Practica judiciara insolventa. Decizia 553/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.553/COM
Ședința publică din 15 septembrie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului comercial declarat de recurenta-creditoareSC ROMÂNEASCĂ SA - A GRUPULUI NATIONAL BANK OF- cu sediul în B, sector 3,-, -.3, în contradictoriu cu intimatul-pârât - cu domiciliul în C,-, jud.C, intimata-debitoare SC SRL - prin lichidator judiciar & - cu sediul în C,-, jud.C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.252/COM/4.02.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă consilier juridic -, pentru recurena-creditoare, în baza delegației depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile,obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, insuficient timbrat.
Instanța pune în vedere reprezentantului recurentei să depună diferența de taxă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, se prezintă consilier juridic -, pentru recurena-creditoare, în baza delegației depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Consilier juridic -, pentru recurentă, depune dovada achitării diferenței de taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei.
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare a cauzei, apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Consilier juridic -, pentru recurentă, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu consecința admiterii acțiunii de antrenare a răspunderii patrimoniale a intimatului-pârât, administratorul societății debitoare, pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs. Arată, în esență, că din prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, rezultă că judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns în stare de insolvență să fie suportată de către membrii organelor de conducere care au contribuit la ajungerea acestuia în această situație.
In baza art.150 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Cu privire la recursul declarat, constată:
Reclamanta creditoare ROMÂNEASCĂ SA A GRUPULUI NATIONAL BANK OF a solicitat răspunderii patrimoniale a pârâtului, în calitate de administrator al debitoarei SC" "SRL.
În motivarea acțiunii, reclamanta creditoare a susținut că debitoarea a intrat în stare de insolvență datorită administrării defectuoase de către pârâtul care, în cadrul procedurii, nu a fost în măsură să prezinte documentele contabile ale societății.
A arătat reclamanta creditoare că administratorul nu a ținut evidența contabilă în conformitate cu legea, nu a depus declarațiile fiscale ale societății și bilanțurile contabile, săvârșind faptele prevăzute de art. 137 lit. d (art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 ), în sensul ascunderii ori provocării dispariției unor documente contabile, pentru a denatura situația financiară a debitoarei.
În drept, au fost invocate prevederile art.137 lit.din Legea nr. 64/1995 ( art.138 lit.din Legea nr. 85/2006).
Prin sentința nr.5641/COM/18.09.2006, Tribunalul Constanța prin judecătorul sindic a admis acțiunea reclamantei creditoarei și în baza art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 a dispus ca o parte din pasivul debitoarei SC" " SRL, în cuantum de 938.870.851 ROL să fie suportat din averea pârâtului administrator.
Prin decizia nr. 690/COM/2 mai 2007, Curtea de APEL CONSTANȚAa admis recursul declarat de pârâtul, a casat hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare, primei instanțe.
Curtea a reținut că judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre supusă casării. Fără a-și exercita rolul activ în ceea ce privește obligarea reclamantei creditoare de a face precizări referitoare la temeiurile de fapt și de drept ce au condus-o la conturarea cadrului procesual, instanța a pronunțat sentința fără a stabili ce calitate a avut pârâtul în cadrul SC " "SRL, dacă acesta a cauzat starea de insolvență și, în caz afirmativ, în ce calitate ( de administrator de fapt sau de drept ).
Procedând la rejudecarea acțiunii, judecătorul sindic a solicitat reclamantei creditoare să justifice calitatea procesuală pasivă a pârâtului în acțiunea pentru răspunderii patrimoniale.
Prin precizările aduse acțiunii, depuse la data de 22.10.2007, reclamanta creditoare SC " Românească "SA - Membră a Grupului National Bank of a susținut că toate documentele invocate ca temei al creanței sale au fost semnate de, în calitate de administrator în baza procurii speciale autentificate sub nr. 1657/20.07.2001.
Ca atare, pârâtul a acționat ca administrator de fapt al debitoarei.
A invocat reclamanta, în drept, dispozițiile art. 138 lit. f din Legea nr. 85/2006 coroborate cu prevederile Legii nr. 31/1990.
La data de 28.12.2007, la solicitarea instanței, reclamanta creditoare a învederat că înțelege să solicite răspunderii patrimoniale a pârâtului, ca administrator de fapt, pe temeiulart. 138 alin. 1 lit.din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința civilă nr.252/COM/4.02.2008, Tribunalul Constanțaa respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta Românească SA-Membră a Grupului National Bank of, în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamantei creditoare îi revenea obligația de a proba ascunderea ori provocarea dispariției documentelor contabile de către pârât, în scopul denaturării situației financiare a debitoarei - faptă ilicită a cărei săvârșire, cu intenție, nu rezultă nici din constatările lichidatorului și nici din celelalte înscrisuri ale dosarului.
