Practica judiciara insolventa. Decizia 1821/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1821/2009
Ședința publică din 26 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Axente Irinel
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C în calitate de reprezentant al ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CNî mpotriva sentinței comerciale nr. 635 din 19 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimații BIROUL R DE METROLOGIE LEGALA, SC SRL, - PENTRU SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței - intrarea în faliment a debitoarei
La apelul nominal se prezintă pentru intimatul -, practician coordonator, lipsă fiind restul părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 și art. 229 cod proc. fiscală.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 12 mai 2009, s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea lichidatorului, prin care solicită respingerea ca nefundat a recursului și menținerea, ca fiind legală și temeinică, a sentinței atacate, la care este anexată copia cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale și dovada comunicării cererii cu creditorul
Reprezentantul intimatului-lichidator judiciar, arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, după deliberare, nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentantul intimatului - lichidator judiciar -, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute oral în fața instanței. Solicită a se constata că cele reclamate de recurentă au rămas fără obiect, cererea formulată în temeiul art. 138 (1) din Legea nr. 85/2006, fiind pe rolul primei instanțe, această cerere nefiind posibil a fi formulată mai repede din lipsa actelor contabile.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 635 din 19 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a respins contestația formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N împotriva raportului lunar de activitate nr.1 întocmit de administratorul judiciar M în cadrul procedurii insolvenței privind pe debitoarea SC SRL.
A fost admisă cererea formulată de administratorul judiciar M și s-a dispus intrarea debitoarei SC SRL, J- în faliment în procedură simplificată și a confirmat în calitate de lichidator judiciar pe administratorul judiciar care să îndeplinească atribuțiile prev. de art.25 din Legea nr.85/2006.
S-a dispus dizolvarea societății debitoare și s-a fixat termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitoare către lichidator, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii pentru data de 28.02.2009.
S-a dispus notificarea de către lichidator, a intrării în faliment în condițiile art.108 alin.1 din Legea nr.85/2006, debitoarei și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj în vederea efectuării mențiunii.
S-a dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare.
S-a încuviințat, în parte, cheltuielile de procedură ocazionate de lichidator pentru suma de 51 lei și s-a dispus plata acestora din fondul special constituit conform prev. art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006.
S-a stabilit termen pentru examinarea stadiului procedurii pentru data de 26.03.2009, sala 249, ora 8,00.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că legiuitorul a acordat legitimare procesuală activă pentru formularea cererii de angajare a răspunderii, astfel cum este reglementată de disp. art.138 din Legea nr.85/2006, practicianului în insolvență și respectiv comitetului creditorilor, conform alineatului 3 al aceluiași articol, însă dosar în situația în care practicianul a omis să indice în raportul său asupra cauzelor insolvenței persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitoarei ori, dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alineatul 1 și răspunderea persoanelor la care se referă acest alineat amenință să se prescrie.
Conform susținerilor administratorului judiciar, exprimate în ședința publică din data de 19 februarie 2009, neprecizarea persoanelor față de care s-ar impune formularea unei eventuale cereri de angajare a răspunderii nu a fost omisă, ci indicarea acestora nu s-a făcut întrucât practicianul în insolvență a considerat că se impune a se face verificări cu privire la activitatea debitoarei, în condițiile în care documentele contabile nu au fost predate și nu există nici un fel de informații despre activitate economico-financiară a debitoarei.
Așa fiind, nu a putut fi reținută pretinsa omisiune invocată de contestatoare în sarcina practicianului în insolvență, cum de altfel nu putea fi reținut nici faptul că răspunderea persoanelor, respectiv a membrilor organelor de conducere a debitoarei, amenință să se prescrie față de data deschiderii procedurii și de termenul de prescripție prevăzut în mod clar și neechivoc de art.139 din legea specială.
Cererea formulată de contestatoare prin care s-a solicitat judecătorului sindic să dispună în sarcina lichidatorului promovarea unei cereri întemeiate pe disp.art.138 este inadmisibilă, întrucât judecătorul sindic nu are astfel de atribuții, activitatea sa și atribuțiile astfel cum sunt reglementate de art.11 din Legea nr.85/2006 neacordându-i prerogative de a stabili în favoarea uneia sau alteia din părțile antrenate în cadrul procedurii o anumită conduită, procedura insolvenței fiind guvernată de principiul disponibilității.
