Practica judiciara insolventa. Decizia 557/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 557/2008
Ședința publică de la 31 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 3: Gilica Popescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate - SRL A I, - SRL A I și - SRL AIî mpotriva Sentinței comerciale nr.218 / din 25.07.2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba desemnat în procedura falimentului deschisă față de - SA
La apelul nominal s-au prezentat avocat pentru recurenta - SRL A I și avocat - pentru recurenta - SRL A I, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că la dosar s-a înregistrat întâmpinare din partea administratorului judiciar al - SA
Avocat - depune la dosar chitanța reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 19,50 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de - SRL AIa șa cum a fost formulat în scris și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de înscriere a creanței - SRL în tabelul creanțelor, cu cheltuieli de judecată.
Mai arată că, între recurenta - SRL și debitoarea - SA Sae xistat un litigiu care a fost soluționat în anul 2006, iar de procedura insolvenței debitoarei a luat cunoștință la data de 27 mai 2008, susținând că lor nu li s-a făcut notificare.
Avocat - solicită admiterea recursului declarat de - SRL AIa șa cum a fost formulat în scris și pe cale de consecință să fie apreciată cererea de creanță ca fiind formulată în termen.
În subsidiar solicită repunerea în termenul de formulare a cererii de creanță, învederând instanței că la momentul respectiv administratorul societății era plecat în concediu de odihnă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința comercială nr.218/F/2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Albas -au respins contestațiile creditorilor - SRL, - SRL și - SRL împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit la 14.04.2008 de administrator judiciar EXPERT INSOLVENȚĂ.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin cererea de înscriere a creanței depusă de creditorul - SRL și înregistrată la data de 08.02.2008 s-a solicitat înscrierea în tabelul creanțelor a sumei de 2.715,73 lei rezultată din facturile anexate.
În tabelul preliminar al creanțelor administratorul judiciar a trecut creanța respectivă la poziția 27 cu suma de 0 lei ca și creanță chirografară, întrucât cererea nu a fost timbrată.
Deși a fost notificată cu mențiunea să achite taxa de timbru de 39 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei creditoarea nu s-a conformat, astfel că față de dispozițiile art.6 lit.c și art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 în mod corect a fost apreciată nulă cererea de înscriere a creanței.
În consecință, contestația creditoarei s-a dovedit nefondată și a fost respinsă.
Prin cererea de înscriere a creanței depusă de - SRL și înregistrată la data de 09.06.2008, s-a solicitat înscrierea în tabelul creanțelor a sumei de 29.249,10 lei rezultată din Sentința civilă nr.112/2007 pronunțată la data de 29.05.2007 de Judecătoria S în dosar nr-, reprezentând:
- suma de 11.509,20 lei - debit principal;
- suma de 15.000 lei - penalități de întârziere;
- suma de 2.739, 90 lei - cheltuieli de judecată.
În tabelul preliminar al creanțelor administratorul judiciar nu a trecut creanța respectivă, întrucât declarația a fost depusă după întocmirea tabelului.
O primă chestiune ce trebuie discutată se referă la depunerea în termen a declarației de creanță.
Sesizarea judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii s-a realizat de către debitoare la data de 28.11.2007, ocazie cu care a ceasta a depus lista creditorilor săi, conform art.28 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006.
Din analiza acestei liste rezultă că în ea nu a fost trecută creditoarea -, deși litigiul dintre părți se finalizase la prima instanță la data de 29.05.2007.
În aceste condiții administratorul judiciar nu a notificat creditoarea conform art.61 alin.1 din lege ci doar în condițiile art.61 alin.3 și 7, respectiv prin publicarea în ziar și în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Prin notificarea emisă conform art.61 administratorul judiciar a stabilit ca termen limită de depunere a declarațiilor de creanță data de 17.03.2008.
Creditoarea a primit sentința civilă nr.112/2007 - executoriei de conform art.720 indice 8 Cod pr.civilă - la data de 18.02.2008, deci înainte cu o lună de expirarea termenului limită de depunere a declarației.
