Practica judiciara insolventa. Decizia 235/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 235/
Ședința publică din 12 Martie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de G, cu domiciliul în S- județul M, împotriva sentinței nr.2404/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul rn-.
La apelul nominal răspunde pârâtul recurent G, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- făcut referatul asupra cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 20,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 5,00 lei.
Nemaifiind cereri, instanța, acordă cuvântul în fond părții prezente.
Pârâtul recurent G solicită admiterea recursului așa cum este formulat și în scris. Susține să nu se face vinovat de stare de insolvență a societății, motiv pentru care solicită respingerea cererii de angajare a răspunderii personale.
CURTEA,
Prin sentința nr. 2404 pronunțată la data de 17.12.2008 de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- privind procedura insolvenței față de debitoarea SC. Com SRL, s-a admis în parte cererea formulată de lichidatorul judiciar General Consult Târgu-M, având ca obiect angajarea răspunderii personale a pârâților și G, obligându-l pe acesta din urmă să acopere integral pasivul debitoarei Com SRL, prin plata sumei de 39.172,76 lei. S-a respins cererea lichidatorului judiciar față de pârâta. S-a dispus ca în baza art. 142 din Legea nr. 85/2006 executarea silită să se efectueze de executorul judecătoresc, sumele astfel intrare vor intra în averea debitoarei și vor fi destinate acoperirii pasivului, distribuirea urmând să se efectueze în conformitate cu art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunța această soluție judecătorul sindic a reținut că prin sentința nr. 1632/28.11.2007 s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 față de debitoarea SC. Com SRL. Deși în evidențele ORC ca și administratori figurau ambii pârâți, în fapt, administrarea societății era asigurată de pârâtul S-a reținut, de asemenea, că acesta se face vinovat de ajungerea debitoarei în stare de insolvență prin săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. a și Astfel, deși scriptic societatea figurează cu bunuri în patrimoniu, n realitate acestea nu există, pârâtul recunoscând că o parte le-a folosit la un fără a încasa contravaloarea lor iar pentru altele nu a putut da nici o explicație cu privire la lipsa lor. În acest sens, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. a din lege în sensul că bunurile au fost folosite în folosul altor persoane decât societatea. Totodată, pârâtul se face vinovat și de săvârșirea faptei prevăzută la lit. daa rt. 138 în sensul că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea prin aceea că, nu au fost întocmite liste de inventar, situații analitice lunare și nu au fost contabilizate accesoriile la obligațiile fiscale ceea ce a denaturat situația financiară a societății și nu a putut fi verificat modul în care au fost gestionate bunurile societății. Pârâtul nu a adus nici un fel de probe care să justifice o altă stare de fapt decât cea prezentată de lichidator.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul însă cum motivarea acestuia este neinteligibilă, incoerentă, Curtea consideră recursul nemotivat, urmând ca temeinicia și legalitatea sentinței să fie analizată doar prin prisma dispozițiilor art. 3041. pr. civ.
În acest sens se reține că, la termenul la care s-a judecat cauza, 10.12.2008, pârâtul, legal citat, a depus un înscris în care arăta că activitatea debitoarei a încetat la data de 31.12.2007 fiind obligat să elibereze spațiul în care își desfășura activitatea. Cum s-a intrat și în procedura de lichidare, în stoc au rămas o serie de produse la care termenul de valabilitate era depășit, nemaiputând fi comercializate. Acesta a concluzionat că nu se simte vinovat.
Se constată că prin această minimă apărare pe care pârâtul a încercat să o facă, nu se face nici o referire la faptele pentru care lichidatorul a formulat cererea de angajare a răspunderii sale, susținerile fiind străine cauzei. Și în prezenta cale de atac pârâtul nu înțeles să probeze în vreun fel contrariul celor reținute de judecătorul sindic, cu atât mai mult cu cât, nu a adus nici o critică concretă sentinței. Judecătorul sindic corect a reținut starea de fapt și, de asemenea, a făcut o corectă încadrare în drept a acesteia
Cum sentința atacată este ferită de orice alte critici, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de G, cu domiciliul în S- județul M, împotriva sentinței nr.2404 din 17 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul rn-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-30.03.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 190/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 250/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
