Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 31/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 31

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cremenițchi Radu

JUDECĂTOR 2: Șfabu Traian

JUDECĂTOR 3: Poiană Cipriana

Grefier: - -

S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B împotriva sentinței comerciale nr. 383/S/bis din 03.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic G reprezentantul recurentei B, lipsă fiind intimatul-debitor " " I, prin lichidator Lichidator 2003 I și intimații-creditori Administrația Finanțelor Publice I, Direcția regional Vamală Interjudețeană I, SC " " I, I, " I"

Procedura legal îndeplinită, părțile fiind citate prin buletinul procedurilor de insolvență și potrivit codului d e procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, scutit de taxă de timbru.

La data de 09.01.2008 s-a depus prin serviciul de registratură din partea lichidatorului întâmpinarea la cererea de recurs formulată în cauză.

La data de 18.01.2008 s-a depus prin serviciul de registratură precizări scrise din partea intimatei-creditoare Direcția Regional Vamală Interjudețeană

Reprezentantul recurentei precizează că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.

Consilier juridic G reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea sentinței comerciale nr. 383/S/bis din 03.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, în sensul punerii în vedere lichidatorului judiciar de a formula cerere de închidere a procedurii după punerea în executare a sentinței de angajare a răspunderii patrimoniale a fostei conduceri, motivând că prin închiderea procedurii participanții sunt descărcați de orice obligații, fiind în imposibilitate să-și recupereze creanțele.

Declarându-se închise dezbaterile instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului de față constată:

Prin sentința comercială nr.383/S/bis/3.10.2007 a Tribunalului Iași - judecător sindic, s-a dispus:

Admite cererea formulată de Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, cu sediul în I, str. - nr.26, în calitate de președinte al comitetului creditorilor și stabilește răspunderea personală a administratorului-pârât, cu domiciliul în I, șos. - nr.69,.478,. B,.6,.24, pentru pasivul debitorului falit SC - SRL I, în sensul că îl obligă să plătească creditorilor următoarele sume:

-140.477 lei, creditorului Administrația Finanțelor Publice a municipiului I;

-5.508,57 dolari USA, creditorului AVAS B;

-58.407 lei, creditorului I;

-12.533 lei, creditorului I;

-948 lei, creditorului SC SA I;

-8.590 lei, creditorului

În temeiul dispozițiilor art.131 din Legea nr.85/2006, închide procedura insolvenței declanșată împotriva debitorului SC - SRL, cu sediul în I, șos. - nr.469,.478,. B, 6,.24, județul

Dispune radierea debitorului falit din evidențele ORC I și DGFPJ

Dispune notificarea prezentei sentințe, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, creditorilor, debitorului, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași și Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului I pentru efectuarea mențiunilor privind radierea.

Potrivit art.4 din lege, aprobă decontul lichidatorului judiciar Lichidator 2003 I și dispune sa-i fie plătită din contul deschis la UNPIR suma de 1500 lei.

S-a reținut că:

Prin încheierea nr.214/14.04.2005 pronunțată în dosarul nr.88/2003/COM al Tribunalului Iași, s-a deschis procedura falimentului împotriva debitorului SC SRL

Conform tabelului definitiv al creanțelor, pasivul debitorului a fost stabilit la suma de 201 083 lei și 5 508,57 USD, concretizat în șase creanțe neachitate, respectiv creanța I în cuantum de - lei, creanța a municipiului I în cuantum de 12533 lei, creanța AVAS B în cuantum de 5508,57 USD, creanța I în cuantum de 58407 1ei, creanța SC SA în cuantum de 948 lei și creanța I în cuantum de 8 590 lei.

La data de l4.05.2007, lichidatorul judiciar desemnat în cauză a prezentat raportul final cuprinzând propunerea de închidere a procedurii, motivată de faptul că după epuizarea tuturor etapelor și demersurilor legale, nu au fost identificate bunuri aparținând debitorului prin a căror valorificare să se obțină cel puțin sumele de bani necesare acoperirii cheltuielilor de procedură și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze aceste sume.

