Practica judiciara insolventa. Decizia 678/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIa NR. 678
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Doina Lupea
JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 3: Carmen Popescu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea DGFP O, împotriva sentinței nr. 184 din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL C prin lichidator S și intimații pârâți și, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin motivele de recurs creditoarea a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.184 /31 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune, formulată de pârâți.
A respins ca neîntemeiată cererea de extindere formulată de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, în numele și pentru comitetul creditorilor SC SRL C, împotriva numiților și - administratori sociali ai debitoarei SC SRL prin lichidator judiciar.
Pentru a se pronunța astfel judecătorul sindic a avut în vedere dispozițiile art. 138 din Legea nr.85/2006 potrivit cărora acțiunea privind atragerea răspunderi patrimoniale a persoanelor vinovate de producerea stării de insolvență a societății debitoare se prescrie în termen de 3 ani de la data de la care a fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii. Or, în cauza de față, potrivit actelor din dosarul de faliment și a raporturilor întocmite de către administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar, s-a constat că procedura insolvenței a fost deschisă la data de 31.05.2004, și au fost acordate mai multe termene dat fiind existența pe rolul instanțelor a unei cauze comerciale privind recuperarea unei creanțe.
Ulterior, la data de 14.03.2005, s-a întocmit raportul de trecere în faliment de către administratorul judiciar, iar prin sentința din 4.04.2005 s-a dispus trecerea în faliment, ocazie cu care s-au emis și notificările prevăzute de art. 107 și urm. din lege către societatea debitoare.
Aceasta a dat curs notificărilor lichidatorului judiciar depunând actele contabile și informațiile prevăzute de lege, așa cum rezultă din rapoartele întocmite la datele 6 iunie și 19.09.2005 cât și a procesului verbal încheiat între lichidatorul judiciar și administratorul societății la 23.06.2005.
Judecătorul sindic a avut în vedere că față de data introducerii cererii, 10.01.2008, aceasta a fost formulată în termenul legal de 3 ani de zile prevăzut de lege.
In ceea ce privește răspunderea patrimonială a asociaților - administratori sociali s-a avut în vedere în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. d din lege menționate de creditoare în cerere, starea de insolvabilitate a societății nefiind creată de administratorii sociali prin faptele menționate, documentele contabile și informațiile prevăzute de lege fiind furnizate lichidatorului judiciar, și pe baza cărora acesta a inventariat bunurile societății, a procedat la vânzarea activelor și a întocmit raportul.
Starea de insolvență a debitoarei s-a datorat specificului activității din agricultură fapt ce a determinat-o să promoveze o acțiune împotriva unui furnizor de semințe pentru cultura sfeclă de zahăr și prin care a solicitat despăgubiri de 3555,950 lei. Acțiunea, derulată în perioada 2005 - 2007, a fost respinsă de către instanță, așa cum de altfel rezultă și din raportul întocmit de lichidatorul judiciar la data de 12.11.2007.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs creditoarea DGFP O, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art.3041și art. 304 pct.9 proc. civ.
Prin motivele de recurs creditoarea a invocat faptul că în mod eronat judecătorul sindic a reținut că cei doi administratori sociali ai debitoarei au depus actele contabile în condițiile în care din cuprinsul rapoartelor întocmite de lichidatorului judiciar se face mențiunea expresă că administratorii sociali ai debitoarei nu au depus la dosarul cauzei actele contabile ale societății, în conformitate cu dispozițiile art. 33 din Legea nr.85/2006 și nici nu au pus la dispoziția administratorului judiciar aceste documente. Acest fapt rezultă din cuprinsul raportul preliminar privind situația economică financiară a debitoarei, al raportului lunar de activitate depus la termenul din 06.06.2005 și din raportul final.
