - art.131 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod pr.civilă.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față:
Tribunalul Constanța - Secția comercială - judecătorul sindic, prin încheierea nr. 4286/com/21.11.2008, a admis cererea debitoarei SC AL SRL și, în temeiul art. 107A(a) din Legea nr. 85/2006 a dispus intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei.
În raportul întocmit la data de 5 martie 2009, - Cabinet Individual de Insolvență în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, a consemnat că debitoarea nu figurează la adresa la care are stabilit sediul social, nu desfășoară activitate, nu are bunuri urmăribile și a solicitat închiderea procedurii.
Creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat, la data de 11.03.2009 obiecțiuni la raportul final susținând că lichidatorul judiciar este ținut să prezinte raportul amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență și să formuleze, în temeiul art.138, acțiune în răspunderea patrimonială a celui vinovat de nevirarea contribuțiilor la Fondul național unic de asigurări sociale și de sănătate.
S-a solicitat ca lichidatorul judiciar să formuleze cerere de angajare a răspunderii patrimoniale a administratorului.
A mai învederat creditoarea că lichidatorul a omis să precizeze persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți.
Prin întâmpinare, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea obiecțiunilor susținând că nu a intrat în posesia documentelor debitoarei pentru a putea trage concluzii privind vinovăția administratorului judiciar în falimentarea societății și pentru a putea verifica și constata cauzele și împrejurările care au dus la insolvență.
Prin sentința civilă nr.4050 din 01.06.2009, Tribunalul Constanțaa respins Obiecțiunile formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, la raportul privind închiderea procedurii și, în temeiul art. 131 din Lg.85/2006, a dispus închiderea procedurii insolvenței aplicată față de debitoarea SC AL SRL.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că - Cabinetul Individual de Insolvență, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC AL SRL, în rapoartele întocmite în cauză a consemnat că debitoarea nu desfășoară activitate la sediul declarat, că administratorul statutar nu a predat documentele contabile, astfel că se află în imposibilitate de a stabili cauzele și împrejurările care au determinat insolvența, precum și persoanele vinovate cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență.
Prin urmare, s-a reținut de instanța de fond că susținerile creditoarei sunt nefondate.
Iar, în condițiile în care lichidatorul judiciar a susținut că nu poate stabili dacă a fost comisă vreuna din faptele prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 și nici persoana care s-ar face vinovată de săvârșirea vreuneia dintre aceste fapte, nu se impune continuarea procedurii.
Față de cele expuse, obiecțiunile au fost respinse, ca nefondate.
Propunerea de închidere a procedurii conform art. 131 fost formulată întrucât, potrivit adresei R-B 65442/16.10.2006 a -onstanța, debitoarea SC AL SRL nu figurează înregistrată cu bunuri mobile și/sau imobile în evidențele fiscale.
Articolul 131 din Legea nr. 85/2006 statuează că, în orice stadiu al procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Cum, în patrimoniul falitei nu s-au regăsit bunuri, din lichidarea cărora să se asigure acoperirea cheltuielilor de procedură, iar creditorii nu au avansat sume de bani în acest scop, în temeiul art.131, s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea debitoarei din registrul comerțului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct. 5 si 9.pr.civ. coroborat cu art.3041Cod pr.civilă, precum și dispozițiile art.2, art.5 al.1, art.136, art.138, art.140 și art.142 al.1 din Legea nr.85/2006, pentru următoarele considerente:
Recurenta arată că, pornind de la însăși izvorul creanței AVAS, respectiv creanța pe care debitoarea o datora CAS C, constată că o aplicare a dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 reprezintă de fapt, găsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovată de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege, respectiv virarea sumelor reținute către CAS.
Astfel, apreciază recurenta că lichidatorul judiciar avea datoria de a căuta modalități de recuperare a sumelor datorate, pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori.
Din acest punct de vedere susține în continuare recurenta că era necesar să se cerceteze întregul context, pentru a se stabili întregul complex de manopere folosite de fostul administrator și acesta să fie obligat să suporte întregul pasiv al debitoarei din averea personală.
Pe cale de consecință a solicitat recurenta admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul continuării procedurii de lichidare judiciară a debitoarei cu aplicarea dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006.
În subsidiar, consideră recurenta că măsura închiderii procedurii este prematură, întrucât creanța cu care a solicitat înscrierea în tabelul creanțelor debitoarei nu a fost îndestulată.
Intimata debitoare prin lichidatorul judiciar, legal citată a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de creditoare și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate în susținerea motivelor de recurs. Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 131 din legea nr. 85/2006:"în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Întrucât continuarea procedurii, în absența bunurilor din averea debitoarei, care să acopere cel puțin cheltuielile de procedură, nu se justifică în mod corect s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.131 din Legea 85/2006, dispunându-se închiderea procedurii si radierea societății debitoare din Registrul Comerțului
Față de dovezile existente la dosar, singurul în măsură să aprecieze asupra oportunității continuării procedurii insolvenței este judecătorul sindic, măsura nefiind condiționată de aplicare dispozițiilor art.138 din lege.
Împrejurarea că lichidatorul nu a formulat cerere de antrenarea răspunderii administratorului societății nu exonerează de răspundere comitetul creditorilor, recurenta neputând invoca propria culpă, ca motiv de nelegalitate a hotărârii, prin atitudinea de pasivitate pe care a adoptat-o în tot cursul litigiului.
În calitate de creditoare nimic nu o împiedica pe recurentă să procedeze în conformitate cu dispozițiile art.137 din Legea nr. 64/1995, sub imperiul căreia a fost deschisă procedura, dacă avea dovezi privind îndeplinirea condițiilor pentru antrenarea răspunderii civile a membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
Celelalte argumente invocate de recurentă referitoare la întrunirea condițiilor de antrenare a răspunderii civile delictuale a administratorului social al debitoarei exced cadrului procesual, nefiind supuse spre examinare judecătorului sindic.
Dispozițiile art.4alin.4 din Legea nr.85/2006 modificată prevăd că "în lipsa disponibilităților în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul-sindic";
Art.4 are în vedere cheltuielile aferente procedurii și nu fondurile necesare acoperirii pasivului debitoarei iar apelarea la fondul de lichidare se justifică doar în situația când există bunuri în patrimoniul debitoarei ce nu au fost valorificate din varii motive sau când există creanțe ce urmează a fi recuperate în contul debitoarei și în acest fel există premiza plății creditorilor.
Concluzionând, cum în cauză nu există bunuri pentru valorificare și nici disponibilități bănești, apelarea la fondul de lichidare nefiind o măsură eficientă, Curtea reține că hotărârea tribunalului este legală, criticile aduse de recurentă nefiind de natură a atrage modificarea acesteia motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul comercial d eclarat de creditorul AVAS B, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței civile nr.4050 din 01.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC AL SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în C,-, -.C,.42, județ C și intimatul Oficiul Registrului Comerțului, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - art.131 din Legea 85/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
21 2009
Jud.fond-
Jud.red--/06.01.2010
Dact.gref.CV/06.01.2010
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1414/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 710/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