Stabilirea unei astfel de obligații în sarcina practicianului în insolvență ar însemna, practic, o antepronunțare asupra incidenței în cauză a disp. art.138 din Legea nr.85/2006, întrucât la momentul la care s-ar stabili în sarcina acestuia obligația de a formula cererea de angajare ar fi analizată practic existența faptelor pentru care legiuitorul a permis angajarea răspunderii și s-ar aduce atingere dreptului practicianului în insolvență de a analiza și aprecia asupra incidenței acestor dispoziții în cazul în speță.
Așa fiind, întrucât în cauză nu a putut fi reținută omisiunea practicianului în insolvență de formulare a cererii și nu există temei legal pentru a se dispune în sarcina acestuia formularea unei cereri întemeiată pe disp.art.138 alin.1 lit.a-g din Legea nr.85/2006, contestația formulată de creditoare va fi respinsă.
Prin raportul de activitate depus la dosar la data de 17 februarie 2009, raport întocmit în baza prev. art.54 alin.2 din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar a încunoștințat judecătorul sindic despre faptul că nu există o posibilitate reală de reorganizare a activității debitoarei SC SRL, că debitoarea nu deține nici un bun în patrimoniu, actele constitutive și documentele contabile nu pot fi găsite, ca de altfel nici administratorii statutari și că debitoarea nu mai desfășoară activitate la sediul său declarat la registrul comerțului.
S-a apreciat față de aceste considerente că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.1 alin.2 lit.a pct.1, 2, 3, 4 din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar formulând o propunere de deschidere a procedurii de faliment în formă simplificată împotriva debitoarei.
În baza disp. art.54 alin.2 din Legea insolvenței, administratorul judiciar a procedat la notificarea propunerii de intrare în faliment creditorilor prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (245), conform scrisorilor nr.---/26.01.2009, procedând de asemenea și la notificarea debitoarei prin Buletinul procedurilor de insolvență, depunând la dosar dovada cererii adresate către Oficiul Național al Registrului Comerțului de publicare a notificării la data de 17.02.2009.
Totodată, administratorul judiciar a convocat adunarea creditorilor pentru data de 19 februarie 2009 prin Buletinul procedurilor de insolvență nr.770/16 februarie 2009, pentru a supune aprobării acestora propunerea de trecere a debitoarei în faliment procedura simplificată.
Deliberând asupra propunerii administratorului judiciar de trecere a debitoarei în faliment procedura simplificată, cu luarea în considerare a prev. art.54 coroborat cu prev. art.1 alin.2 lit.a pct.1, 2, 3 și 4 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic a încuviințat-o ținând cont de faptul că, după cum rezultă din raportul de activitate depus la dosar și demersurile efectuate de administratorul judiciar în cadrul procedurii, nu au fost predate documentele contabile și actele constitutive ale societății, debitoarea nu mai desfășoară activitate la sediu, nu există nici un bun în patrimoniul debitoarei și administratorii statutari nu pot fi găsiți.
De asemenea, va fi avută în vedere împrejurarea că debitoarea nu și-a manifestat intenția de a se reorganiza și nici unul dintre creditorii implicați în procedură nu au depus un plan de reorganizare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C solicitând admiterea acestuia, cu consecința obligării administratorului judiciar să promoveze cererea prevăzută de art. 138 alin 1 din Legea nr. 85/2006.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea arată că, prin contestația formulată, a solicitat judecătorului sindic să dispună administratorului judiciar să promoveze cererea prevăzută de art 138 alin 1 din legea nr. 85/2006.
În susținerea cererii a arătat că prin raportul contestat administratorul judiciar, la punctul 10 intitulat "cauzele și împrejurările care au condus la starea de insolvență și faliment " precizează faptul că întrucât administratorul statutar nu a fost găsit și nu a fost posibilă preluarea documentelor financiar-contabile, nu a fost posibilă realizarea unei analize pertinente asupra încălcării dispozițiilor art. 138 alin 1 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit Legii nr. 85/2006 răspunderea membrilor de conducere ai societății nu este condiționată de analiza actelor contabile ale debitoarei.