De asemenea, consideră că este greșită aprecierea instanței asupra considerentelor care au stat la baza cererii de extindere a răspunderii în condițiile în care ceea ce se impută pârâților este fapta de nerespectare a prevederilor art. 39 din Legea nr.64/1995, prevederi care se regăsesc în Legea nr.85/2006 la art. 35 care stipulează în mod expres că în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele și documentele contabile ale societății. Cum, în cauza de față procedura insolvenței a fost deschisă prin sentința nr.379/31.05.2004, termenul de 10 zile în care trebuiau depuse actele contabile de către administratorii societății se încheia la data de 10.06.2004, astfel încât prin nepredarea documentelor contabile prevăzute expres de lege, rezultă că societatea nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Se mai arată faptul că și în condițiile în care s-ar accepta că lichidatorul judiciar a intrat în posesia actelor contabile, trebuie să se rețină data când se pretinde că s-a făcut această comunicare, 23.06.2005, deci după trecerea unui an de la data deschiderii procedurii, 31.05.2004, aceasta a fost făcută numai cu scopul tergiversării procedurii insolvenței, cu consecința directă a măririi nejustificate a cheltuielilor de procedură și de creștere a cuantumului onorariului administratorului judiciar stabilit în sumă fixă lunară.
Recurenta creditoare consideră că fapta administratorilor sociali de a nu depune actele prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea insolvenței a fost determinantă pentru întârzierea finalizării procedurii, pentru creșterea cheltuielilor de procedură și pentru creșterea cuantumului onorariului administratorului judiciar.
Creditorii au fost prejudiciați prin imposibilitatea încasării creanțelor din cauza ajungerii societății debitoare în încetare de plăți, simpla încetare de plăți constituind prejudiciu pentru creditori.
Referitor la cea de a doua condiție, ca fapta să se încadreze în cazurile prevăzute de lege, recurenta consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.138 alin.1, lit.d din Legea nr.85/2006 având în vedere că potrivit principiilor generale ale răspunderii, fapta nu trebuie să constea neapărat într-o acțiune, ea putând fi reprezentată și de omisiunea, neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri atunci când această măsură trebuia să fie întreprinsă de către o anumită persoană, respectiv de administratorii societății debitoarei pentru o funcționare normală și în condiții de legalitate a societății.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și a hotărârii recurate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte anunțate la lit.a-
Faptele pentru care poate fi antrenată răspunderea prevăzută de lit.d art. 138 din Legea nr. 85/2006 se referă la ținerea unei contabilități fictive, neținerea contabilității în conformitate cu legea sau au făcut să dispară documente contabile. Fapta se poate săvârși în trei modalități:
- ținerea unei contabilități fictive, constând în înregistrarea în contabilitate a unor date false, de natură să denatureze situația financiară a debitorului;
- neținerea contabilității în conformitate cu legea contabilității și cu alte legi speciale;
- dispariția unor documente contabile.
Or, așa cum corect a reținut și judecătorul sindic, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. d din lege, menționate de creditoare în cerere. Starea de insolvabilitate a societății nu a fost creată de administratorii sociali prin faptele menționate, documentele contabile și informațiile prevăzute de lege fiind furnizate lichidatorului judiciar, și pe baza acestora s-au inventariat bunurile societății, s-a procedat la vânzarea activelor și s-a întocmit raportul.
Starea de insolvență a debitoarei s-a datorat specificului activității din agricultură fapt ce a determinat-o să promoveze o acțiune împotriva unui furnizor de semințe pentru cultura sfeclă de zahăr și prin care s-au solicitat despăgubiri de 3555,950 lei. Acțiunea s-a derulat în perioada 2005 - 2007, a fost respinsă de către instanță, iar acest lucru rezultă și din raportul întocmit de lichidatorul judiciar la data de 12.11.2007.
Așa fiind, se reține că în cauză judecătorul sindic a aplicat corect dispozițiile art.138 lit.d din Legea nr. 85/2006 coroborate cu cele ale art. 35 din aceeași lege și a interpretat corect probele aflate la dosar.
Față de cele reținute deja, Curtea constată a nu fi îndeplinite dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041proc.civ. și în temeiul art. 312 proc.civ. recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea DGFP O, cu sediul în S,-, județul O, împotriva sentinței nr. 184 din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL C prin lichidator S, cu sediul în S, strada -,. 1C,.A,.1, județul O și intimații pârâți și, ambii domiciliați în C, strada - -, -.2, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 1 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red. jud. / 24.09.2008
jud.fon.
02 2008
Președinte:Doina LupeaJudecători:Doina Lupea, Carmen Mladen, Carmen Popescu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1984/2008. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 509/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
