Practica judiciara insolventa. Decizia 202/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 202
Ședința publică de la 27 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de DGFP H împotriva Sentinței nr. 1117/F/2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ. lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Constată că prin Sentința nr.1117/F/2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Hunedoaraa fost respinsă cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice H împotriva debitoarei SC SRL.
Pentru a pronunța aceasta sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Textul acestui articol stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească creanța deținută de creditori asupra averii debitorului pentru ca cererea privind deschiderea procedurii insolvenței să poată fi admisă.
Creanța trebuie să fie certă, în sensul existenței sale neîndoielnice și a cuantumului cert, lichidă și exigibilă (asupra cărora se pot ridica pretenții) și să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art. 3 pct.12.
Dovada caracterului cert al creanței se face prin titlu executoriu (hotărâre judecătorească/bilet la ordin/cec/cambie investite cu formulă executorie), precum și alte înscrisuri necontestate de debitor, nici în privința existenței lor, nici în ceea ce privește cuantumul acestora (facturi fiscale acceptate de debitor).
Titlul executoriu pentru creanțe bugetare este decizia de impunere care, pentru a fi opozabilă, trebuie comunicată debitorului într-una din modalitățile prevăzute de art. 44 Cod procedură fiscală, dovada comunicării aflându-se în sarcina emitentului deciziei.
Legea nu recunoaște înscrisurilor întocmite de creditor și necomunicate debitorului calitatea de titlu executoriu, știut fiind că urmărirea silită a debitorului nu poate fi începută împotriva debitorului decât după comunicarea deciziei de impunere, dispozițiile legale sancționând cu nulitatea măsurile și operațiunile de executare silită efectuate în lipsa unui titlu executoriu.
Sub acest aspect, judecătorul sindic este ținut să verifice toate înscrisurile depuse de creditori, simpla împrejurare că înscrisurile au fost intitulate executorii nu le conferă acestora caracterul de titlu executoriu dacă nu au fost întocmite și comunicate în chipul și forma prevăzută de dispozițiile legale în materie, respectiv OG nr. 92/2003, cu modificările ulterioare.
În speță, s-a constatat că, creditoarea și-a întemeiat cererea pe înscrisuri intitulate titluri executorii și somații semnate de către emitent (conducătorul organului de executare), fără a face însă dovada că toate aceste înscrisuri au fost comunicate sau însușite în altă modalitate de către debitor.
Mai mult, creditoarea nu și-a îndeplinit nici obligațiile prevăzute de Legea nr. 85/2006, de Codul d e procedură civilă și de Codul d e procedură fiscală și nici nu a dovedit, conform art. 1169 Cod civil, că a eșuat în procedura executării silite asupra bunurilor acesteia.
În acest sens s-a pronunțat Curtea de APEL ALBA IULIA în mai multe decizii.
În condițiile susmenționate cererea creditorului nu a întrunit cerințele art. 31 și următoarele din Legea nr. 85/2006, astfel că a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs H, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii pentru deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL Orăștie
În dezvoltarea motivelor de recurs creditoarea susține că debitoarei i s-au comunicat titluri executorii prin poștă cu confirmare de primire, iar la data de 5.02.2008 s-a întocmit și anunțul colectiv privind îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate nr. 3131/5 februarie 2008.
Recurenta mai susține că Administrația Finanțelor Publice a întocmit procesul verbal de sechestru nr.6844/19.07.2006 pentru bunurile mobile ale debitoarei, iar prin adresa nr.13260/16.12.2008 aceasta a învederat că bunurile sechestrate nu există faptic la adresa din,-.
Mai arată că prin Adresa nr. 11419/16.09.2008 Primăria Orăștie a comunicat că debitoarea nu figurează cu bunuri impozabile pe raza orașului Orăștie.
În susținerea recursului recurenta a depus, în xerocopie, procesul-verbal nr. 13048/15.12.2008 al, adresa nr. 17723/16.12.2008 emisă de Primăria orașului, Adresa nr. 11419/6.09.2008 a Primăriei orașului, procesul-verbal de sechestru nr. 6844/19.07.2006.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de reclamantă raportat la probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea de apel reține următoarele:
Judecătorul sindic a pronunțat soluția de respingere a cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditor în absența unui certificat constatator de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara care să ateste starea societății și sediul actual al acesteia în condițiile în care pentru termenul de judecată din data de 26.11.2008 procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu debitoarea, având în vedere că agentul procedural a făcut mențiunea că persoana citată s-a mutat de la adresa indicată (fila 262).
Mai mult, judecătorul sindic a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului făcând aprecieri de ordin general privind caracterul de titlu executoriu al înscrisurilor emise de un creditor bugetar și la neîndeplinirea "obligațiilor prevăzute de Legea nr. 85/2006, Codul d e procedură civilă și Codul d e procedură fiscală" de către creditoare fără nicio referire concretă la actele depuse în probațiune de către creditoare, cu atât mai mult cu cât declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat emană chiar de la debitoare, purtând ștampila societății.
Prin urmare, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 312 pct.5 Cod pr.civilă referitoare la soluționarea cauzei fără a intra în cercetarea fondului și citarea legală părților, cu consecința admiterii recursului declarat de reclamanta DGFP H, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, judecătorul sindic va solicita Oficiului Registrului Comerțului un certificat constatator al stării societății debitoare și va verifica dacă creanța invocată de creditoare este certă, lichidă și exigibilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta DGFP H împotriva Sentinței nr. 1117/F/2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara, casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27.02.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex.3/31.03.2009
Jud. fond:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 153/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 557/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