Recursul a fost declarat de către debitoare prin administrator judiciar la data de 03.03.2008 însă prin Încheierea nr.371/R/17.06.2008 s-a dispus suspendarea judecării recursului față de dispozițiile art.36 din Legea nr.85/2006.
Așadar, debitoarea avea cunoștință încă din 18.02.2008 de existența și conținutul sentinței, deci implicit a datoriei - chiar afectată de condiția rezolutorie a desființării sentinței în recurs - față de debitoare și cu toate acestea nu a procedat la notificarea sa conform Codului d e procedură civilă.
Judecătorul sindic a apreciat că administratorul judiciar a procedat greșit atunci când a inclus creditorul - SRL în categoria celor necunoscuți, soluția legală fiind notificarea lui conform Codului d e procedură civilă și nu prin.
Pe de altă parte, termenele stabilite de art.62 din lege sunt termene de decădere, astfel că regimul juridic este reglementat de art.149 din lege raportat la art. 103 Cod pr.civilă.
Invocând nelegala comunicare a hotărârii de deschidere a procedurii, respectiv a termenelor de depunere a declarațiilor de creanță, creditorul a solicitat implicit repunerea în termen. Conform art.103 alin.2 din Codul d e procedură civilă creditorul ar fi trebuit să îndeplinească actul procedural, respectiv să introducă declarația de creanță " în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării", respectiv în 15 zile de la data la care a aflat că debitoarea sa se află în insolvență.
Prin cererea de înscriere a creanței depusă de creditorul - SRL A I și înregistrată la data de 24.03.2008 s-a solicitat înscrierea în tabelul creanțelor a sumei de 16.680,50 lei și penalitățile contractuale aferente rezultată din executarea contractului de prestări servicii nr.47/01.10.2000 și a actului adițional nr.93/27.06.2003 și identificate prin facturile anexate.
În tabelul preliminar al creanțelor administratorul judiciar a trecut creanța respectivă la poziția 22 cu suma de 0 lei ca și o creanță chirografară, întrucât a fost depusă cu depășirea termenului limită din 17.03.2008.
Notificarea pentru depunerea declarației de creanță a fost comunicată creditoarei la data de 04.02.2008 iar termenul limită pentru depunerea ei era 17.03.2008.
Creditoarea a recunoscut primirea acestei notificări prin însăși contestația formulată, aspect ce rezultă de altfel și din analiza confirmării de prim ire. Invocarea viciului de comunicare este doar formală nefiind susținută de argumente probatorii, astfel că această susținere a fost înlăturată de instanță.
Cealaltă împrejurare constând în lipsa administratorului societății care se afla în concediu în momentul în care a fost primită notificarea, nu poate constitui un motiv justificat pentru repunerea în termen întrucât aceasta a avut la dispoziție o lună și două săptămâni pentru a depune acea declarație iar lipsa sa de la sediul societății nu conduce la imposibilitatea desfășurării activității acesteia.
Față de aceste considerente contestația depusă de creditorul - SRL AIa fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs creditoarele - SRL, - SRL și - SRL.
Creditoarea - SRL a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și admiterea cererii de înscriere a creanței.
În motivarea recursului această creditoare a arătat că, în mod greșit, administratorul judiciar a inclus-o în categoria celor necunoscuți.
Întrucât nu a fost notificată conform art.61 din Legea nr.85/2006 nu se poate reține că cererea de înscriere a creanței a fost depusă peste termen. Creditoarea - SRL a luat la cunoștință despre deschiderea procedurii debitoarei - SA S doar la 27.05.2008.
În drept s-au invocat disp.art.8 alin. 1 - 3 din Legea nr.85/2006, art.299 și 304 pct.9 Cod pr.civilă.
Recursul a fost legal timbrat cu 19,50 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Creditoarea - SRL a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate și admiterea cererii de înscriere a creanței ca formulată în termen.
