Practica judiciara insolventa. Decizia 619/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr. 2,-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 619/2009

Ședința publică de la 25 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Irimie

JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan

JUDECĂTOR 3: Nicolae Durbacă

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva Sentinței nr. 95/F din 10 martie 2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în Dosar nr. - (nr. în format vechi 1948/2004).

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este îndeplinită.

Instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința nr. 95/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr. - al Tribunalului Albaa fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul, respinsă cererea de autorizare a creditorului AVAS B de a introduce acțiune în atragerea răspunderii împotriva pârâtului, s-a respins cererea de atragere a răspunderii formulată de reclamanta AVAS B împotriva pârâtului pentru pasivul rămas neacoperit în cadrul procedurii falimentului și s-a luat act de renunțarea reclamantei A la judecata cererii de atragerea răspunderii pârâtului.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut următoarele:

Spre deosebire de legitimarea procesuală activă recunoscută administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, îndrituirea comitetului creditorilor de a introduce acțiunea prevăzută de art. 138 este subsumată îndeplinirii condițiilor ca administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze această acțiune și răspunderea persoanelor amenință să se prescrie.

Or, în raportul asupra cauzelor care au condus la apariția stării de insolvență, administratorul judiciar a reținut că societatea debitoare avea ca obiect de activitate alimentația publică, activitate pe care o desfășura într-un spațiu închiriat, fără ca acesta să aibă vad comercial, iar adaosul comercial practicat nu a acoperit cheltuielile efectuate în fapt, motiv care a condus la realizarea de pierderi ce au făcut să nu fie achitate obligațiile fiscale și în consecință, debitoarea a pierdut licența de comercializare a băuturilor alcoolice și a produselor de tutun. S-a mai reținut că debitoarea a încetat activitatea la sfârșitul anului 2000, însă a continuat să depună declarații lunare și bilanțuri contabile în care însă nu se consemnau obligațiile fiscale născute după încetarea activității. Referitor la persoanele responsabile de ajungerea societății în insolvență se precizează că în urma verificării documentelor contabile s-a constatat că evidența contabilă a fost ținută în conformitate cu legea și nu au fost identificate fapte de natura celor prevăzute de art. 124 din Legea nr. 64/1995, actual art. 138 din Legea nr. 85/2006.

În consecință, având în vedere cele reținute, se observă că lichidatorul judiciar nu a omis să indice în raportul său asupra cauzelor insolvenței persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului și nici nu a omis să formuleze această acțiune, astfel că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a fi autorizată reclamanta să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a fostei conduceri a debitoarei

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS B solicitând modificarea în sensul admiterii în principiu a dreptului AVAS de a formula cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori chiar și după închiderea procedurii falimentului față de debitoarea falită și să se constate prematură închiderea falimentului în cauză.

În drept se invocă Legea nr. 85/2006, Legea nr. 64/1995, art. 299 și următoarele pr.civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că judecătorul sindic a pronunțat o sentință cu aplicarea greșită a legii, prin aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 la o situație juridică căreia nu îi sunt aplicabile întrucât prin respingerea cererii de autorizare se respinge implicit și cererea de atragerea răspunderii patrimoniale.

Recurenta mai susține că prin închiderea procedurii creditorii sunt lipsiți de posibilitatea reală de a soluționa pe fond cererea de angajare a răspunderii patrimoniale.

Pârâtul intimat a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca netemeinic și nelegal (fila 15 din dosar).

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de creditoare raportat la probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea de apel constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Judecătorul sindic a apreciat judicios că în raportul asupra cauzelor care au condus la apariția stării de insolvență administratorul judiciar nu a identificat fapte de natura celor care să atragă răspunderea patrimonială a administratorilor sociali, astfel că lichidatorul judiciar nu a omis în raportul său să indice cauzele insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului.

Pe de altă parte, solicitarea creditoarei de autorizare adresată judecătorului sindic nu echivalează cu formularea cererii de către comitetul creditorilor.

Totodată, prin sentința nr. 119/F/2008 a Tribunalului Alba, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului declarat de AVAS B conform deciziei comerciale nr. 398/2008, au fost respinse obiecțiunile la raportul final formulate de AVAS B, iar prin respingerea cererii de autorizare a AVAS de a introduce acțiunea în atragerea răspunderii pe motivul neîndeplinirii condițiilor legale, determină o soluționare a cererii de atragere a răspunderii ca o consecință a acestei soluții.

Raportat la aceste considerente, curtea de apel constată că sentința atacată este legală și temeinică, la adăpost de criticile recurentei urmând ca, în baza art. 312 pr.civ. să fie respins recursul declarat de AVAS

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge recursul declarat de creditoarea AVAS împotriva sentinței nr. 95/10.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosarul nr. -.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 25.09.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Th.

Ex.5/23.10.2009

Jud fond

Președinte:Marius Irimie
Judecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 619/2009. Curtea de Apel Alba Iulia