Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 134/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR. 134/ DOSAR NR-
Ședința publică din 19 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codruța Vodă judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de debitoarea împotriva sentinței civile nr. 1323/SIND din 11 decembrie 2008 pronunțate de JUDECĂTOR 2: Carmen Bujan l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de contencios Administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 martie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru datele de 17 martie 2009 și 19 martie 2009.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă nr. 1323/Sind/2008, Tribunalul Brașova respins contestația debitoarei, a admis cererea creditoarei și a deschis procedura insolvenței, odată cu luarea tuturor măsurilor legale corespunzătoare acestui stadiu al desfășurării procedurii.
JUDECĂTOR 3: Gabriel Ștefăniță l-sindic a constatat următoarele:
Cu privire la contestație s-a reținut că este neîntemeiată, întrucât debitoarea invocă argumente ce vizează însăși existența contractului încheiat între părți și care, potrivit art. 969( 1) cod civil are putere de lege între părțile contractante, nefăcând nici o dovadă în sensul revocării acestuia în condițiile art. 969 (2) Cod civil sau a rezilierii lui. Simpla corespondență purtată cu creditorul - prestator de servicii nu este suficientă și nici utilă pentru desființarea unui contract, atunci când părțile nu convin împreună în acest sens.
Debitoarea nu a contestat, de altfel nici starea de insolvență conform cerinței art. 33(2) din Legea nr.85/2006 ci s-a limitat doar la a contesta creanța pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii de insolvență.
Așa fiind, contestația debitoarei a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cu privire la acțiunea introductivă de instanță s-au reținut următoarele:
- creditoarea a dovedit că debitoarea intră în categoria debitorilor prevăzuți de art. 1 (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 și că aceasta se află în situația prevăzută de art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006;
- creanța indicată în acțiune depășește valoarea prag de 10.000 lei prevăzută de art. 3 pct. 12 din Legea insolvenței și este certă, lichidă și exigibilă în sensul art. 379 Cod procedură civilă, fiind dovedită cu înscrisuri apte a proba obligațiunile comerciale conform art. 46 Cod comercial, respectiv fiind vorba de actul sub semnătură privată constând în contractul de prestări servicii seria G nr. 70905 / 18.11.2004, care în condițiile generale de furnizare a serviciului ( seria G) stipulează în art. 5, condițiile de plată și facturarea serviciilor, iar în art. 9 reglementează răspunderea contractuală.
În consecință acțiunea creditoarei a fost admisă.
S-a constatat că cererea formulată la data de 10 octombrie 2008 de creditorul, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței a fost comunicată debitorului la data de 22.10.2008.
S-a constatat că nu s-a formulat contestație potrivit art. 33 alin. 6 din Legea privind procedura insolvenței, și debitorul se află în încetare de plăți, stare de fapt dovedită cu înscrisurile depuse la dosar.
S-a constatat că creditorul are o creanță comercială, certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului în cuantum de 10.581,32 lei dovedită cu actele anexate cererii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea care arată că instanța de fond în mod neîntemeiat a reținut că societatea creditoare a făcut dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile prin facturile și contractul depuse la dosar, în condițiile în care facturile nu au fost acceptate la plată, iar contractul conținea doar prevederi și tarife generale pentru serviciile prestate de către creditor.
Se arată în continuare că în speță nu s-a dovedit că societatea debitoare s-ar afla în stare de insolvență și, pe de altă parte, nici nu s-a încercat punerea în executare a vreunui titlu executoriu, anterior deschiderii procedurii insolvenței privită ca ultimă soluție pentru îndestularea creditorilor.
Analizând hotărârea atacată în limitele motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
În formularea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, creditoarea a înțeles să se folosească de contractul de abonament pentru servicii de telefonie și de facturile fiscale emise și neachitate la scadență.
Judecătorul-sindic a reținut în mod corect că în speță există o creanță certă, lichidă și exigibilă determinată în raport de dispozițiile art. 379 Cod procedură civilă; astfel, a fost avut în vedere contractul încheiat între părți și în special clauza stabilită în art. 5.1 și art.10.1din contract potrivit cărora "sumele înscrise în factură se vor considera asumate de abonat, la data emiterii facturii, chiar dacă factura a fost sau nu, din orice motiv, comunicată acestuia. Sumele se consideră a fi asumate de către abonat, în baza semnăturii date pe prezentul contract". De asemenea, se reținut că recurenta nu a contestat facturile în termenul de 45 de zile stipulat de părțile contractante în art. 10.1 din același contract, astfel că simplele apărări de nerecunoaștere a facturilor nu pot fi reținute.
Pe de altă parte, societatea debitoare nu a reușit prin contestația formulată să răstoarne prezumția legală de existență a stării de insolvență în condițiile de neplată a unor datorii în termen de 30 de zile de la scadență. Mai mult, această prezumție a fost întărită de înscrisurile depuse în probațiune (filele 17,18 recurs) de către creditoare care prezintă situația indicatorilor financiari ai agentului economic existentă în baza de date a Ministerului Finanțelor, potrivit cărora societatea înregistra la finele anului 2007 datorii de 1.495.877 lei și pierderi de peste 3 miliarde lei.
În ceste condiții, în baza art.312 Cod procedură civilă, recursul debitoarei va fi respins ca nefondat, fiind îndeplinite condițiile legale pentru deschiderea procedurii insolvenței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de debitoarea împotriva sentinței civile nr. 1323/Sind/11.12.2008 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.: / 14.04.2009
Tehnored: /15.04.2009/ - 2 ex -
Judecător-sindic:
Președinte:Codruța VodăJudecători:Codruța Vodă, Carmen Bujan, Gabriel Ștefăniță
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
