Practica judiciara insolventa. Decizia 2530/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE CIVILĂ NR. 2530/2009
Ședința publică din data de 19 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de creditoarea LEASING SA împotriva sentinței civile nr. 1393 din data de 18.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimata SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței - contestație la deschiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat pentru intimată, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, în data de 20 august 2009 s-a depus la dosar, un înscris din partea recurentei, la care a anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar pentru recursul promovat în cauză (8-10).
În data de 15 octombrie 2009 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Reprezentantul intimatei arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse în scris în întâmpinare și susținute oral în fața instanței. În susținere se arată că, intimata a făcut dovada existenței unui disponibil suficient pentru a acoperi creanța creditoarei, pe care a contestat-o, arătând că, aceea creanța nu este certă, lichidă și exigibilă. Totodată, se arată că intimata a făcut dovada achitării facturii nr. -/26.10.2008, pretinsa creanță. În procesul verbal de predare-primire al bunului care a făcut obiectul contractului de leasing, recurenta nu face nici o mențiune că intimata ar avea un debit la data predării bunului, rezultând astfel că intimata nu are nici o datorie față de recurentă.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1393 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, a fost admisă contestația formulată de către debitoarea " " împotriva cererii de deschidere a procedurii de insolvență introdusă de către creditoarea " Leasing ". și a fost respinsă cererea pentru deschiderea procedurii de insolvență formulată de către creditoarea Leasing cu privire la debitoarea-contestatoare " " B
S-a constatat că debitoarea-contestatoare nu este în încetare de plăți.
A fost obligată creditoarea Leasing să plătească debitoarei-contestatoare " " suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că între creditoarea " Leasing " B în calitate de locator/proprietar și finanțator și debitoarea " " ca utilizator a intervenit contractul de leasing nr. având ca obiect dreptul de folosință al autovehiculului marca Iveco.
Contractul de leasing a fost reziliat, la data de 9.12.2008 bunul-autovehiculul a fost restituit creditoarei proprietarei.
În procesul-verbal de predare-primire încheiat cu acea ocazie se consemnează că " " - utilizatorul nu este de acord cu debitul ce i se reține în sarcină, aceasta menținându-și poziția și la această dată.
Potrivit dispozițiilor art.3 pct.1 din Legea nr.85/2006 insolvența se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru stingerea prin plată a datoriilor exigibile.
Cu extrasul de cont depus la dosar contestatoarea-debitoare a făcut dovada unui disponibil suficient pentru acoperirea creanței pe care o contestă.
Întrucât debitoarea-contestatoare a făcut dovada existenței resurselor financiare necesare pentru acoperirea datoriilor sale exigibile, judecătorul sindic apreciază că prezumția de insolvență a acesteia a fost înlăturată.
Pentru considerentele sus menționate judecătorul sindic a admis contestația debitoarei și a respins cererea creditoarei " Leasing " B ca nefondată, conform art.33 alin.5 din Legea nr.85/2006.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă, creditoarea a fost obligată la plata sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.
Creditoarea Leasing a promovat recurs împotriva acestei hotărâri solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii sale și deschiderii procedurii insolvenței în ceea ce o privește pe debitoarea SRL iar în motivarea recursului a învederat că prima instanță a pronunțat sentința interpretând greșit actul juridic dedus judecății schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic astfel că este prezent motivul de recurs prev. de art.304 pct.8 pr.civ.
Recurenta învederează că prima instanță nu a luat în considerare la soluționarea cererii întregul probator depus la dosar și nu aluat în considerare neîndeplinirea obligației esențiale și principale asumate prin contractul de leasing încetând plățile.
Creditoarea recurentă a învederat că este prezent și motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 pr.civ. întrucât instanța de fond în mod eronat a constatat că în cauză nu este îndeplinită una din condițiile prevăzute de art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006 și anume faptul că debitoarea nu se află în incapacitate de plată ori aceasta a încetat plățile de aproximativ 60 de zile prin neachitarea ratelor de leasing iar celelalte condiții sunt îndeplinite creanța fiind certă, lichidă și exigibilă astfel că prin aplicarea prezumției instituite de art.3 pct.1 lit.a din Legea nr.85/2006 cererea sa de deschidere a procedurii era justificată.
