Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1253/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1253
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Palihovici
JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 3: Claudia Susanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice a municipiului I împotriva sentinței comerciale nr. 347/S din 28.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, scutit de taxă de timbru.
Văzând că, prin cererea de recurs s-a solicitat judecata cauzei în temeiul dispozițiilor art. 242 cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de față.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 347 S din 28 mai 2009 Tribunalul Iași - judecător sindic respins cererea vizând autorizarea introducerii acțiunii prevăzute de art.138 alin.1 din Legea nr. 85/2006, formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I și a aprobat raportul întocmit de lichidatorul judiciar.
În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus închiderea procedurii simplificate a insolvenței debitorului SC SRL,având număr de ordine în RC J- și cod unic de înregistrare -.
S-a dispus radierea debitorului SC SRL din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași și cele ale DGFPJ În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități privind procedura.
În temeiul art. 4 alin. 4 din Legea privind procedura insolvenței s-a aprobat decontul prezentat de lichidatorul judiciar și s-a dispus plata către acesta, din fondul de lichidare, a sumei de 2.646,62 lei, din care suma de 1.286,62 lei cheltuieli de procedură și suma de 1.360 lei remunerație.
În temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvențe s-a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului I, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că prin sentința comercială nr.560/S/23.10.2008 s-a deschis procedura simplificată a insolvenței împotriva debitorului SC SRL I, constatându-se că acesta face parte din categoria debitorilor prevăzuți de art.1 alin.2 lit. e din Legea nr. 85/2006, fiind anterior dizolvat.
Prin această hotărâre a fost desemnat lichidatorul judiciar și stabilite termenele limită pentru determinarea masei pasive.
Lichidatorul judiciar desemnat în cauză a procedat la notificarea deschiderii procedurii, în condițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006, cu precizarea termenelor la care se referă art. 62 din Legea nr. 85/2006 și, în baza cererilor depuse de creditori, a întocmit și înregistrat tabelul preliminar al creanțelor. obligațiilor debitorului, astfel cum a fost definitivat prin încheierea nr.73/29.01.2009, cuprinde doar pe creditorul inițiator al procedurii, respectiv Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, cu o creanță în sumă de 35.434 lei.
Constatând în cadrul procedurii că debitorul nu deține bunuri sau alte elemente de activ care să poată fi valorificate pentru acoperirea cheltuielilor administrative și plata creanței anunțată în procedură, prin raportul înregistrat la data de 25.03.2009 lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii, pe temeiul art.131 din Legea nr.85/2006.
Raportul final a fost înregistrat, publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr.1394/24.03.2009, comunicat debitorului și creditorului, iar împotriva lui nu au fost formulate obiecțiuni. În schimb, printr-o cerere înregistrată la data de 13.02.2009 Administrația Finanțelor Publice a Mun. I, unicul creditor cunoscut în procedură, solicită să fie autorizat pentru promovarea acțiunii în răspundere, cerere motivată generic, pe existența creanței bugetare și împrejurarea că - dacă lichidatorul judiciar nu a depistat fapte de natura celor la care se referă art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 - nu înseamnă că astfel de fapte nu au fost săvârșite.
Cererea de autorizare nu întrunește condițiile impuse de prevederile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 pentru a fi admisă, a reținut instanța. Aceste prevederi nu conferă fiecărui creditor drept individual de a promova acțiune în răspundere personală, ci consacră acest drept numai pe seama comitetului creditorilor și numai dacă administratorul sau lichidatorul judiciar omit să indice, în rapoartele lor, cauzele insolvenței, persoanele culpabile de aceasta sau să formuleze o astfel de acțiune, iar răspunderea persoanelor culpabile este pe cale să se prescrie.
Rezultă - așadar - din conținutul acestor prevederi legale, că legitimarea procesuală activă pentru un astfel de demers aparține în primul rând administratorului judiciar sau lichidatorului și doar în subsidiar, și cu îndeplinirea anumitor cerințe, comitetului creditorilor.
Astfel, potrivit prevederilor art.138 alin.1 din Legea nr. 85/2006, în cazul în care în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență, judecătorul-sindic, la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere sau supraveghere din cadrul societății iar potrivit alin. 3 al acestui articol, comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat pentru introducerea acțiunii în răspunderea personală a organelor de conducere ale debitorului, numai dacă administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar omit să indice, în raportul lor asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de aceasta sau omit să formuleze o astfel de acțiune, iar răspunderea persoanelor culpabile este pe cale să se prescrie.
Verificând sub acest aspect rapoartele întocmite în cauză de lichidatorul judiciar tribunalul a constatat că nu există omisiuni, în sensul dispozițiilor art.138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, care să îndreptățească autorizarea pentru promovarea unei acțiuni în răspundere, lichidatorul judiciar precizând expres că "nu s-au identificat fapte care au dus la starea de insolvență și nici persoanele cărora le-ar fi imputabilă".
