Practica judiciara insolventa. Decizia 472/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR. 472/ DOSAR NR-
Ședința publică din 8 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Comșa președinte de secție
- - - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Laura Fețeanu
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 241/S din 11 iunie 2009, pronunțate de JUDECĂTOR 3: Alina Gabriela l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 1 octombrie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 8 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 241/11 iunie 2009 Tribunalul Covasnaar espins obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS B, aprobat raportul final, a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC SRL, dispus radierea debitorului din registrul comerțului, a fost descărcat judecătorul sindic, lichidatorul judiciar și toate persoanele care i-au asistat de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Pin sentința civilă nr. 1391 din 29 noiembrie 2007 Tribunalului Covasnas -a deschis procedura generală a insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006 față de debitoarea SC SRL Lunga, iar ulterior, prin sentința civilă nr.366/10.04.2008, s-a dispus trecerea la procedura falimentului.
Potrivit tabelului definitiv consolidat creanțele împotriva averii debitoarei sunt în sumă de 96.258,06 lei în tabel fiind înscriși creditorii garantați DGFP C și Vienna Insurance SRL, creanțele lor însumând 71.871,92 lei, creditorii bugetari AVAS B, Primăria Tg.S și ITM C având în total creanțe în sumă de 4.674,30 lei și creditorii SC SA și BEJ având împreună creanțe în sumă de 19.269,84 lei.
Prin raportul privind cauzele insolvenței (204-208 vol.I), administratorul judiciar consemnat că starea de încetare de plăți a debitoarei s-a datorat unor cauze obiective, respective: lipsa unui buget de venituri și cheltuieli analizat lunar, lipsa unui plan de trezorerie, a unui control uintern efficient, transferuri patrimoniale cu efecte majore asupra activității, neadaptarea strategiei de marketing la evoluția pieții, incapacitatea organelor de conducere de a ține sub control schimbările de pe piață. Nu s-au identificat fapte din cele prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006, de natură a atrage răspunderea materială a administratorului social.
În patrimoniul debitoarei s-au identificat active care, după evaluare, au fost valorificate. Suma totală de 13.228,75 lei obținută din lichidarea averii debitoarei fost distribuită conform raportului asupra sumelor obținute și planului de distribuție (60-61 vol.II), după cum urmează: 8.844,25 lei, cheltuieli de procedură, din care 550 lei onorariu evaluator și 4.500 lei onorariu lichidator; 4.188,95 lei achitată creditoarei DGFP C; suma de 195,55 lei, achitată creditoarei Vienna Insurance.
Împotriva raportului final creditoarea AVAS B formulat obiecțiuni prin care a solicitat lichidatorului să convoace Comitetul creditorilor în vederea analizării oportunității intentării unei acțiuni în temeiul art.138 din lege și a cerut ca închiderea procedurii să aibă loc numai după soluționarea acțiunii în răspundere materială a fostului administrator social, obiecțiuni nefondate față de neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 138 alin.3 din Legea nr.85/2006.
Sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.132 alin.(2) din Legea nr.85/2006 privind închiderea procedurii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS solicitând casarea și trimiterea spre rejudecare cu reluarea procedurii de la ultimul act procedural legal îndeplinit.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe art. 3041Cpc se arată următoarele:
Creanța recurentei de 174,30 RON consolidată la valoarea de 53,14 USD a fost preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate prin protocolul 35/3.03.2004 având ca obiect transferul creanțelor bugetare existente.
Față de dispozițiile art. 132 al 2 teza 1 coroborat cu art. 129 la 2 din Legea nr.85/2006 privind închiderea procedurii de faliment, eronat s-a închis procedura fără a se realiza procedurile de publicitate aferente hotărârii prin care s-a aprobat raportul final și cererii prin care s-a solicitat închiderea procedurii.
Încheierea procedurii nu poate avea loc concomitent cu aprobarea raportului final, ci numai după ce a fost aprobat printr-o sentință distinctă, trebuind să existe o cerere de închidere a procedurii din partea lichidatorului.
Atât cererea de închidere cât și hotărârea de aprobare a raportului final se impunea să fie publicate în buletinul insolvenței.
În speță nu s-au realizat aceste forme de publicitate și nici nu au fost comunicate în alt mod recurentei. Recurenta a suferit un prejudiciu a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitoarei. Față de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului este integrală. Fostul administrator a încălcat normele de drept care îi impuneau să înceteze activitatea și să solicite deschiderea procedurii.
Nu s-au respectat dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006 privind rolul activ al judecătorului având în vedere nici un creditor nu are acces la documente probe, iar judecătorul putea dispune administrarea oricăror probe inclusiv expertiza judiciară.
