Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1255/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.1255/COM
Ședința publică din 05 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 2: Revi Moga
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier --- -
Pe rol, judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta-creditoareS B- cu sediul în B,--11, sector 1, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC B΄ GRUP SRL - cu sediul în C, str.-, - SA, nr.3, jud.C - prin lichidator judiciar & CO - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva încheierii nr.1623/COM/9.03.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței (art. 129, art. 21 din Legea 85/2006)
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.85, art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar; recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Potrivit art.150 Cod procedură civilă, instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Lichidatorul judiciar al debitoarei. GRUP, prin raportul final depus la dosar la data de 17.11.2008, a prezentat toate actele și operațiunile întreprinse de la data numirii sale în calitate de administrator judiciar, și anume: notificarea deschiderii procedurii și a intrării în faliment, întocmirea tabelelor preliminar și definitiv, preliminar suplimentar și definitiv consolidat, identificarea bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei, evaluarea și valorificarea acestora, încasările efectuate, întocmirea rapoartelor și planurilor de distribuție. De asemenea, sunt menționate cauzele stării de insolvență și persoanele cărora le-ar fi imputabilă, concluziile în acest sens fiind că starea de insolvență a fost generată, în principal, de următoarele cauze: imposibilitatea achitării obligațiilor către bugetul de stat și Banca Transilvania, neonorarea obligațiilor contractuale față de creditorul care a procedat la deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare, precum și neefectuarea mențiunilor necesare la Registrul Comerțului privind prelungirea mandatului administratorului. Întrucât administratorul statutar nu a depus documentele contabile, nu s-a putut concluziona cu certitudine asupra cauzelor reale care au determinat intrarea în insolvență astfel încât se arată că nu va formula acțiune în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006.
La data de 16.12.2008, creditoarea AVAS a formulat "obiecțiuni" în temeiul art. 129 și art. 21 alin.3 din Legea nr. 852/2006.
La solicitarea judecătorului sindic, creditoarea a apreciat că acțiunea formulată reprezintă"obiecțiuni" împotriva raportului final în temeiul art. 129 coroborate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006 în sensul că se atacă o măsură adoptată de către lichidatorul judiciar al debitoarei, respectiv propunerea de închidere a procedurii de lichidare judiciară.
Față de aceste precizări, instanța a calificat cererea depusă la dosar la data de 16.12.2008 ca fiind atât "obiecțiuni" la raportul final cât și "contestație" la raportul final în temeiul art. 21 din Legea nr. 85/2006.
În ce privește contestația formulată, la termenul de judecată din data de 09.03.2009, instanța a invocat excepția inadmisibilității cu privire la care, în temeiul art. 137.pr.civ. se va pronunța cu prioritate.
Prin încheierea nr.1623/COM/9.03.2009, Tribunalul Constanțaa admis excepția inadmisibilității contestației formulate în temeiul art. 21 din Legea nr. 85/2006; a respins contestația formulată de creditoarea AVAS împotriva raportului final întocmit de lichidatorul judiciar & CO ca inadmisibilă; a respins obiecțiunile formulate de creditorul AVAS împotriva raportului final întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei B GRUP, & CO, ca nefondate și a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei B GRUP, & CO
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că creditoarea și-a întemeiat contestația la raportul final pe dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.Prin urmare,creditorii au posibilitatea de a formula contestație numai împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau, prin, raportare la art. 24 și de lichidatorul judiciar. Raportul prin care se arată modul de finalizare a lichidării bunurilor aflate în averea debitoarei este menționat în art. 129 din legea nr. 85/2005 care reglementează și calea prin care pot fi contestate mențiunile și modul de realizate a atribuțiilor descrise prin acest raport, această cale fiind "obiecțiunile" pe care orice creditor le poate formula cu cel puțin 5 zile înaintea convocării pentru aprobarea raportului.
Având în vedere că împotriva raportului final se pot formula obiecțiuni în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006 - obiecțiuni care de altfel au și fost formulate de aceeași creditoare - instanța a constatat că nu se poate formula contestație în temeiul art. 21 din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care a respins contestația formulată de creditoare ca inadmisibilă.
În ce privește obiecțiunile la raportul final, instanța a reținut că lichidatorul a arătat că nu a intrat în posesia documentelor contabile ceea ce l-a determinat să nu poată concluziona asupra cauzelor reale de intrare în insolvență și din acest motiv nu a formulat acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Este adevărat că una din atribuțiile lichidatorului judiciar prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 este de a formula cerere de antrenare a răspunderii persoanelor vinovate care au dus la intrarea în insolvență a debitoarei, dar aceasta nu însemnă că în fiecare caz trebuie formulată această cerere ci doar atunci când se apreciază că sunt îndeplinite condițiile art. 138 și aceste condiții pot fi dovedite.
În situația în care lichidatorul apreciază că aceste condiții nu sunt îndeplinite, el nu poate fi obligat să formuleze această acțiune, astfel încât creditorii au la îndemână posibilitatea de a formula cerere de autorizare în condițiile art. 138 alin.3 din legea nr. 85/2006.