Astfel, potrivit art. 138 la lit d din Legea nr. 85/2006, lipsa documentelor contabile este un motiv suficient pentru atragerea răspunderii administratorului pentru suportarea pasivului societății.
Continuarea unei activități ce duce în mod vădit debitoarea la încetare de plăți atrage după sine răspunderea administratorului pentru pasivul debitoarei, potrivit lit caa rt. 138 fiind un motiv în plus care vine în susținerea cererii recurentei.
Prin sentința atacată a fost respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de reprezentantul C-N împotriva raportului lunar de activitate nr. 1 întocmit de administratorul judiciar în cadrul procedurii insolvenței.
Judecătorul sindic a reținut că nu există temei legal de a se dispune în sarcina administratorului judiciar formularea unei cereri întemeiată pe dispozițiile art. 138 alin 1 lit a-g din Legea nr. 85/2006.
Potrivit art. 20 alin 2 judecătorul sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuții în afara celor stabilite la alin 1, cu excepția celor prevăzute de lege în competența exclusivă a acestuia.
De asemenea, art. 138 alin 1 din Legea nr. 85/2006 stabilește între atribuțiile administratorului posibilitatea formulării unei cereri pentru suportarea pasivului societății, de către persoanele care se fac vinovate de ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
Intimata M prin întâmpinarea depusă la data de 12 mai 2009 solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (5-6).
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Problema juridică supusă dezbaterii soluționării prezentului recurs este aceea a calității procesuale active în promovarea acțiunii în răspundere reglementată de art. 138 și deopotrivă a obligativității formulării acestei acțiuni de către lichidatorul judiciar în baza prerogativelor conferite acestuia de legea insolvenței și pornind de la legitimarea procesuală conferită de textul art. 138 alin (1) teza I-a din Legea nr. 85/2006.
Este real faptul că legiuitorul a conferit calitatea procesuală activă în principal administratorului judiciar sau lichidatorului și în subsidiar în cazuri precis determinate comitetului creditorilor. În ceea ce privește legitimarea acestora din urmă ea se realizează doar în ipoteza în care administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice în raportul său cauzele care au dus la apariția insolvenței și persoanele culpabile de aducerea averii debitorului la apariția insolvenței, când acesta a omis să formuleze acțiunea în răspundere și aceasta este pe cale să se prescrie.
Întrucât în prezenta cauză lichidatorul judiciar nu a formulat cererea de angajare a răspunderii membrilor organelor de conducere până la această dată deoarece nu s-a putut indica persoanele care se fac vinovate de producerea insolvenței întrucât se impun a se face verificări cu privire la activitatea debitoarei în condițiile în care documentele contabile nu au fost predate și nu există nici un fel de informații despre activitatea economico-financiară a debitoarei.
Din această perspectivă nu se poate reține omisiunea invocată de recurentă în sarcina lichidatorului judiciar în formularea acestei cereri.
Mai mult decât atât, deoarece la data de 30 iunie 2006 lichidatorul judiciar a intrat în posesia ultimului bilanț contabil depus de debitoare, a putut analiza cauzele, împrejurările și persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în stare de insolvență și a formulat cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei SC SRL la data de 5 mai 2009 (7-9 dosar nr- al Curții de APEL CLUJ ) cerere ce urmează a fi analizată de judecătorul sindic la data 18 iunie 2009.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea reține că în speță judecătorul sindic a aplicat în mod legal prevederile art. 138 alin (1) și (3) din Legea nr. 85/2006 așa încât recursul declarat de debitoarea DGFP C urmează a fi respins ca neîntemeiat potrivit art. 312 alin (1) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C împotriva sentinței civile nr. 635/19.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - ---
Red./
2 ex./11.06.2009
Jud.fond.-
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Axente Irinel
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 2080/2009. Curtea de... → |
|---|
