Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 141/2010. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 141/

Ședința publică din 02 Februarie 2010

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului declarat de, cu domiciliul în,-, sector 2, împotriva sentinței nr. 66/2.10.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

În baza disp. art. 98 ind. 2 alin. 8 din, pentru lipsa justificată din instanță a domnului judecător, s-a încheiat procesul verbal nr.1/01.02.2010, procedându-se la înlocuirea acestuia cu doamna judecător.

Se constată faptul că recursul este declarat și motivat în termen și este netimbrat, deși recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru de 19,50 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.

De asemenea se constată că a sosit dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș, vol.XXXIX, în care s-a pronunțat hotărârea atacată, privind debitoarea SC SRL, prin registratura instanței, la data de 1 februarie 2010 s-a depus la dosar cerere de amânare a cauzei, din partea debitoarei, în vederea pregătirii apărării.

Instanța respinge cererea de amânare formulată în cauză; invocă din oficiu excepția anulării recursului ca netimbrat și reține cauza pentru pronunțare asupra excepției.

CURTEA,

Prin sentința nr. 66/C din 2 octombrie 2009, judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr-, a admis excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamanților salariați ai SA I, societate în insolvență, reprezentați de, în calitate de creditor și membru al comitetului creditorilor și, în calitate de administrator special al SA, excepție invocată de pârâta SA prin administrator judiciar I, respingând acțiunile în anulare formulate de reclamanți împotriva hotărârii adunării creditorilor din 3 decembrie 2008, ca fiind formulate de persoane lipsite de calitate procesuală activă.

Judecătorul sindic a reținut că prin Hotărârea Adunării Creditorilor din 3 decembrie 2008 s-a confirmat ca administrator judiciar al debitoarei practicianul în insolvență desemnat în mod provizoriu de judecătorul sindic, cu un onorariu de zero lei lunar și în cuantum de 5% din totalul sumelor recuperate din valorificarea bunurilor și recuperarea creanțelor. Reclamanții contestatori au criticat această hotărâre sub două aspecte și anume: referitor la confirmarea administratorului judiciar în condițiile existenței unui proces cu privire la selecția practicianului de insolvență organizată de creditoarea ANAF și vizând valoarea onorariului stabilit cu titlu de onorariu de succes.

Judecătorul sindic a avut în vedere prevederile art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 republicată, sub aspectul sferei persoanelor care au calitatea formulării unei asemenea acțiuni în anulare, text legal care stabilește că numai două categorii de creditori pot solicita anularea hotărârii creditorilor și anume: cei care au participat la ședință, au votat contra hotărârii și au solicitat să se menționeze în procesul verbal modul în care au votat și creditorii care au lipsit motivat de la ședință. S-a reținut că salariații SA nu au fost prezenți la adunare prin reprezentantul lor și nu au dovedit motivele pentru care au lipsit, iar dreptul la acțiune nu este recunoscut administratorului special, în calitate de reprezentant în procedură a intereselor acționarilor, pe perioada în care debitoarei i s-a ridicat dreptul de administrare. S-a precizat în considerente că dreptul de a ataca o hotărâre a adunării creditorilor, nu poate fi recunoscut acționarilor debitorului, întrucât ar însemna ca acționarii să aibă posibilitatea să controleze activitatea adunării creditorilor în exercițiul unor atribuții legale, prevăzute de lege exclusiv în favoarea lor.

Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de către, care a considerat că în mod greșit judecătorul sindic a apreciat că nu ar avea calitate procesuală activă, subliniind că, în calitatea sa de administrator special reprezintă interesele societății, iar pentru atribuțiile prevăzute de art. 18 alin. 1 lit. "c" se află și acela de a formula contestație în cadrul procedurii reglementată de Legea nr. 85/2006 republicată.

S-a precizat că interesul administratorului special este major și art. 14 din Legea nr. 85/2006 republicată nu arată vreo interdicție, nu interzice în mod expres ca administratorul special sau altă persoană interesată să poată formula contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor, iar judecătorul nu poate interpreta în mod restrictiv aceste dispoziții legale.

Instanța de recurs constată că recurenta, cu sediul procesual ales a fost citată cu mențiunea obligației de plată a taxei judiciare de timbru și pentru termenul fixat nu a făcut nici dovada îndeplinirii obligației și nici că ar contesta timbrajul. de timbru se plătesc anticipat și prevalează asupra celorlalte aspecte de ordin procedural și de fond, astfel că instanța va aplica sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și va anula ca netimbrat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul formulat de, cu domiciliul în B,-, sector 2, împotriva sentinței nr. 66 din 2 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

red.

tehnored. BI/5ex

jud.fond:

-3.03.2010- GREFIER,

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 141/2010. Curtea de Apel Tg Mures