Au fost trimise comunicările la care se referă art.129 din Legea nr.85/2006, pentru a se soluționa eventualele obiecțiuni și a se lua în discuție închiderea procedurii.

Părțile interesate nu au formulat obiecțiuni, dar creditorii a municipiului I, autorizat prin încheierea de ședință din data de 20.06.2007, a solicitat stabilirea răspunderii personale a pârâtului, în calitatea lui de administrator al societății falite, pentru pasivul acesteia ce nu a putut fi acoperit din valorificarea activului.

Analizând cererea formulată, prin prisma probelor administrate în cauză, aceasta s-a dovedit a fi întemeiată și va fi admisă ca atare, pentru considerentele ce le vom arăta în cele ce urmează:

Potrivit art.138 din Legea nr.85/2006 judecătorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică să fie suportată de către membrii organelor de conducere (administratori, directori,cenzori),care au contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prin una din faptele explicit enumerate la lit. a-g ale acestei dispoziții legale.

Or, din analiza probelor administrate în cauză, respectiv rapoartele lichidatorului judiciar și actele de control financiar se constată că administratorul-pârât nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea și a deturnat o parte din bunurile societății, fapte prevăzute la lit. d și e ale articolului sus-menționat.

Se constată, de asemenea, neîndeplinirea de către administratorii-pârâți a obligației prevăzute de art.32 din Legea nr.64/1995, sub imperiul căreia a fost deschisă procedura, preluată de art.27 din actuala lege și anume a obligației de a introduce la tribunal cerere pentru ca societatea să fie supusă prezentei proceduri, ceea ce a dus la mărirea pasivului prin curgerea penalităților și majorărilor de întârziere, faptă prevăzută de dispozițiile art.138 lit.

Ca efect al admiterii cererii, pârâtul-administrator va fi obligat să suporte din averea proprie pasivul firmei falite în cuantumul arătat mai sus.

Constatându-se că debitorul nu deține bunuri care să justifice continuarea procedurii, va fi admisă propunerea administratorului judiciar și în temeiul dispozițiilor art. 131 din Legea nr.85/2006, se va dispune închiderea procedurii cu consecința radierii debitorului din registrele persoanelor juridice.

Văzând și dispozițiile art.4 din lege, va fi aprobat decontul lichidatorului judiciar și se va dispune plata cheltuielilor de procedură în sumă de 1500 lei, din fondul deschis la UNPIR.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B, susținând că în conformitate cu Legea 85/2006:

- Art. 2 - "Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolvență, fie prin reorganizarea activității acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment".

- Art. 5 alin. 1 - "Organele care aplica procedura sunt instanțele judecătorești, judecătorul sindic, administratorul si lichidatorul".

- Art. 138 alin. 1 - "Judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in insolvență, sa fie suportata de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolvență".

- Art. 140 - "Sumele depuse potrivit art. 138 alin. 1 vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completării fondurilor necesare continuării activității debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului".

- Art. 136 - "Prin închiderea procedurii judecătorul sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat, sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați".

- Art. 142 alin. 1 - "Executarea silita împotriva persoanelor prevăzute la art. 137 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc, conform codului d e procedura civilă".

Din analiza textelor de lege sus-menționate rezulta următoarele concluzii:

- Procedura de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale faliților este parte componenta a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 (dovada si faptul ca judecarea acestor cereri este de competenta judecătorului sindic) si poate fi aplicata atât in cadrul fazei de reorganizare judiciara cat si in cadrul fazei de faliment.

- Hotărârea prin care se instituie răspunderea patrimoniala a membrilor organelor de conducere ale falitului, se pronunța in raport cu debitorul, creând astfel un drept de creanța al acestuia fata de membrii organelor sale de conducere pentru sumele cu care instanța i-a obligat si nu da naștere unui drept de creanța al creditorilor fata de persoanele sus-menționate.

- Sumele recuperate in urma punerii in executare a hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic prin care s-a instituit răspunderea membrilor organelor de conducere ale falitului sunt destinate, in caz de faliment (cum este situația de fata), pentru acoperirea pasivului, fiind distribuite de lichidatorul judiciar, conform art. 123 din Legea nr. 85/2006.

