Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1201/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1201/2008
Ședința publică din data de 20 mai 2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Eleonora Gheța
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, împotriva sentinței comerciale nr 433 din 26.02.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații: ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE H PRIN DGFP C, intimat-lichidator judiciar SC SPR, intimata-debitoare SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței -închiderea procedurii.
La apelul nominal părțile sunt lipsă.
Procedura de citare este îndeplinită prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 1731 din 07.05.2008, potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, coroborat cu prevederile art. 86 din nr.OUG 51/1998 aprobată și modificată prin Legea nr. 409/2001.
S-a prezentat referatul cauzei, după care instanța constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2. civ.
Instanța în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, apreciază că recursul se află în stare de judecată și îl lasă în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 433 din 26 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, privind procedura insolvenței debitoarei SC SRL judecătorul sindic a respins obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS, a încuviințat raportul final și bilanțul general întocmit de lichidatorul judiciar desemnat în procedură, și în temeiul dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei și radierea acesteia din evidențele ORC.
Instanța de fond în baza probelor administrate a arătat că, obiecțiunile formulate de creditoare sunt nefondate deoarece raportul final întocmit de lichidatorul judiciar cuprinde toate înscrisurile financiare la care fac trimitere art. 129 din Legea nr. 85/2006.
Pe de altă parte, același raport a învederat instanței că nu sunt elemente în baza cărora să poată fi solicitată angajarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator iar creditoarea nu a solicitat autorizarea din partea judecătorului sindic pentru a formula o astfel de cerere.
În același timp lichidatorul a învederat că creditoarea a fost convocată la adunarea generală a creditorilor din 18 ianuarie 2008 însă nu a luat parte și nici nu și-a exprimat la acea dată poziția procesuală față de închiderea procedurii cât și de faptul că lichidatorul judiciar a învederat că nu înțelege să formuleze vreo acțiune întemeiată pe prevederile art. 138 din lege.
Cum în averea debitoarei nu există bunuri care să poată fi valorificate se impune închiderea procedurii.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termenul legal creditoarea AVAS care a arătat că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Susține că, prin obiecțiunile la raportul final a învederat judecătorului sindic o serie de inconsistențe în privința raportului final.
Arată că văzând sentința prin care judecătorul sindic a aprobat închiderea procedurii, înțelege că este o tendință nouă a instanței de judecată care nu mai înțelege să-și exercite rolul activ și atribuțiile de control a activității lichidatorului. Față de cele prezentate de ea în instanța de judecată aceasta nu a înțeles să motiveze pertinent și corespunzător decizia de respingere a obiecțiunilor.
Ca și concluzie arată că, solicită să se constate întemeiate obiecțiunile, să se dispună continuarea procedurii, refacerea raportului final și implicit exprimarea de către lichidator a unui punct de vedere referitor la formularea cererii de atragerea răspunderii persoanelor culpabile de insolvența societății. În măsura în care lichidatorul înțelege să nu formuleze o astfel de cerere, solicită convocarea comitetului creditorilor falitei în vederea formulării unei cereri de autorizare în acest sens.
Apreciază că sunt necesare să fie cuprinse în raportul final câteva aspecte referitoare la gestiunea arhivei activității de lichidare, modul de întocmire a situațiilor financiare, activitatea lichidatorului în procedura de faliment, încasări și plăți, acoperirea masei pasive, situațiile financiare finale.
Conform bunelor practici în materie, raportul final ar fi trebuit să cuprindă, susține recurenta analiza concretă a conduitei foștilor membri ai organelor de conducere și de supraveghere ale societăților debitoare, să analizeze oportunitatea angajării răspunderii, cu menționarea cauzelor și împrejurărilor care au determinat intrarea societății în incapacitate de plată.
Examinând recursul, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Deși temeiul de drept al recursului sunt dispozițiile art. 304 pct 9 Cod procedură civilă recurenta în conținutul motivelor de recurs nu face altceva decât să însereze o serie de susțineri care sunt în realitate alegații și care nu sunt în realitate critici de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii atacate.
Se poate susține în esență că recurenta este nemulțumită deoarece prin închiderea procedurii este în imposibilitate de a-și valorifica drepturile împotriva persoanelor față de care s-ar fi putut impune instituirea răspunderii patrimoniale în condițiile prevăzute de art. 138 alin (1) din Legea nr. 85/2006.
În speță, însă prin raportul final efectuat de lichidatorul judiciar desemnat în procedură s-a solicitat închiderea acesteia arătându-se că în patrimoniul debitoarei nu mai există active și nici un bun care să poată fi valorificat în vederea acoperirii cel puțin parțiale a cheltuielilor aferente procedurii.
Același raport a evidențiat că nu există cauze de natură să facă posibilă incidența dispozițiilor prevăzute de textul de lege menționat anterior.
De altfel, recurenta din cauza de față nu a solicitat judecătorului sindic autorizarea pentru a formula o astfel de cerere raportat la prevederile art. 138 alin (3) din lege.
Într-adevăr așa cum rezultă din conținutul înscrisurilor aflate la fila 131-132 din dosarul de fond, deși creditoarea recurentă a fost convocată de lichidatorul judiciar la adunarea generală a creditorilor din 18 ianuarie 2008 nu a luat parte la aceasta și nici nu și-a exprimat la acea dată poziția procesuală față de închiderea procedurii propusă de lichidatorul judiciar.
În consecință, se apreciază că hotărârea judecătorului sindic este temeinică și legală și că motivele invocate de recurentă nu sunt de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii atacate, considerente pentru care în temeiul art. 312 alin (1) Cod procedură civilă recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 433 din 26.02.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./30.05.2008
Jud.fond.- Seman
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Eleonora Gheța
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|