Practica judiciara insolventa. Decizia 2080/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2080/2009
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
Pe rol judecarea recursului declarat de către creditorul împotriva sentinței civile nr.995/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr- în contradictoriu cu intimații: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C N, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, intimat M, LICHIDATOR JUDICIAR AL SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței- închiderea procedurii falimentului în formă simplificată.
La apelul nominal, se prezintă avocat în nume propriu și în reprezentarea creditorului, iar în reprezentarea intereselor intimatei, se prezintă avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin achitarea taxei judiciare de timbru în valoare de 20 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosra întâmpinare din partea intimatei.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentantul recurentului.
Reprezentantul recurentului depune la dosar poziția procesuală de la primul termen după formularea poziției creditorilor. Declară că nu are alte cereri de formulat și nici excepții de invocat.
Reprezentanta intimatei declară că nu are alte cererii în probațiuni.
Curtea, în urma deliberării apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a recursului, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzi asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței comerciale nr. 995/2009 a Tribunalului Comercial Cluj în sensul admiterii cererii de obligare în solidar ai celor doi asociați ai debitoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiu, constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Susține motivele de recurs, reiterând criticile aduse soluției instanței de fond, respectiv aprecierea eronată de către judecătorul sindic dată chitanței pentru plata onorariului avocațial, ca fiind un act sub semnătură privată, interpretarea dată poziției procesuale avută de administratorul special, deși acesta pe tot parcursul procesului s-a opus cererilor creditorilor precum și aprecierea legată de faptul că creanțele reprezentând cheltuieli de judecată trebuiau incluse in tabelul creditorilor. Arată că nu exista posibilitatea estimării cheltuielilor de judecată pentru a fi incluse in tabelul creanțelor, acestea reprezentând cheltuieli de judecată generate de procesele derulate pe parcursul a trei ani, în valoare de cca. 30000 lei, in condițiile în care, a fost partea căzută în pretenții, s-a opus admiterii cererilor formulate, motiv pentru care apreciază că cererea privind cheltuielile de judecată trebuia încuviințată.
Reprezentanta intimatei, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate. Arată că este justificată numai plata cheltuielilor de judecată pentru recursul formulat de, recurs care a fost respins, fiind obligată la plata sumei de 2000 lei către creditorul, dar ulterior deschiderii procedurii nu a mai existat nici o opoziție din partea asociatei, care a participat la ședințele de judecată în calitate de administrator special. Apreciază că solicitarea creditorului pentru plata cheltuielilor de judecată este neîntemeiată. Solicită cheltuieli de judecată în recurs și depune chitanța justificativă a onorariului încasat.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 995 din 17 martie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a respins cererea creditorului, prin mandatar privind plata cheltuielilor de judecată.
A fost încuviințat bilanțul general și raportul final întocmite de lichidatorul judiciar SP M desemnat în procedura privind-o pe debitoarea SC SRL și s-a dispus închiderea procedurii falimentului în forma simplificată privind pe debitoarea SC SRL, J-, F RO -.
S-a dispus radierea societății debitoare SC SRL din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
A mai fost dispusă notificarea sentinței de închidere a procedurii cu creditorii, asociatul debitoarei, Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului C și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj pentru efectuarea mențiunii.
S-a dispus descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui.
Au fost încuviințate cheltuielile de procedură în sumă de 51 lei și onorariul lichidatorului judiciar în sumă de 8.088 lei care să se plătească din fondul special de lichidare.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a considerat că se impune închiderea procedurii, întrucât în patrimoniul debitoarei nu mai există sume de bani care ar putea fi utilizate pentru acoperirea creanțelor creditorilor, fiind pe deplin incident textul art. 131 din Legea nr. 85/2006, nemaijustificându-se continuarea procedurii și grevarea, în continuare, a fondului de lichidare.
Cu privire la cuantumul cheltuielilor de procedură solicitate, judecătorul sindic a constatat că sunt justificate cheltuieli în sumă de 51 lei cu publicarea raportului final, însă cu privire la cuantumul onorariului solicitat de către lichidatorul judiciar s-a apreciat că în raport cu volumul de muncă prestat pentru perioada arătată, cu faptul că acesta a beneficiat și de onorariul de succes de 10% din sumele rezultate din valorificarea bunurilor (187-189), precum și cu faptul că perioada în care acesta și-a desfășurat atribuțiile include și vacanțele judecătorești, este justificată doar suma de 8.088 lei cu titlu de onorariu al practicianului în insolvență.
În temeiul prev. art.11 și art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic a încuviințat cheltuielile de procedură în sumă de 51 lei și onorariul lichidatorului judiciar în sumă de 8.088 lei și să se dispună ca plata acestor sume să se facă din fondul special de lichidare.
Cât privește cererea creditorului prin mandatar privind plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acesta pe parcursul derulării procedurii, cheltuieli de judecată la care să fie obligat administratorul special, instanța a apreciat-o ca fiind nefondată întrucât chitanța seria B - nr.2 din 06.03.2009 este doar un înscris sub semnătură privată care poartă ștampila cabinetului avocațial și nu este un document cu regim fiscal special care să facă dovada cu privire la cuantumul acestor cheltuieli de judecată.
În altă ordine de idei, s-a solicitat obligarea în solidar a asociatelor la plata acestor cheltuieli de judecată, pentru faptul că s-au opus la toate cererile formulate în procedură, iar pentru, pentru faptul că a avut calitatea de administrator special.