Neîndeplinirea obligației de predare a evidenței contabile, ulterior momentului deschiderii procedurii nu poate constitui temei al angajării răspunderii pârâtului în condițiile art. 138 lit. d - norma art. 138, în ansamblul său, sancționând fapte anterioare și determinante pentru apariția stării de insolvență.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Românească SA. solicitând admiterea lui, modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii acțiunii de autorizare a răspunderii patrimoniale a administratorului de fapt al SC SRL,.
Se arată că în cadrul procedurii lichidării judiciare și a falimentului, intimatul-pârât nu a prezentat documentele contabile ale societății, conform art.33 din lege, motivând că acestea nu se găsesc.
Insă, conform raportului final al lichidatorului judiciar, administratorul nu a ținut evidența contabilă conform Legii nr.82/1991, documentele pierdute nu au fost refăcute în termenul prevăzut de lege, nu a depus declarațiile fiscale ale societății, nu a întocmit și depus bilanțurile contabile.
Consideră că acesta a săvârșit faptele prevăzute de art.137 lit.d din lege, în sensul ascunderii/dispariției în orice mod a documentelor contabile, pentru a denatura situația financiară a societății.
Faptul că intimatul-pârât a prezentat documentele contabile aferente anului 2002, nu pot înlătura constatările lichidatorului judiciar ce cuprind o perioadă mai mare de timp.
Recursul este nefondat.
Prin sentința civilă nr.3573/26.04.2004, pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost declanșată procedura reorganizării judiciare și a falimentului împotriva SC SRL, iar în calitate de administrator judiciar a fost desemnată SC SRL.
Lichidatorul judiciar a propus răspunderii patrimoniale a intimatului-pârât, având calitatea de administrator al debitoarei și care a contribuit la ajungerea acesteia în stare de încetare de plăți prin săvârșirea faptei prev.de art.137 lit.d (art.138 lit.d) din Legea nr.64/1995.
Potrivit testului de lege, la cererea lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere, dacă a ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Răspunderea reglementată de prev.art.138 din lege este o răspundere menită să asigure acoperirea pasivului debitorului în situația în care averea acestuia va satisface toate creanțele creditorilor.
răspunderii membrilor organelor de conducere presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata de către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.
Fapta prevăzută de art.138 din lege, constă în fapta ilicită prin care se încalcă norme legale imperative referitoare la ținerea contabilității.
Legiuitorul a avut în vedere trei modalități de săvârșire a acestei fapte:
- ținerea unei contabilități fictive care constă în menționarea în evidențele contabile a unor date eronate, menite să determine inducerea în eroare cu privire la adevărata stare patrimonială;
- ascunderea sau distrugerea unor documente contabile în scopul denaturării stării patrimoniale a debitorului;
- neținerea contabilității în conformitate cu legea, în raport cu dispozițiile Legii nr.82/1991 privind contabilitatea, în sensul neîntocmirii și nedepunerii situațiilor financiare trimestriale, anuale, a declarațiilor fiscale și neregularității efectuării mențiunilor în registrele contabile obligatorii, etc.
In cauză, așa cum a reținut și instanța de fond, nu sunt îndeplinite în mod cumulativ toate aceste condiții.
Intimatul-pârât are calitatea de administrator de fapt și, în principiu, poate răspunde potrivit textului de lege invocat.
Recurenta și-a motivat angajarea răspunderii intimatului-pârât pe raportul lichidatorului judiciar și pe răspunsul acestuia.
Insă, conform înscrisurilor existente, acesta a depus o serie de documente contabile și înregistrate la Administrația Financiară anterior deschiderii procedurii insolvenței.
Pe de altă parte, recurenta nu a dovedit că intimatul-pârât a făcut să dispară unele documente contabile.
Susținerea recurentei că nepredarea evidenței contabile după deschiderea procedurii față de debitoare nu poate duce la angajarea răspunderii intimatului, deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile.
Așa fiind, toate criticile aduse de recurentă sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-creditoareSC ROMÂNEASCĂ SA - A GRUPULUI NATIONAL BANK OF- cu sediul în B, sector 3,-, -.3, în contradictoriu cu intimatul-pârât - cu domiciliul în C,-, jud.C, intimata-debitoare SC SRL - prin lichidator judiciar & - cu sediul în C,-, jud.C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.252/COM/4.02.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabiă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond: Th.
Red.jud.-
Tehnored.-gref.
2ex./21.10.2008
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Nicolae Stanciu, Ecaterina Grigore
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1641/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 14/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