Debitoarea SRL prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefundat arătând că în mod corect Tribunalul Maramureșa reținut că s-a făcut dovada existenței unui disponibil suficient pentru acoperirea creanței creditoarei în sensul prev. art.3 pct.1 lit.b din Legea nr.85/2006 prezumția de insolvență fiind înlăturată.
Creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, susține debitoarea invocând prev. art.379 alin.3 și 4 din pr.civ. întrucât facturile fiscale invocate nu sunt însușite sau recunoscute de intimată iar una dintre facturi a fost achitată deja iar bunul obiect al contractului de leasing a fost predat la 9 decembrie 2008 fără a fi fost făcute mențiuni privitoare la existența unor creanțe.
Analiza recursului promovat prin raportare la dispozițiile art.304 pct.8 și 9.pr.civ. și a prev. art.3041pr.civ. din prisma prevederilor art.8 dinLegea nr.85/2006 relevă următoarele:
Creditoarea Leasing B prin cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței promovată împotriva debitoarei SRL a solicitat deschiderea procedurii invocând dispozițiile art.3 pct.1 lit.a, art.1, art.3 pct.1 lit.b din Legea nr.85/2006 arătând că deține împotriva acesteia o creanță lichidă și exigibilă întrucât debitoarea în calitate de utilizator refuză să achite debitul restant înregistrat în baza contractului de leasing deși în temeiul secțiunii nr.3 din contractul de leasing și art.15 din OG nr.51/1997 contractul de leasing a fost reziliat din vina exclusivă a acesteia pentru neachitarea aratelor de leasing la termenele prevăzute în contract.
Debitoarea a formulat contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii arătând că la 9.12.2008 a fost încheiat procesul verbal de predare a autoturismului din care rezultă că nu au fost rate neachitate iar din extrasul de cont prezentat rezultă că debitoarea nu este în insolvență efectuând operațiuni de încasă și plăți la sume mult mai mari decât suma pretinsă de creditoare.
Procesul verbal de predare primire a autovehiculului consemnează la pct.observații împrejurarea că utilizatorul nu este de acord cu debitul impus deoarece a achitat la zi obligațiile care îi reveneau.
Susținerile recurentei vizând prezența motivului de recurs prevăzut de art.304 pcvt.8 pr.civ. întemeiat pe faptul că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății nu pot fi primite întrucât probatoriul administrat reprezentat de înscrisurile prezentate de părți cu respectarea principiului contradictorialității au fost interpretate de prima instanță potrivit conținutului acestora în consonanță cu dispozițiile art.969 și următoarele civ.
Interpretarea dispozițiilor art.3 pct.1 din Legea nr.85/2006 de către judecătorul sindic a fost realizată în spiritul și principiile instituite de dispozițiile acestei legi speciale astfel prezumția cuprinsă în prev. art.3 pct.1 lit. potrivit cărora insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe lichide și exigibile fiind prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul după 30 de zile de la scadență nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori, a fost apreciată în mod corect ca fiind înlăturată, de către judecătorul sindic în baza înscrisurilor prezentate de către debitoare și care confirmă existența fondurilor bănești disponibile pentru acoperirea datoriilor exigibile.
Judecătorul sindic în raport de starea de fapt determinată a reținut în mod corect că devind incidente astfel prev. art.33 alin.5 din Legea nr.85/2006 întrucîît s-a stabilit că debitorul nu este în stare de insolvență, iar consecința este respingerea cererii creditoarei astfel că nici motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 pr.civ. nu este prezent.
Considerentele evidențiate au relevat că judecătorul sindic a interpretat actul juridic dedus judecății fără a-i schimba natura determinând în mod corect starea de fapt și aplicând judicios dispozițiile legale incidente astfel că recursul promovat apare ca fiind nefundat nefiind prezente motivele de recurs prev. de art.304 pct.8 și 9.pr.civ. astfel că în temeiul disp. art.312 pr.civ. va respinge recursul promovat.
Creditoarea recurentă fiind partea care a căzut în pretenții potrivit disp. art.274 pr.civ. va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs conform facturii nr.101 din 16.10.2009 și în consecință va fi obligată să achite debitoarei intimate suma de 1500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoareaLEASING SAîmpotriva sentinței civile nr. 1393/18.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată în recurs în favoarea intimatei SRL în cuantum de 1500 RON.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
4 ex./21.10.2009
Jud.fond.
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu, Augusta Chichișan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 254/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 606/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
