Practica judiciara insolventa. Decizia 243/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 243
Ședința publică de la 19 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cremenițchi Radu
JUDECĂTOR 2: Miler Iulia
JUDECĂTOR 3: Șfabu Traian
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I împotriva sentinței comerciale nr. 93/S din 28 februarie 2008 Tribunalului Iași - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită, părțile fiind citate prin buletinul de insolvență și potrivit codului d e procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă, că recursul este la al 2-lea termen de judecată.
Văzând că la dosar s-a solicitat judecata recursului în temeiul art. 242 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de față.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr. 351/S/ 15.11.2006 a Tribunalului Iași - judecător sindic s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitorului " Complex Turistic ", comuna constatându-se că, acesta fiind anterior dizolvat, face parte din categoria debitorilor prevăzut de art. 1 al. 2 lit. e din Legea nr. 85/2006, tabelul definitiv al creanțelor cuprinzând creditorul A Județului I cu o creanță în sumă de 196.251 lei.
Din conținutul raportului final întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că, debitorul nu are sediu, nu desfășoară activitate din anul 2000, iar în patrimoniul acestuia nu există bunuri din a căror valorificare să poată fi plătiți creditorii, cu excepția unui pachet de 185 acțiuni în valoare de 518 lei, deținut de debitor la " " O, în legătură cu care, deși s-au efectuat demersuri pentru valorificare, nu s-a înregistrat nici o cerere în vederea valorificării, astfel încât s-a propus închiderea procedurii.
Creditorul a Județului Iac ontestat propunerea formulată și a solicitat să fie autorizat pentru promovarea acțiunii privind antrenarea răspunderii personale a administratorului debitorului.
Tribunalul Iași - judecător sindic, prin sentința comercială nr. 93/S din 28.02.2008 a hotărât următoarele:
Respinge cererea vizând autorizarea introducerii acțiunii prevăzută de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, formulată de creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
Respinge contestația formulată de creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I împotriva raportului final întocmit de lichidatorul judiciar " Lichidator 2003
În temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței,
Dispune închiderea procedurii insolvenței debitorului " Complex Turistic "SRL, cu sediul social declarat în sat, comuna.
Dispune radierea debitorului din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași și cele ale
În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței,
Descarcă pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art. 4 alin. 4 din Legea privind procedura insolvenței,
Aprobă decontul prezentat de lichidatorul judiciar Lichidator 2003 I și dispune plata către acesta, din averea debitorului, a sumei de 2.396 lei reprezentând cheltuieli de procedură și onorariu.
În temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței,
Dispune notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului I, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunii de radiere, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a reținut că, lipsa bunurilor din patrimoniul debitorului justifică închiderea procedurii, iar cererea de autorizare formulată de un singur creditor este neîntemeiată, doar comitetul creditorilor putând fi autorizat să introducă acțiunea prev. la al. 1 din lege.
Împotriva sentinței a formulat recurs creditorul Județului I care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că, debitorul " Complex Turistic " are obligații neonorate la bugetul consolidat al statului reprezentând impozite și taxe în cuantum de 196.251 lei, ajungând în incapacitate de plată urmare desfășurării unei activități fără eficiență economică, a unui management defectuos, întreprins de administratorul -, pasivității de care a dat dovadă în anii ce s-au scurs, devalorizării monedei naționale ce a determinat creșterea dobânzilor.
Arată recurentul că, aducând debitoarea în situația de încetare a plăților, administratorul societății a pus creditorul bugetar în imposibilitatea încasării creanțelor ajunse la scadență, iar prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate în sensul apărării drepturilor creditorilor societății față de faptele administratorilor care nu iau măsurile cerute de lege în cazul în care societatea se află în încetare de plăți, administratorul răspunzând pentru continuarea unei activități care prejudiciază ceilalți creditori.
Analizând global criticile formulate, în raport de probatoriul administrat, instanța de control judiciar reține că este nefondat și urmează a se respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit textului prevăzut de art. 138 alin. 1 pct. (1) din Legea nr. 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății, sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență, prin una dintre faptele enumerate la literele a-
Conform alin. (3) al aceluiași articol, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său, asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de stare de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1).
În speță, lichidatorul judiciar și-a exprimat poziția în legătură cu răspunderea personală, concluzionând că nu există probe care să conducă la stabilirea unui raport de cauzalitate între starea de insolvență a societății debitoare determinată de neachitarea la termen a datoriilor către bugetul de stat și nerentabilizarea activității firmei și activitatea organelor de conducere ale acesteia, astfel încât, în justificarea cererii de autorizare nu sunt incidente dispozițiile art. 138 al. 3 din lege, întrucât administratorul judiciar nu a omis să indice în raportul întocmit faptele și persoanele culpabile de starea de insolvență, și să introducă cererea la care se referă al. 1 al art. 138.
În mod justificat s-a apreciat că, reclamant, în astfel de acțiuni poate fi doar administratorul judiciar sau lichidatorul și numai în situații speciale, comitetul creditorilor, cu autorizarea judecătorului sindic.
În speță însă, lichidatorul judiciar a precizat în raportul întocmit care sunt cauzele ce au determinat starea de insolvență a debitorului, cauze ce nu se regăsesc în situațiile reglementate de art. 138 al. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006.
Față de aceste considerente, urmează a se respinge recursul formulat și a se menține sentința recurată, fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I împotriva sentinței comerciale nr. 93/S din 28 februarie 2008 Tribunalului Iași - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 mai 2008.
Președinte
Judecător Judecător
Grefier
Red.
Dact.
3 exemp.
05.06.2008
Tribunalul Iași -judecător sindic: -
Președinte:Cremenițchi RaduJudecători:Cremenițchi Radu, Miler Iulia, Șfabu Traian
← Practica judiciara insolventa. Decizia 583/2008. Curtea de Apel... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|