Practica judiciara insolventa. Decizia 699/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 699/2008
Ședința publică din data de 18.03.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE B împotriva sentinței civile nr. 5577/2007 pronunțată la data de 05.12.2007 de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr- în contradictoriu cu intimații: AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, PRIMĂRIA H, intimata-debitoare SC SA, intimat -lichidator judiciar, având ca obiect procedura insolvenței -declarație de creanță
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare s-a realizat în conformitate cu disp. art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 827/05.03.2008.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
S-a prezentat referatul cauzei, după care instanța constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2. civ.
Instanța în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată că recursul este în stare de judecată și îl lasă în pronunțare în baza actelor existente la dosarul cauzei.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 5577 din 5 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj privind procedura insolvenței debitoarei SC SA judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată cererea de repunere în termen formulată de creditoarea și drept consecință a respins ca tardivă declarația de creanță formulată de această creditoare.
Judecătorul sindic în baza probelor administrate a reținut în esență că în speță termenul pentru depunerea cererilor de creanță a fost la 31 septembrie 2007 iar termenul pentru afișarea tabelului preliminar al creanțelor debitoarei la data de 11 octombrie 2007 iar cel pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor și soluționarea eventualelor contestații la data de 29 octombrie 2007.
Tabelul preliminar al creanțelor a fost întocmit și afișat la data de 11 octombrie 2007 depunând declarații de creanță următorii creditori: DGFP C- H, PRIMĂRIA H și AVAS
Prin sentința civilă nr. 4105/2007 s-a definitivat tabelul de creanțe al creditorilor debitoarei.
La data de 2 noiembrie 2007 creditoarea Bat rimis prin poștă o cerere de repunere în termenul de declarare a creanțelor și declarație de creanță solicitând înscrierea în tabel cu suma de 43.92,53 lei tarife și comisioane, cu motivarea că sentința de deschidere a procedurii nu i-a fost comunicată.
Cererea creditoarei este neîntemeiată deoarece notificarea de deschidere a procedurii cuprinzând termenul limită de depunerea declarațiilor de creanță a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 140 din 19 septembrie 2007, ultima zi pentru depunerea declarațiilor fiind 31 septembrie 2007 așa încât declarația de creanță depusă este tardivă iar justificarea acesteia este neîntemeiată deoarece potrivit dispozițiilor art. 7 alin (3) din Legea nr. 85/2006 pentru creditorii care nu au putut fi identificați procedura notificării prevăzută la art. 61 se consideră îndeplinită dacă a fost efectuată prin buletinul procedurilor de insolvență.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termenul legal B solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației și înscrierii creanței sale în tabelul creditorilor bugetari conform art. 123 și următoarele din Legea nr. 85/2006.
În motivarea recursului se susține că dispozițiile prevăzute la art. 7 alin (4) din Lege nr. 85/2006 sunt excepția de la regula generală așa încât prima instanță avea obligația să le comunice hotărârea de deschidere a procedurii.
De la data comunicării acestei hotărâri ea-recurenta avea posibilitatea de a se înscrie la masa credală a societății evident dacă are vreo creanță și totodată obligația să suspende de la tranzacționare acțiunile debitoarei.
Necomunicarea acestei hotărâri o determină să fie în imposibilitatea aplicării dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 85/2006.
Examinând recursul, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
În speță, procedura de insolvență față de debitoare s-a deschis prin sentința comercială nr. 3191/15 august 2007.
Termenul pentru depunerea cererilor pentru creanță a fost stabilit pentru data de 31 septembrie 2007 iar la data de 11 octombrie 2007 fost întocmit tabelul preliminar al creanțelor debitoarei care a fost definitivat prin sentința comercială nr. 4105/31 octombrie 2007.
Recurenta din cauza de față a solicitat repunerea în termenul de declarare a creanțelor și și-a declarat creanța sa în sumă de 43.92,53 lei apreciind că cererea sa este justificată deoarece nu i-a fost comunicată sentința de deschidere a procedurii conform art. 7 alin (4) din Legea nr. 85/2006 și ca atare creanța sa poate fi apreciată ca o creanță declarată în termen.
În mod corect judecătorul sindic a reținut că notificarea de deschidere a procedurii a cuprins termenul limită de depunere a declarațiilor de creanță, și aceasta a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 140/19 septembrie 2007 așa încât ultima zi pentru depunerea declarațiilor a fost data de 31 septembrie 2007.
Conform art. 7 alin (3) din Legea nr. 85/2006 pentru creditorii care nu au putut fi identificați procedura notificării prevăzută la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Rezultă deci, că nu există în privința depunerii declarațiilor de creanță nici o derogare față de vreun creditor indiferent de natura lui.
De altfel, o altfel de interpretare așa cum o justifică recurenta prin conținutul motivelor de recurs nu face altceva decât să înfrângă principiul egalității părților în procedură ce ar crea o discriminare pozitivă față de unele entități juridice cum este și cazul recurentei.
Invocarea de către recurentă a dispozițiilor art. 7 alin (4) din Legea nr. 85/2006 în susținerea motivelor de recurs este nefondată deoarece scopul comunicării hotărârii de deschidere a procedurii este acela de a opri de la tranzacționare acțiunile debitoarei care de altfel și sunt indisponibilizate potrivit art. 42 alin (2) din Legea nr. 85/2006 și nu acela de a stabili un alt termen pentru depunerea declarației de creanță în favoarea recurentei.
Așa fiind, se apreciază că în mod corect judecătorul sindic a respins cererea de repunere în termen a creditoarei recurente din cauza de față și ca atare declarația sa de creanță în mod corect a fost respinsă ca tardivă.
De aceea, în baza art. 312 alin (1) Cod procedură civilă recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE împotriva sentinței civile nr.5577 din 5.12.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./4.04.2008
Jud.fond.-
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 287/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1736/2008. Curtea de... → |
|---|