Judecătorul sindic a apreciat că și sub acest aspect cererea este nefondată, neexistând nici o culpă procesuală dată de calitatea de asociat, iar pe de altă parte, a fost numită administrator special abia prin hotărârea AGA din 21.09.2007 (82), fapt constatat prin hotărârea pronunțată de către judecătorul sindic. De asemenea, pârâta a fost îndreptățită să se apere în contextul în care a fost formulată o cerere de instituire a răspunderii sale materiale, iar în exercitarea cu bună credință a drepturilor procesuale și a drepturilor subiective nu s-a putut reține nici o culpă (mai mult, cererea de instituire a răspunderii materiale a fost respinsă și este irevocabilă).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditorul solicitând admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat, respectiv modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii creditorului de obligare în solidar a celor doi asociați ai debitoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de purtarea prezentului litigiu, constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditorul arată că, o primă critică adusă hotărârii atacate este legată de aprecierea total eronată dată de instanța fondului chitanței seria B - nr. 2/6 martie 2009, în sensul că aceasta a apreciat-o ca fiind un înscris sub semnătură privată care poartă ștampila cabinetului avocațial și în consecință nu ar fi un document cu regim fiscal special.
Cu certitudine, că fără a fi la curent cu faptul că de aproape trei ani de zile nu mai este necesară achiziționarea vechilor modele de chitanțiere cu regim special, tipizate și personalizate exclusiv de la furnizori agreați de către Ministerul Finanțelor, ci după epuizarea stocului existent, fiecare agent economic, persoana fizică autorizată, își poate edita ea însăși- firește după un model prestabilit- facturi, chitanțe, avize, instanța fondului a făcut această apreciere din eroare și în totală necunoștință de cauză.
O altă critică adusă hotărârii atacate este legată de interpretarea dată de instanța fondului a calității procesuale a administratorului special și respectiv a îndreptățirii acestuia de a se apăra.
Cererea introductivă a recurentului nu datează din prezentul dosar, ci ea a fost înaintată Tribunalului Comercial Cluj și a format obiectul dosarului nr. 255/2006 sub imperiul Legii nr. 64/1995.
În acel dosar, aceeași persoană cu cea a administratorului special din prezenta cauză, avea calitatea de administrator statutar și autointitulat "reprezentant" al aceleiași debitoare SC SRL.
Începând cu primul înscris depus în acel dosar și terminând cu ultimul înscris depus în prezentul dosar, poziția procesuală manifestată de către administratorul statutar și respectiv administratorul special a fost una constanta și anume aceea de a se opune practic întregii proceduri inițiate ca urmare a cererii introductive înaintate de recurent.
O ultimă critică dusă hotărârii atacate este legată de aprecierea făcută de către instanța fondului cheltuielilor de judecată, ca fiind pretenții cu care recurentul ar fi trebuit să se înscrie la masa credală.
Intimata prin întâmpinarea depusă la data de 15 iunie 2009 solicită respingerea recursului ca nelegal și netemeinic, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (11-14).
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul a solicitat obligarea în solidar a administratorului special și a asociatului la plata sumei de 30.039,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar precum și onorariu avocațial ocazionate cu ocazia soluționării dosarului de faliment a debitoarei SC SRL.
Temeiul juridic al obligării asociaților debitoarei la plata cheltuielilor de judecată îl constituie prevederile art. 274 Cod procedură civilă raportat la art. 149 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a răspunde la întrebarea privind plata acestor cheltuieli de judecată trebuie făcută o scurtă prezentare a derulării procedurii insolvenței debitoarei.
Astfel prin sentința comercială nr. 3252/28 august 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a dispus la cererea creditorului deschiderea procedurii falimentului în formă simplificată față de debitoarea SC SRL.
Hotărârea a rămas irevocabilă prin decizia nr. 698/2008 a Curții de Apel Cluj.
Prin hotărârea de deschidere a procedurii falimentului, în conformitate cu prevederile art. 18 alin (1) din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic a constatat că în cadrul adunării generale a asociaților a fost numită ca administrator special asociatul, măsură ce a fost ulterior confirmată în ședința publică din 21 septembrie 2007.
În această calitate, intimata și-a îndeplinit atribuțiile specifice stabilite de art 18 alin (2) din legea insolvenței fiind astfel unui din participanții la procedură motiv pentru care nu se poate considera că aceasta se află în culpă procesuală atâta vreme cât a reprezentat unul din participanții la procedură.
Pe de altă parte, în calitate de administrator special numită conform legii, intimata nu a avut un raport de contradictorialitate cu creditorul, așa încât pretențiile acestuia nu se justifică deoarece nu cad sub incidența dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, toate demersurile intreprinse în procedură nu le-a făcut în nume propriu ci în calitate de administrator special conform atribuțiilor stabilite de lege.
Din această perspectivă în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 274 Cod procedură civilă care să permită obligarea administratorului special sau a asociatului debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Cât privește criticile referitoare la întrunirea cerințelor privind "document justificativ" a chitanței depuse ca dovadă a plății onorariului avocațial, acestea sunt la rândul său nefondate întrucât din actul depus de avocat nu rezultă datele de identificare a celui care a depus suma, adresa completă și nu s-a făcut dovada încasării sumei pretinse cu titlu de onorariu avocațial.
În concluzie, este de subliniat faptul că procedura care face obiectul prezentului dosar este reglementată de prevederile Legii nr. 85/2006 așa încât cererea introductivă de insolvență a fost formulată în contradictoriu cu debitoarea SC SRL iar nu cu persoanele fizice, foste asociate și intimata a îndeplinit atribuțiile de administrator special așa încât cheltuielile de judecată pretinse sunt neîntemeiate.
Față de considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca neîntemeiat recursul declarat de creditorul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge recursul declarat de împotriva sentinței comerciale nr. 995/17.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -
Red./
2 ex./2.07.2009
Jud.fond.-
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1821/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 886/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