În motivarea recursului această creditoare a arătat că notificarea sa nu s-a făcut legal. Administratorul social al creditoarei era plecat în concediu la data primirii notificării.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Recursul a fost legal timbrat cu 19,50 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Creditoarea - SRL a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea cererii de înscriere a creanței sale.
În motivarea recursului această creditoare a arătat că a achitat taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente cererii de înscriere a creanței sale.
În motivarea recursului această creditoare a arătat că a achitat taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente cererii de înscriere și că administratorul judiciar este de acord cu înscrierea acestei creanțe.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Recursul este legal timbrat cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
Debitoarea a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursurilor declarate de creditoarele - SRL și - SRL și admiterea recursului declarat de - SRL.
Verificând recursurile declarate de - SRL, - SRL și - SRL prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu prevederile art.304 și 304 indice 1 Cod pr.civilă, Curtea de Apel constată că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:
În ce privește recursul creditoarei - SRL, Curtea de Apel constată că, într-adevăr, această creditoare era cunoscută. Între aceasta și debitoare se afla pe rolul Judecătoriei S dosarul nr- soluționat prin sentința comercială nr. nr.112/29.05.2007. - SRL era creditoare cunoscută care trebuia notificată conform prevederilor art.61 și art.7 alin.3 teza I din Legea nr.85/2006.
Întrucât această creditoare nu a fost notificată cu respectarea prevederilor legale menționate, cererea sa de înscriere a creanței trebuie privită ca făcută în termen.
În ce privește recursul creditoarei - SRL, Curtea de Apel constată că această creditoare a achitat taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente cererii de înscriere a creanței astfel că cererea sa trebuie verificată de administratorul judiciar, contestația creditoarei fiind admisibilă.
Cu privire la recursul declarat de creditoarea - SRL, Curtea de Apel constată că, într-adevăr, cererea de înscriere a creanței este depusă peste termen. Această creditoare a fost legal notificată cu scrisoare recomandată primită de angajatul însărcinat cu primirea corespondenței. Împrejurarea că administratorul creditoarei era plecat în concediu nu este de natură să întrerupă sau să suspende curgerea termenului pentru depunerea declarației de creanțe. În speță nu sunt îndeplinite condițiile nici pentru repunerea creditoarei în acest termen.
Cu toate acestea creanța creditoarei - SRL urmează a fi verificată de administratorul judiciar și înscrisă în tabelul creanțelor sub rezerva prevăzută de art.76 alin.1 pct.3 din Legea nr.85/2006. - SRL rămâne decăzută din drepturile prevăzute de art.76 alin.1, pct.1 și 2 din Legea nr.85/2006, însă își va putea realiza creanța în situația în care, după lichidare și distribuție, rămân active iar debitorul este condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă sau este răspunzător pentru plăți sau transferuri frauduloase.
Față de cele de mai sus, Curtea de Apel urmează ca, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, să admită recursurile creditoarelor, să modifice sentința atacată, să admită contestațiile și să dispună verificarea creanțelor celor trei creditoare și înscrierea în tabelul creanțelor, creanța creditoarei - SRL sub rezerva menționată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de - SRL A I, - SRL A I și - SRL AIî mpotriva sentinței comerciale 218/F din 25 iulie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba desemnat în procedura falimentului deschisă față de - SA S și în consecință:
Modifică sentința atacată în sensul că admite cererile recurentelor și dispune înscrierea în tabelul creanțelor a creditoarei SRL și a creditoarei - SRL A I cu sumele declarate urmând ca lichidatorul să procedeze la verificarea acestora prin prisma evidenței contabile a debitoarei și a celor două creditoare.
Dispune înscrierea creanței declarate de - SRL AIs ub condiție urmând ca lichidatorul să procedeze la verificare și la plată condiționat de rămânerea în activ a unui fond bănesc nedistribuit și a plății tuturor celorlalte creanțe stabilite la masa falitei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 31 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.- 2ex./28.11.2008
Jud.fond.
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Doina Hârceagă, Gilica Popescu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1119/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 445/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
