Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 478/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 478/COM

Ședința publică de la 15 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban

JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma

Judecător - - -

Grefier -

Pe rol judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta debitoare - SC & SRL, cu sediul în T,-, împotrivaSentinței civile nr. 2603/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-în contradictoriu cu intimații creditori - LEASING ROMANIA SA, cu sediul în, șos. - Tunari, nr.2, Clădirea, județ I și BROKER DE asigurare SRL, cu sediul în, șos. - - Tunari, nr.2, Clădirea,.1, Camera 112-114, județ I, ambele cu sediul ales la Cabinet de avocatură din B, str. -.-., nr.3, sect.5, intimata - INSOLVENȚĂ C în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC & SRL, cu sediul în C,- și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în T,-, vând ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta debitoare av. în baza împuternicirii avocațiale nr. 36631/2009 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e pr. Civilă.

În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul formulat de debitoare este motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei conform chitanței nr. -/18.03.2009 și timbru judiciar de 3 lei.

Pentru recurenta debitoare apărătorul ales arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.

Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Având cuvântul pentru recurenta debitoare av. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii cererii privind deschiderea procedurii insolvenței.

CURTEA,

Asupra recursului comercial d e față:

Prin cererea înregistrată sub nr. 2681/88/28.10.2008 la Tribunalul Tulcea, reclamanta creditoare LEASING ROMÂNIA SA a chemat in judecata pe parata debitoare SC & SRL (fos tă, pentru deschiderea procedurii insolvenței în temeiul art. 31 coroborat cu art. 3 pct. 6 și 12 și art. 1 alin.1 din Lg. 85/2006.

În motivarea cererii, reclamanta creditoare a sustinut că a încheiat cu pârâta debitoare contractul de leasing nr. -/- având ca obiect dreptul de folosință a unui autoturism marca Skoda 1.9, nr. de înmatriculare B-49-, locator/finanțator și proprietar al acestui autovehicul fiind LEASING ROMÂNIA SA.

De la data încheierii contractului și după achitarea avansului, societatea pârâtă nu a respectat termenele scadente pentru plata ratelor de leasing, deși art. 4 pct.4.6 prevede că:" Ratele de leasing și primele de asigurare trebuie să fie plătite în conturile specificate de către Leasing România, respectiv Broker Asigurări cel mai târziu în a zecea zi calendaristică de la data facturării".

Societatea debitoare în calitate de utilizator refuză să achite debitul restant înregistrat la contractul de leasing deși în temeiul art.6.3 pct. 6.3.1 din contractul de leasing și art. 15 din OG nr. 51/1997 modificată prin Legea nr. 287/2006, contractul de leasing a fost reziliat din vina exclusivă a acestuia, pentru neachitarea ratelor de leasing la termenele prevăzute în contract.

A mai precizat reclamanta creditoare că suma pe care debitoarea o datorează în prezent conform art. 6 pct.6.4 din contractul de leasing este de 12.313,61 lei ce reprezintă rate leasing restante și rate prime de asigurare casco restante.

In sustinerea acțiunii, reclamanta creditoare a depus la dosar, în copie, urmatoarele acte doveditoare: contract de leasing financiar nr. -/-, anexa nr.1, act adițional la contractul de leasing, fișa cont, facturi.

In temeiul art. 33 al. 1 din Lg. 85/2006, cererea creditoarei a fost comunicată debitoarei la sediul social al acesteia.

Parata debitoare SC & SRL nu a formulat contestatie în temeiul art.33 alin.2 din Legea 85/2006.

Prin Sentința civilă nr. 2603/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Tulceaa fost admisă cererea formulată de creditoarea LEASING ROMÂNIA SA.

În temeiul art.3 pct.24 rap.la art.1 alin.1 pct. 1 din Lg.85/2006, s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență în forma generală față de debitoarea & SRL

În temeiul art.34 din Lg.85/2006, a fost desemnat în calitate de administrator judiciar INSOLVENȚĂ C, pentru exercitarea atribuțiile prev.de art.20 din Lg.85/2006 și pe cele care îi vor fi stabilite de judecătorul sindic, precum și orice alte atribuții care îi revin, cu o retribuție de 1500 lei.