Față de aceste considerente, constatând că raportul final atestă parcurgerea fazelor și etapelor procedurii de faliment și că obiecțiunile formulate vizează doar precizarea că nu se va formula acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 138, acțiune care nu îi poate fi impusă lichidatorului judiciar aof ormula decât în condițiile menționate anterior, condiții care în speță nu sunt îndeplinite (în sensul că prin raportul asupra cauzelor nu s-a stabilit cu certitudine care sunt cauzele reale și persoanele vinovate de intrarea în insolvență), instanța a respins obiecțiunile formulate ca nefondate și a aprobat raportul final.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs B, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii obiecțiunilor formulate de această creditoare și, pe cale de consecință, continuarea procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care debitoarea le are de achitat creditorilor.
In motivare, se arată că în mod greșit instanța de fond a respins obiecțiunile formulate de împotriva raportului final prin care s-a solicitat închiderea procedurii de lichidare judiciară declanșată împotriva debitoarei.
In susținerea hotărârii, instanța de fond a apreciat că obiecțiunile sunt inadmisibile, deoarece raportul final a fost formulat în temeiul disp.art.131 din Legea nr.85/2006, însă nici unde pe parcursul acestui text nu se vorbește de raport final, de lichidator sau administrator, ci în mod explicit conferă judecătorului posibilitatea și nu obligația de a închide procedura de insolvență declanșată împotriva debitoarei în situația în care nu sunt găsite bunuri în averea acesteia și nici nu există o altă cale de a procura sumele necesare achitării creanțelor.
Obligația întocmirii raportului final, ca act de bază al oricărei proceduri prevăzute de Legea nr.85/2006, rezidă din interpretarea disp.art.129 al.1 rap.la art.132 al.2 teza
Un raport final poate fi formulat exclusiv în temeiul art.129 din Legea nr.85/2008 și niciodată în temeiul art.131 din aceeași lege.
Consideră că, indiferent de temeiul de drept invocat pentru formularea unui raport final, a se afirma că nu se pot formula obiecțiuni la acesta echivalează cu eludarea dreptului la apărare.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei pentru soluționarea obiecțiunilor pe fond.
In subsidiar, se arată că măsura prevăzută de art.131 mai putea fi amânată, pentru a se da curs aplicării disp.art.138 din Legea nr.85/2006, scopul acestei dispoziții fiind acela de pune la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată.
Lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de disp.art.138 și urm.din Legea nr.85/2006.
Aceste fapte trebuiau privite în contextul stării de insolvență a debitoarei ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți.
Recursul este nefondat.
Prin raportul final depus în dosarul de insolvență la data de 17.11.2008, lichidatorul judiciar a prezentat toate actele și operațiunile intreprinse de la data numirii sale până la întocmirea raportului.
In raport sunt menționate cauzele apariției stării de insolvență și persoanele cărora le-ar putea fi imputabilă aceasta și că are la baza următoarele cauze: imposibilitatea achitării obligațiilor către bugetul de stat și Banca Transilvania, neonorarea obligațiilor contractuale față de creditorul, neefectuarea mențiunilor necesare și obligatorii la. privind prelungirea mandatului administratorului.
Pe de altă parte, întrucât administratorul statutar al debitoarei nu a procedat la predarea documentelor contabile ale societății, lichidatorul judiciar nu a putut concluziona cauzele reale ce au determinat intrarea în insolvență a debitoarei și nici persoanele cărora li s-ar fi putut imputa acest fapt.
Instanța de fond în mod judicios a reținut că raportul final are ca scop parcurgerea fazelor și etapelor de faliment.
De asemenea, a mai reținut că una dintre atribuțiile lichidatorului judiciar prev.de art.138 din Legea nr.85/2006, este de a formula cereri de antrenare a răspunderii persoanelor vinovate care au dus la intrarea în insolvență a debitoarei.
Fiind un drept al lichidatorului judiciar, acesta are latitudinea de a aprecia dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile prev.de art.138 din lege, respectiv de atragere a răspunderii personale patrimoniale a administratorilor.
Pe de altă parte, însă, legea lasă la îndemână creditorilor exercițiul acțiunii prev.de art.138 din Legea insolvenței, în condițiile prevăzute de aceasta.
In raport de cele expuse, judecătorul sindic a dispus respingerea obiecțiunilor formulate de către creditorul B împotriva raportului final întocmit de către lichidatorul judiciar.
Intrucât toate criticile formulate prin motivele de recurs sunt neîntemeiate, în conf.cu art.312 al.1 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul comercial d eclarat de recurenta-creditoareS B- cu sediul în B,--11, sector 1, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC B΄ GRUP SRL - cu sediul în C, str.-, - SA, nr.3, jud.C - prin lichidator judiciar & CO - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva încheierii nr.1623/COM/9.03.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- - |
Jud.fond:
Red.jud.-
Tehnored.-gref.
2ex./4.11.2009
Președinte:Nicolae StanciuJudecători:Nicolae Stanciu, Revi Moga, Ecaterina Grigore
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|