Pe de altă parte, existența datoriilor la bugetul de stat, ca și neprezentarea în cadrul procedurii a documentelor contabile, de către administratorul debitorului, nu implică în mod prezumtiv vinovăția acestuia, vinovăție care - în reglementarea Legii nr. 85/2006 - trebuie determinată în raport cu motivele care au generat insolvența și nu ca o consecință a existenței datoriei fiscale și a faptului că nu a depus la dosar documentele contabile.
Împotriva sentinței a formulat recurs creditoarea a municipiului I, arătând că a formulat cerere de autorizare, conform art. 138 alineat (3) din Legea nr. 85/2006, deoarece deținea elemente probatorii pentru analizarea sancțiunii prevăzute de Legea 85/2006, iar lichidatorul judiciar a întocmit raportul asupra cauzelor doar din studierea unor indicatori prezentați pe site-ul MEF, astfel încât nici nu avea posibilitatea probării unei eventuale cereri de antrenare a răspunderii materiale organelor de conducere.
Raportul asupra cauzelor nici măcar nu indică aceste cauze reale, care au condus debitoarea în stare de insolvență, ci reprezintă o simplă formalitate, un raport în care sunt cuprinse simple afirmații, bazate doar pe niște indicatori preluați din site-ul MEF, susține recurenta.
Prin urmare, este nelegală și netemeinică soluția instanței, de a respinge solicitarea organului fiscal de a fi autorizat să introducă acțiune, în temeiul dispozițiilor art. 138 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, în condițiile în care acesta deține elementele necesare probării acțiunii. În urma analizei datelor din bilanțurile contabile depuse de către societate, prin reprezentanți legali, s- constatat că începând cu anul 2003 societatea a acumulat obligații fiscale, ulterior debitoarea neîndeplinindu-și obligația legală de a întocmi și depune bilanțurile la organul fiscal teritorial.
Având în vedere împrejurarea că documentele contabile al firmei nu au fost predate nici lichidatorului judiciar, este evident că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, aspect ce se încadrează în dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea 85/2006. Nefiind prezentate documentele din care să rezulte raporturile juridice cu creditorii, lichidatorul judiciar a fost pus în imposiblitatea de a proceda la recuperarea creanțelor, prin formularea acțiunilor specifice și determinarea cauzelor ajungerii debitoarei în insolvență, aspect care conduce la concluzia că, cu bună știință, administratorul a încercat să scape de o firmă cu datorii și, implicit, de creditorii societății.
Prin urmare incidența dispozițiilor art. 138 alin 1 lit. a), c) și d) rezultă din aspectele anterior menționate, pretinde recurenta.
În lumina dispozițiilor Legii nr. 85/2006, instituirea răspunderii personale a organelor de conducere a societății reprezintă atât sancțiune pentru persoanele care au contribuit la ajungerea debitoarei în stare de incapacitate de plată cât și garanție, pentru terții aflați în raporturi juridice comerciale cu debitoarea, în ceea ce privește posibilitatea recuperării creanțelor în caz de insolvență. Răspunderea administratorilor este atrasă chiar și pentru culpa cea mai ușoară a acestora, fapt de notorietate atât în doctrina cât și în jurisprudență, câtă vreme administratorul este un mandatar al falitei și are obligația de a administra patrimoniul societății, cu mai multă diligență și grijă chiar decât propriile sale bunuri.
Recurenta invocă - în drept - punctul 9 al art. 304 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, art. 2 și 138 alineatele (3) și (1) literele a), c) și d) din Legea nr. 85/2006 și art. 73 din Legea nr. 31/1990.
În cauză nu s- depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul estre nefondat. Punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă nu este aplicabil în speță, atât timp cât - respingând cererea creditoarei, de autorizare a formulării acțiunii prevăzute de art. 138 alineatul 1 din Legea nr. 85/2006 - judecătorul sindic a interpretat și aplicat judicios dispozițiile legale relevante și în primul rând alineatul (3) al aceluiași articol 138. În egală măsură, criticile care exced cadrului art. 304 Cod procedură civilă (și care se examinează conform art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă) se vădesc nefondate, judecătorul sindic stabilind corect situația de fapt, care își află pe deplin corespondent în dovezile administrate.
Curtea de apel reține că interpretarea restrictivă articolului 138 alineatul (3) - criticată de recurentă - este în concordanță cu practica judiciară și doctrina în materie. Autorizația de a formula cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale nu se poate da decât în cazul constatării omisiunilor la care se referă art. 138 alineat (3). Atunci când omisiunile nu există autorizația nu se acordă, indiferent de elementele de fapt pe care creditorul le invocă.
Raportat considerentelor expuse și în aplicarea art. 312 alineat 1 teza a II-a Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul, menținând sentința Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I împotriva sentinței comerciale nr. 347/S din 28.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
01.12.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Liliana PalihoviciJudecători:Liliana Palihovici, Anca Ghideanu, Claudia Susanu
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|