În temeiul art.47 alin.3 din lege a ridicat în tot dreptul de administrare al debitoarei, conducerea fiind exercitată de administratorul judiciar.

În temeiul art.42 alin.1 din Lg.85/2006, a interzis administratorilor debitoarei, sub sancțiunea nulității, să înstrăineze, fără acordul judecătorului sindic, părțile sociale sau de interes deținute de debitoare.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut că, în raport cu probele administrate, debitoarea SC & SRL T datorează creditoarei Leasing România SA suma de 12.313,61 lei reprezentând rate leasing restante și rate prime de asigurare casco restante, pentru care s-au emis facturi pe care debitoarea nu le-a achitat cu fondurile bănești disponibile la data scadenței, termenele de plată fiind expirate, este prezumată a fi în insolvență, conform art.3 alin.1 pct.1 lit.a din Lg.85/2006, impunându-se, în consecință, deschiderea față de aceasta a procedurii insolvenței.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs debitoarea SC & SRL, care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art. 304 pct.5 și pct.9 Cod pr. Civilă.

În motivarea recursului debitoarea a arătat că nu primit nicio copie a cererii creditorului fiind lipsită astfel de dreptul de a formula contestație cu privire la stare de insolvență invocată. Deși sediul societății este la domiciliul administratorului social factorul poștal nu a găsit nicio persoană căreia să-i comunice sub semnătură actele de procedură. Mai mult, chiar hotărârea de deschidere a procedurii a primit-o de la administratorul judiciar la data de 29.01.2009.

Consideră recurentă că și în situația în care nu a formulat contestație instanța avea obligația să examineze condițiile privind creanța creditorului și starea de insolvență a debitoarei.

Prin dovezile pe care le-a depus la dosar prezumția simplă de insolvență este răstrurnată deoarece societatea are activitate profitabilă, are încasări și plăți către partenerii de afaceri neavând datorii, fiind în măsură să facă față plăților scadente.

Creanța pretisă de creditoare nu a fost achitată nu din lipsa disponibilităților bănești ci pentru că nu a înțeles să suporte niște plăți pentru un automibil pe care l-a restituit propritarului.

Pentru a pune capăt litigiului debitoarea a arătat că a achitat întreaga creanță pretinsă de creditoare, astfel că nu mai există o creanță certă, lichidă și exigibilă.

În susținerea recursului, debitoarea a depus la dosar înscrisuri.

Intimații legal citați au formulat întâmpinare care a ajuns la dosarul cauzei după pronunțare.

Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate în susținerea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.5 și 9.pr.civ. precum și potrivit dispozițiilor art.304/1 pr.civ. Curtea constată că recursul nu este fondat.

Conform art.304 pct.5 pr.civ. se poate cere casarea unei hotărâri atunci când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2. Potrivit acestui articol, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la proba contrarie.

În susținerea motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.5 pr.civ. recurenta a invocat faptul că nicio dovadă de comunicare nu i-a fost predată pentru a putea lua la cunoștință de cauză, precum și faptul că nu a primit o copie a cererii introductive, ceea ce a determinat lipsirea sa de dreptul de a formula contestație.

Nu va fi reținută această critică formulată de recurentă întrucât din înscrisurile de la dosar ( Încheierea din data de 31.10.2008 - fila 9, adresa emisă de judecătorul sindic - fila 10, dovada de îndeplinire a procedurii de citare - fila 11 și dovada îndeplinirii procesului verbal de predare - fila 12 ) rezultă că la termenul din 31.10.2008 instanța a amânat cauza la data de 28.11.2008 pentru notificarea debitoarei cu copie de pe acțiune, iar din adresa de înaintare reiese că i s-a adus la cunoștință debitoarei că în termen de 10 zile poate formula contestație în situația în care consideră că nu se află în încetare de plăți. Potrivit procesului verbal încheiat de agentul procedural la data de 17.11.2008, citarea debitoarei pentru termenul din 28.11.2008 s-a realizat prin afișare pe ușa principală a locuinței destinatarului aflată la adresa trecută de debitoare în cererea de recurs, respectiv, T,-. Notificarea și cererea de chemare în judecată au fost afișate la data de 18.11.2008, la aceeași adresă, conform procesului verbal de la fila 12.