Raportul final trebuia să cuprindă identificarea persoanelor răspunzătoare de intrarea debitoarei în stare de insolvență, cauzele insolvenței.
Urmare a prezentării de către lichidatorul judiciar a raportului final AVAS a solicitat convocarea comitetului creditorilor pentru a se aprecia asupra oportunității introducerii unei acțiuni în răspundere. Nu a fost convocat comitetul creditorilor, deși a solicitat acest lucru, iar membrii comitetului nu au hotărât cu privire la oportunitatea introducerii acțiunii în răspundere.
Nerespectarea procedurilor de citare și comunicare cade sub incidența art.105 alin. 2 Cod procedură civilă care prevede că întocmirea de acte procedurale cu neobservarea formelor legale atrage după sine nulitatea respectivelor acte.
Lichidatorul judiciar a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, arătând că insolvența nu se datorează vreunei fapte prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, că raportul final a fost comunicat recurentei, iar comitetul creditorilor a fost convocat.
Examinând sentința atacată, în raport cu probele dosarului, cu motivele de recurs formulate, Curtea constată următoarele considerente:
În fapt, raportul lichidatorului judiciar asupra cauzelor insolvenței relevă faptul că insolvența debitoarei se datorează unor cauze obiective neimputabile fostului administrator al societății.
La data de 14 mai 2009, lichidatorul a întocmit și afișat la ușa instanței raportul final prin care acesta solicitat închiderea procedurii, raport comunicat recurentei potrivit dovezii de la fila 83 dosar fond. Raportul final este complet, cuprinzând referiri cu privire la cauzele insolvenței și la neincidența art. 138 din Lega 85/2006.
Împotriva raportului final, creditoarea AVAS Baf ormulat obiecțiuni prin care a solicitat ca lichidatorul judiciar să convoace comitetul creditorilor în vederea analizării oportunității introducerii acțiunii în răspunderea administratorului, obiecțiuni în mod corect respinse de instanța de fond.
Conform art.138 alin. 3 din Legea nr.85/2006, poate fi autorizat doar comitetul creditorilor să intenteze acțiunea prevăzută la alin.1, dacă lichidatorul judiciar a omis să indice, în raportul său, cauzele insolvenței, persoanele culpabile de această stare ori dacă lichidatorul a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.1.
În speță, prin raportul asupra cauzelor insolvenței și raportul final, lichidatorul judiciar a precizat expres că insolvența nu se datorează activității vreunei persoane din conducerea debitoarei, nefiind identificată vreo faptă dintre cele prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 care să justifice atragerea răspunderii materiale.
Membrii Comitetului creditorilor nu au formulat obiecțiuni la raportul final și nu au înțeles să ceară autorizarea pentru formularea unei acțiuni în răspundere materială a fostei conduceri administrative a debitoarei și nici nu au obiectat raportul final, deși au creanțe mult mai mari neacoperite în cadrul procedurii, față de AVAS care deține doar 0,18%.
Creditorii au fost convocați în vederea discutării raportului final și a închiderii procedurii, iar citațiile au fost publicate potrivit art. 7 din Legea nr. 85/2006 în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 2441/21.05.2009.
Nu e întemeiată susținerea recurentei potrivit căreia închiderea procedurii nu poate interveni concomitent cu aprobarea raportului final fiind necesară o sentință distinctă. Legea nr. 85/2006 nu prevede formularea unei cereri distincte de închidere a procedurii care să fie publicată în buletinul de insolvență. Astfel art. 132 alin. 2 arată că"o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora".
Cererea de închidere a fost cuprinsă în raportul final depus la termenul de judecată din 4.06.2009, fiind de asemenea formulată aceeași cerere și în ședința din 4.06.209 la care recurenta nu a fost prezentă.
Susținerile recurentei privind încălcarea rolului activ al judecătorului sindic sunt neîntemeiate, întrucât în procedura insolvenței oportunitatea formulării unei acțiuni în răspundere aparține lichidatorului sau comitetului creditorilor, în condițiile impuse de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 132 alin. 2 fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de aceste text privind închiderea procedurii.
Față de considerentele de mai sus, nefiind incidente dispozițiile art. baza art. 304 pct.9 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat de AVAS împotriva sentinței Tribunalului Brașov pe care menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea AVAS împotriva sentinței civile nr. 241/ 11 iunie 2009 pronunțată de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.:./09.10.2009
Tehnored: /12.10.2009/ -11 ex -
Judecător -sindic:
Președinte:Gabriela ComșaJudecători:Gabriela Comșa, Laura Fețeanu, Alina Gabriela
← Practica judiciara insolventa. Decizia 901/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 37/2010. Curtea de Apel... → |
---|