Practica judiciara insolventa. Decizia 600/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 600/COM
Ședința publică de la 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor comerciale declarate de recurenții creditori - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. -.-, nr.18, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect.1, împotriva sentinței civile nr. 86/9.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - SC SRL prin lichidator judiciar, cu sediul în C, str. -. -, nr.9A și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e pr. civilă.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursurile formulate de creditori sunt declarate și motivate în termen, scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursurilor comerciale de față:
1. a data de 10.11.2008 lichidatorul judiciar Corona desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC SRL a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului/insuficienței bunurilor/neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.
2. PrinSentința civilă nr. 86/9.01.2009Tribunalul Constanța, prin judecătorul sindic, a dispus nchiderea procedurii insolvenței aplicată față de debitoarea SC - SRL și radierea debitoarei din Registrul Comerțului.
In temeiul art.136 din Legea nr.85/2006 a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
In temeiul art.135 din Legea nr.85/2006 s-a dispus comunicarea hotărârii debitoarei, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice C și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța pentru efectuarea mențiunilor de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut că procedura concursuală a fost deschisă prin Sentința civilă nr. 207/COM/ 28.01.2008 fiind întocmite și comunicate notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței, astfel că:
Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii.
Întrucât în patrimoniul falitei nu se regăsesc nici bunuri imobile și nici mobile iar creditorul nu a înțeles să avanseze sume de bani, în acest scop, în temeiul art. 131 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din registrul comerțului.
3.Împotriva acestei hotărâri în termen legalau declarat recurs creditorii Direcția Generală a Finanțelor Publice C și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
3.1.Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului creditoarea DGFP Caa rătat că lichidatorul judiciar nu i-a comunicat nici un raport privind solicitarea de închidere a procedurii, nu a întrunit adunarea creditorilor pentru a pune în discuție solicitarea sa și nici nu a înțeles să comunice dacă există persoane responsabile în condițiile prevăzute de art.138 din lege, întrucât starea de insolvență a fost cauzată de motive obiective.
Astfel, numai simpla constatare de către lichidatorul judiciar a inexistenței bunurilor sau fondurilor din contul unei societăți aflate sub incidența prevederilor Legii nr. 85/2006 și fără a prezenta toate demersurile efectuate pentru intrarea în posesie a evidenței contabile sau contactarea foștilor administratori nu poate determina închiderea procedurii.
În opinia recurentei hotărârea este criticabilă și din perspectiva faptului că judecătorul sindic nu a solicitat lichidatorului judiciar să facă dovada atât a informării creditorilor despre situația societății în sensul dacă aceștia înțeleg să formuleze cerere în temeiul art. 138 din lege cât și a măsurilor concrete întreprinse de acesta către Serviciul Public de Evidență a Persoanelor sau alte instituții similare.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 8 alin.1 din Legea nr. 85/2006.
3.2.Recurenta creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Consideră recurenta că față de lipsa fondurilor necesare continuării procedurii de lichidare, acestea puteau fi obținute făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 4 din legea nr. 85/2006.Împrejurarea că creditorii nu au avansat sumele necesare continuării procedurii de lichidare nu trebuie să fie în mod imperios amendată cu închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006, prevederile acestei legi neprevăzând acest aspect.
Referitor la posibilitatea continuării procedurii de lichidare judiciară declanșată împotriva debitoarei, învederează recurenta că, modalitatea continuării procedurii este formularea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea societății pentru a atrage la masa credală sume suplimentare destinate acoperirii pasivului debitoarei, deoarece lichidatorul judiciar are datoria de a căuta modalități de recuperare a patrimoniului pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoare le are către creditori.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr. civilă, art. 2 și art. 5 alin.1, art. 136, art.138, art. 140 și art. 142 alin.1 din Legea nr. 85/2006.
Intimata debitoare prin lichidatorul judiciar legal citată nu a formulat apărări în cauză.
4. Curtea
Examinând recursurile prin prisma criticilor aduse hotărârii dar și potrivit art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă din tabelul preliminar cât și cel definitiv al creanțelor înregistrate față de debitoarea SC SRL - filele 98 și 158 - în calitate de creditori au fost trecuți doar DGFP C cu o creanță de 130.683 lei și SPIT C cu o creanță de 175 lei. AVAS B nu figurează în tabelul definitiv al creanțelor nefiind deci creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței în sensul dispozițiilor art.3 pct.8 din Legea nr. 85/2006.
Pe cale de consecință, neavând calitatea menționată mai sus AVAS nu este îndreptățit să critice hotărârea Tribunalului Constanța, neavând calitate procesuală activă în recurs.
În ceea ce privește fondul recursurilor Curtea reține că potrivit art.131 din Legea 85/2006 "In orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu exista bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se oferă sa avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat."
În cauză, în raport de actele și lucrările dosarului se constată că în mod legal judecătorul sindic a constatat că sunt îndeplinite condițiile sus citate, întrucât:
1) nu există bunuri în averea debitorului;
2) nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
La filele 109, 164, 176, 183, 214 sunt înregistrate rapoartele lunare depuse de lichidatorul judiciar în care sunt descrise amănunțit toate activitățile întreprinse pe parcursul procedurii, arătându-se motivele pentru care lichidatorul nu poate stabili cauzele care au determinat incapacitatea de plată și drept consecință nu se poate pronunța asupra incidenței dispozițiilor art.138 din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește critica referitoare la incidența dispozițiilor art. 138 din Legea nr.85/2006 se constată că au calitate de a formula acțiune pe acest temei:
1) administratorul sau lichidatorul;
2) Comitetul creditorilor.
Din textul art. 138 din lege rezultă că introducerea acțiunii privind atragerea răspunderii administratorului societății falite este lăsată la aprecierea lichidatorului care o poate introduce numai în măsura în care se constată că administratorul social a săvârșit una din faptele prevăzute limitativ în art. 138 lit. - g din lege.
În speță, prin raportul lunar din 24.03.2008 lichidatorul judiciar a arătat punctul său de vedere referitor la cauzele insolvenței, la persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică.
În atare situație, față de dovezile existente la dosar, singurul în măsură să aprecieze asupra oportunității continuării procedurii insolvenței este judecătorul sindic, măsura nefiind condiționată de aplicare dispozițiilor art.138 din lege.
Împrejurarea că lichidatorul nu a formulat cerere de antrenarea răspunderii administratorului societății nu exonerează de răspundere comitetul creditorilor, recurenta neputând invoca propria culpă, ca motiv de nelegalitate a hotărârii, prin atitudinea de pasivitate pe care a adoptat-o în tot cursul litigiului.
Așa cum rezultă din raportul întocmit de lichidator singurii creditori înscriși în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei sunt DGFP și SPIT C, creditori care se confundă cu comitetul creditorilor și care aveau la îndemână acțiunea reglementată de art.138 alin.3 din Legea nr. 85/2006, independent de poziția lichidatorului, dacă aveau dovezi privind îndeplinirea condițiilor pentru antrenarea răspunderii civile a membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
Întrucât ne aflăm în prezența unei cereri de închidere a procedurii insolvenței motivată de lipsa bunurilor ce ar putea fi valorificate din averea debitoarei, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile aduse hotărârii de către recurentă, motiv pentru care în conformitate cu art.312 din Codul d e procedură civilă recursurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile comerciale declarate de recurenții creditori - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. -.-, nr.18, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect.1, împotriva sentinței civile nr. 86/9.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - SC SRL prin lichidator judiciar, cu sediul în C, str. -. -, nr.9A și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 20 Mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud.fond
Red.dec.jud.
3 ex./18.06.2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1054/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 740/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