Trebuie menționat că potrivit art.100 alin.4 pr.civ. procesul verbal face dovadă până la înscrierea în fals cu privire faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.

Prin urmare în cauză au fost respectate principiile fundamentale ale procesului civil, deduse din prevederile art.114, art.128, art.129 și art.167 pr.civ. între care contradictorialitatea, dreptul la apărare, posibilitatea de a propune probe, componente esențiale ale dreptului la un proces echitabil, în sensul art.6 par.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Nefondate sunt toate celelalte critici aduse hotărârii, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. concluzie bazată pe următoarele argumente.

După cum am arătat, judecătorul sindic a dispus citarea debitoarei cu copia cererii introductive, acesta având posibilitatea să formuleze contestație, conform art.33 alin.2 din Legea nr.85/2006.

Având în vedere că debitoarea nu a formulat contestație și nici nu s-a prezentat pentru a aduce la cunoștința judecătorului sindic punctul său de vedere asupra pretențiilor creditoarei, acesta în mod corect a admis cererea introductivă, dispunând deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare, reținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.85/2006 ( debitoarea datorează creditoarei suma de 12.313,61 lei reprezentând rate leasing ale căror termene de plată sunt expirate, conform facturilor depuse la dosar, starea de insolvență fiind prezumată, potrivit art.3 alin.1 pct.1 lit.a din legea insolvenței ).

Faptul că în fața instanței de recurs debitoarea a făcut dovada că a plătit debitul, nu prezintă relevanță întrucât în această fază procesuală Curtea analizează legalitatea hotărârii instanței de fond prin prisma datelor pe care aceasta le-a avut la dispoziție prin grija părților legal citate.

Cu alte cuvinte, instanța de control judiciar verifică dacă judecătorul sindic a apreciat corect, în baza probelor administrate la propunerea părților, dacă erau întrunite sau nu condițiile prevăzute de lege pentru a dispune deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare.

Or, din probele administrate, în mod corect a reținut judecătorul sindic faptul că debitoarea avea de achitat creditoarei suma de 12.313,61 lei ( mai mare decât valoarea prag de 10.000 lei) și că debitoarea se află în stare de insolvență dedusă din neexecutarea obligației de plată pe o perioadă mai mare de 30 de zile de la scadență.

Achitarea sau contestarea de către debitoare a datoriilor pe care le avea față de diverși creditori care s-au înscris la masa credală constituie un aspect ce trebuie supus analizei judecătorului sindic, acesta putând dispune, în cazul întrunirii condițiilor, închiderea procedurii insolvenței debitoarei.

Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul comercial dclarat de recurenta debitoare SC & SRL, cu sediul în T,-, împotrivaSentinței civile nr. 2603/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-în contradictoriu cu intimații creditori LEASING ROMANIA SA, cu sediul în, șos. - Tunari, nr.2, Clădirea, județ I și BROKER DE ASIGURARE SRL, cu sediul în, șos. - - Tunari, nr.2, Clădirea,.1, Camera 112-114, județ I, ambele cu sediul ales la Cabinet de avocatură din B, str. -. -., nr.3, sect.5, intimata - INSOLVENȚĂ C în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC & SRL, cu sediul în C,- și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în T,-,ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 15 Aprilie 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Jud.fond

tehnoredactat dec.jud.-- -/2 ex.

Președinte:Mihaela Davidencu Șerban
Judecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 478/2009. Curtea de Apel Constanta