- Întreaga procedura de valorificare a bunurilor debitorului, de recuperare a creanțelor falitului (cum este si cazul creanței pe care acesta o are fata de foștii membrii ai organelor sale de conducere) si de distribuire a sumelor obținute in cadrul acestei lichidări, este in sarcina lichidatorului judiciar.

În acest context legislativ, motivația instanței de fond prin care dispus închiderea procedurii de faliment a -, fără a dispune mai întâi punerea in executare de către lichidatorul judiciar a sentinței prin care a dispus atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului falitei este nu numai greșita ci si nelegala, întrucât din analiza textelor de lege sus-menționate rezulta ca executarea silita a membrilor organelor de conducere ale debitorilor aflați sub incidența Legii nr. 85/2006 pentru care s-a instituit răspunderea patrimoniala conform dispozițiilor art. 138. se efectuează de către lichidatorul judiciar In cadrul procedurii de lichidare judiciara, prin intermediul executorului judecătoresc.

Prin art. 142 alin. 1 in care se arata ca "Executarea silita împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc, conform codului d procedura civila", legiuitorul nu a făcut decât sa precizeze limitarea de competenta pe care lichidatorul judiciar o are in valorificarea si recuperarea creanțelor (indiferent titlul din care rezulta si de natura obligației, inclusiv al creanțelor rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimoniala a membrilor organelor de conducere ale falitului) de la debitorii falitului si anume faptul ca executarea silita a acestor creanțe nu se face de către lichidatorul judiciar (care de altfel nu are aceasta competenta) ci de către executorul judecătoresc, singurul îndrituit de lege sa facă o astfel de procedura.

Aceasta nu înseamnă ca, judecătorul sindic nu are obligația de a pune in vedere lichidatorului judiciar sa execute titlurile de creanța (inclusiv cele rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimoniala a membrilor organelor de conducere ale falitului) si nu înseamnă ca lichidatorul judiciar nu are obligația (rezultata din Legea nr. 85/2006) si dreptul procesual (in calitatea sa de reprezentant al falitei) sa pună in executare silita titlurile de creanța pe care debitorul le are fata de debitorii săi.

În acest context, din analiza gramaticala a dispozițiilor art.142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 in care se arata ca "După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, in temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispoziția sa de către lichidator, rezulta ca acest text de lege poate fi interpretat in sensul ca executarea silita trebuie începuta de către lichidatorul judiciar in cadrul procedurii de insolvență prevăzută de Legea nr. 85/2006 (întrucât instituirea răspunderii persoanelor prevăzute de art. 138 alin. 1 si executarea silita a acestora se realizează atât in faza reorganizării judiciare cat si a falimentului) si ca ar putea fi continuata după închiderea procedurii de faliment de creditori in cadrul procedurii de executare silita instrumentata de executorul judecătoresc.

În fapt, consideră ca interpretarea corecta a acestui text de lege trebuie făcuta numai in sensul ca executarea silita a persoanelor prevăzute de art.138 alin. 1 pentru care s-a instituit răspunderea patrimoniala, trebuie efectuata de lichidatorul judecătoresc prin intermediul executorului judecătoresc numai in cadrul procedurii de faliment din următoarele considerente, deoarece art. 142 alin. 2 cuprinde dispoziții care nu pot fi puse in aplicare după închiderea procedurii de faliment.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 142 alin. 2 "După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de executorul judecătoresc, in conformitate cu prevederile acestei legi, in temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispoziția sa de către lichidator",situație care este imposibila după închiderea procedurii de faliment întrucât potrivit dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 85/2006 "Prin închiderea procedurii judecătorul sindic, administratorul sau lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat, sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați".

În acest context, este evident faptul ca, daca tabelul definitiv consolidat nu a fost pus la dispoziția executorului judecătoresc in timpul procedurii, odată cu începerea executării silite de către lichidator, după închiderea procedurii de faliment acest fapt nu este posibil (dat fiind faptul ca nu se cunoaște la ce executor judecătoresc se va executa hotărârea, data la care se executa - putând fi executata in termenul de prescripție si de către cine).

