Practica judiciara insolventa. Decizia 494/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 494/
Ședința publică din 29 Mai 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de -Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Tg. M, str. -. - nr. 1-3, împotriva Încheierii nr.284 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-au prezentat părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în termenul procedural, fiind scutit de plata taxei de timbru.
În raport de actele existente la dosar și față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin încheierea nr. 284 din 20.03.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- judecătorul sindic a dispus respingerea obiecțiunilor formulate de creditorul DGFP M împotriva raportului final depus de lichidatorul debitoarei SC. SRL.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că s-a dispus angajarea răspunderii personale a administratorilor debitoarei, și că executarea silită a sentinței nu fost finalizată deoarece,aceștia nu deține bunuri în proprietate. Închiderea procedurii de faliment a debitoarei nu aduce nici o atingere drepturilor creditorilor câtă vreme art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 permite ca hotărârea de angajare a răspunderii personale a administratorilor să poată fi executată și după închiderea procedurii. Singurul bun identificat scriptic în patrimoniul debitoarei nu a putut fi identificat în fapt iar singurul creditor, DGFP Mar efuzat avansarea sumelor necesare continuării procedurii.
Împotriva sentinței a formulat recurs creditorul DGFP M arătând că, lichidatorul trebuia să pună în executare sentința de angajare a răspunderii personale a administratorilor în timpul procedurii falimentului deoarece, după închiderea acesteia, lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu în raport de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
În cadrul dosarului nr- al Tribunalul Comercial Mureș judecătorul sindic a instrumentat procedura falimentului debitoarei SC. SRL. În cadrul acestei proceduri s-a dispus și angajarea răspunderii personale a administratorilor debitoarei Titiu și Titiu care însă nu au putut fi contactați.
În patrimoniul administratorilor nu au fost identificate bunuri deși lichidatorul a solicitat relații tuturor instituțiilor de la care s-ar fi putut primi relații în acest sens așa încât, executarea silită a sentinței civile de angajare a răspunderii nu s-a putut efectua. Închiderea procedurii falimentului nu creează nici un prejudiciu creditorului, acesta putând să treacă la executarea silită a sentinței prin care s-a dispus angajarea răspunderii administratorilor și după închiderea procedurii în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani. De asemenea, au fost parcurse toate etapele prevăzute de Legea nr. 85/2006 iar în patrimoniul debitoarei nu mai există bunuri susceptibile de valorificare.
Art. 142 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prevede că executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform codului d e procedură civilă.
Executarea silită începe la solicitarea creditorului, iar cheltuielile se avansează de către acesta potrivit art.3717alin. 1.pr.civ.
De asemenea, potrivit art. 131, în orice stadiu al procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Art.132 alin. 2 din lege prevede că procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.
În cauza de față neexistând bunuri în patrimoniul debitoarei, se apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 131 din lege.
În ce privește repartizarea fondurilor obținute din executarea silită după închiderea procedurii falimentului, acest lucru este posibil având în vedere disp. art. 142 alin.2 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit acestor dispoziții "după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator". legea nu condiționează închiderea procedurii de începerea punerii în executare a sentinței de angajare a răspunderii administratorilor.
În concluzie, față de cele mai sus menționate Curtea apreciază că în mod corect judecătorul sindic a procedat la închiderea procedurii și, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat de DGFP
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -. -,nr. 1-3, județul M, împotriva încheierii nr. 284 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-5.05.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 403/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 540/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
