Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1254/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.1254/COM
Ședința publică din 05 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 2: Revi Moga
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursurilor comerciale declarate de recurenții-creditoriP- cu sediul în C, str.-.-, nr.18, jud.C șiS- cu sediul în B, sector 1,--11, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC SRL - cu sediul în Sud, str.- - C, nr.16, jud.C, prin lichidator judiciar - cu sediul în C,-, -3,.A,.22, jud.C, împotriva sentinței civile nr.2011/20.03.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței (art. 131 din Legea 85/2006).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.85, art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; totodată, mai învederează că recursurile sunt motivate, scutite de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar; recurenții au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Potrivit art.150 Cod procedură civilă, instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2011/20.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 față de debitoarea SC SRL.
S-a constatat că propunerea făcută de lichidatorul judiciar are caracter fondat, atât timp cât în patrimoniul falitei nu se regăsesc bunuri din lichidarea cărora să se asigure acoperirea cheltuielilor administrative, iar creditorii nu au înțeles să avanseze sume de bani în acest sens.
Soluția a fost atacată cu recurs de către creditorii AVAS și DGFP C.
Prin motivele de recurs AVAS arată că recurenta nu putea avansa sume de bani pentru continuarea procedurii, creanța dificil de recuperat mărindu-se în acest mod. de către creditori a sumelor necesare continuării procedurii nu putea fi "amendată" cu închiderea procedurii potrivit art. 131 din legea nr. 85/2006, legea neprevăzând acest aspect. Procedura putea fi continuată prin atragerea răspunderii administratorilor, lichidatorul judiciar fiind obligat să caute modalități de recuperare a creanțelor. De asemenea, fondurile necesare continuării procedurii puteau fi obținute prin aplicarea art. 4 alin. 4 din legea nr. 85/2006.
Recurenta mai arată că în speță erau îndeplinite cerințele art. 138 din legea nr. 85/2006 pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor societății.
În drept se invocă art. 304 pct. 9 și art. 3041.pr.civ, legea nr. 85/2006.
Recurenta DGFP arată că lichidatorul judiciar nu a stabilit incidența art. 138 din lege, deși în opinia recurentei erau întrunite cerințele legii pentru atragerea răspunderii administratorului. În acest sens lichidatorul trebuia să convoace Comitetul creditorilor pentru a da posibilitatea creditorilor să uzeze de art. 138 alin. 3 din lege pentru atragerea răspunderii administratorilor.
Recurenta mai susține că lichidatorul judiciar avea obligația să analizeze incidența art. 143 din legea insolvenței.
În drept se invocă art. 8 alin. 2 din legea nr. 85/2006, art. 299-316.pr.civ.
Recursurile au fost respinse pentru următoarele considerente:
Recurs AVAS
Potrivit art. 131 din legea nr. 85/2006: "În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Judecătorul sindic își poate exercita rolul activ numai în limitele sesizării, în speță fiind sesizat cu o cerere de închidere a procedurii insolvenței și nu cu o cerere de atragere a răspunderii administratorului societății debitoare.
În consecință, judecătorul sindic era dator doar să verifice întrunirea cerințelor art. 131 din legea insolvenței pentru a putea dispune asupra închiderii procedurii și nu asupra întrunirii cerințelor art. 138 din lege referitoare la răspunderea patrimonială a foștilor administratori.
Condițiile cerute de acest text de lege sunt îndeplinite. Astfel, lipsa bunurilor ce ar putea fi valorificate rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Lipsa refuzului creditorilor de a avansa sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative poate fi interpretat și în sensul lipsei ofertei de a avansa sumele corespunzătoare, aceasta din urmă fiind și interpretarea textului mai sus citat, creditorii fiind aceia care trebuie să se ofere iar lipsa unei oferte face aplicabile prevederile art. 131 din legea nr. 85/2006. Lipsa ofertei creditorilor de a avansa sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative alăturat lipsei bunurilor în averea debitoarei, reprezintă condițiile cumulative expres prevăzute de lege, în prezența cărora sunt aplicabile prevederile art. 131 din legea insolvenței.
Textul art. 131 din legea insolvenței exclude aplicarea art. 4 alin. 4 amintit de către recurentă.
Fondul de lichidare se constituie potrivit art. 4 alin. 6 din legea nr. 85/2006 iar plata din acest fond are un caracter de excepție și vizează cheltuielile procedurii efectuate până la un moment dat. Pentru o eventuală continuare a procedurii devin aplicabile prevederile art. 131, creditorii putând avansa sumele necesare.
Recurs DGFP
Lichidatorul judiciar al debitoarei a întocmit un raport (filele 147-149 în dosarul de fond) prin care a descris modul de îndeplinire a atribuțiilor sale și prin care a propus închiderea procedurii determinată de lipsa bunurilor în averea debitoarei. Prin același raport a constatat că nu sunt incidente prevederile art. 138 din legea insolvenței.
În condițiile în care, deși a avut posibilitatea să conteste concluziile lichidatorului judiciar referitoare la neaplicarea art. 138 din legea insolvenței și decizia acestuia de a nu formula o acțiune întemeiată pe acest text de lege, nu a făcut-o, creditorul nu poate invoca în recurs acest aspect, recursul putând fi susținut numai din prisma neîntrunirii cerințelor impuse de art. 131 din lege.
Pe de altă parte, aspectele relevate prin motivele de recurs și care, în opinia recurentei ar duce la concluzia că sunt întrunite cerințele art. 138 pentru angajarea răspunderii administratorului statutar, sunt lipsite de relevanță,în speță nefiind analizată vinovăția administratorilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile comerciale declarate de recurenții-creditoriP- cu sediul în C, str.-.-, nr.18, jud.C șiS- cu sediul în B, sector 1,--11, în contradictoriu cu intmata-debitoare SC SRL - cu sediul în Sud, str.- - C, nr.16, jud.C, prin lichidator judiciar - cu sediul în C,-, -3,.A,.22, jud.C, împotriva sentinței civile nr.2011/20.03.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:Th.
Red.jud.-Gr.
2ex./28.10.2009
Președinte:Nicolae StanciuJudecători:Nicolae Stanciu, Revi Moga, Ecaterina Grigore
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|