De asemenea, prin interpretarea art. 142 alin. 2 în sensul ca executarea silita trebuie efectuata de creditori după închiderea procedurii, prin intermediul executorului judecătoresc si prin distribuirea sumelor obținute conform tabelului definitiv consolidat si dispozițiilor Legii nr. 85/2006 s-ar ajunge la situația de a se transforma executorul judecătoresc in lichidator judiciar, competență pe care acesta nu o poate avea.

Aceeași concluzie rezulta si din faptul ca printr-o astfel de interpretare s-ar nesocoti Legea nr. 85/2006 care cuprinde dispoziții speciale privind judecarea contestațiilor la planurile de distribuire a sumelor obținute si a instanțelor abilitate sa le judece (in cazul Legii nr. 85/2006 - judecătorul sindic din cadrul tribunalului d e la sediul debitorului iar in cazul codului d e procedura civila - instanța de executare, respectiv judecătoria).

De asemenea, se precizează că suntem in cadrul unei proceduri concursuale, menita sa acopere întreg pasivul debitoarei. În acest sens se arată că modificările aduse de Legea 85/2006 sunt in sensul promovării cererii de angajare răspunderii patrimoniale de către administratorul/lichidatorul judiciar sau de către comitetul creditorilor, ca organ reprezentativ, tocmai pentru apărarea intereselor tuturor creditorilor înscriși la masa credală. Având in vedere aceste aspecte, atâta timp cat lichidatorul judiciar este in posesia unui titlu executor, acesta este obligat in îndeplinirea atribuțiilor sale legale, sa-i pună in executare, tocmai pentru acoperirea pasivului debitoarei, procedura insolvenței profitând in mod echitabil tuturor creditorilor înscriși in tabelul creditorilor, conform ordinii de prioritate stabilita de art. 123 din Legea 85/2006.

Analizând global aspectele relevate în raport de probele administrate și de dispozițiile legale în materie se constată că recursul nu este întemeiat.

Recurenta, făcând trimitere la dispozițiile art.2, 5 al.1, 138 al.1, 140, 136, 142 al.1 din Legea 85/2006, precizează că procedura de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ai societăților comerciale falite poate fi aplicată atât în faza de reorganizare judiciară, cât și în faza de faliment.

Hotărârea se pronunță în raport cu debitorul, creând un drept de creanță al acestuia față de persoanele răspunzătoare pentru sumele obligate să le plătească.

Sumele recuperate sunt destinate acoperirii pasivului, fiind distribuite de lichidatorul judiciar în temeiul art.123 din Legea 85/2006.

Aceste operațiuni sunt în sarcina lichidatorului judiciar.

Executarea silită a membrilor organelor de conducere în virtutea Legii 85/2006 se efectuează conform art.138 din această lege de lichidatorul judiciar, în cadrul procedurii, prin intermediul executorului judecătoresc.

Judecătorul sindic, în speță a respectat întocmai aceste coordonate derivând din dispozițiile legale citate de recurent. A constatat conform propunerii administratorului judiciar, în baza dispozițiilor art.131 din Legea 85/2006, că debitorul nu deține bunuri care să justifice continuarea procedurii, motive pentru care a dispus închiderea procedurii cu consecința radierii debitorului din registrele persoanelor juridice.

Așa fiind, judecătorul sindic a respectat întocmai dispozițiile legale incidente.

Prin consecință, recursul se vădește a fi neîntemeiat sub toate aspectele vizate, urmând a se respinge și a se menține sentința instanței de fond fiind temeinică și legală.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B împotriva sentinței comerciale nr.383/S/bis/3.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic în dosarul nr.88/COM/2003, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

--B

28.2008.-

2 ex.-

Președinte:Cremenițchi Radu
Judecători:Cremenițchi Radu, Șfabu Traian, Poiană Cipriana

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 31/2008. Curtea de Apel Iasi