Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 157/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE NR. 157
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Mariana Moț
JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de creditoarele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C și AVAS B împotriva sentinței nr.1237 din 23 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul lichidator SERVICII INSOLVENȚĂ pentru debitoarea SC SRL C și administrator special.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic reprezentând intimatul lichidator SERVICII INSOLVENȚĂ, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefondat. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința nr.1237 din 23 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL C și radierea acestuia din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul O l t, fiind descărcat lichidatorul judiciar Servicii Insolvență C, de obligațiile impuse de procedură.
S-a dispus plata sumei de 4435 lei retribuția lichidatorului judiciar din fondul de faliment, constituit conform art. 4 din lege.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că lichidatorul Servicii Insolvență a solicitat să se dispună închiderea procedurii ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului, debitoarea deținând un singur bun mobil în patrimoniu, ce a fost valorificat pentru o suma foarte mică, de 350 lei, insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor de procedură, iar elemente de extindere a răspunderii patrimoniale asupra administratorului social nu au fost identificate. Lichidatorul judiciar a solicitat și plata onorariului în sumă de 4.435,10 lei.
Solicitarea lichidatorului judiciar a fost întemeiată pe dispoz. art. 131 din Legea 85/2006, iar asupra raportului întocmit de către lichidator nu s-au făcut obiecțiuni de către părțile implicate în procedura.
Împotriva sentinței au declarat recurs creditoarele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C și AVAS
În recursul declarat de C, s-a susținut că hotărârea s-a dat cu aplicarea greșită a legii, că se impunea examinarea activității debitoarei în raport de situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și a împrejurărilor care au cauzat starea de insolvență.
S-a susținut că măsura de închidere a procedurii este prematură, că se impunea o acțiune de identificare a bunurilor, existând posibilitatea ca bunurile să fie sustrase de la urmărire, iar datele din evidența organelor fiscale să nu exprime realitatea, mai ales că obligația înregistrării fiscale, nu exista pentru toate bunurile.
Relațiile solicitate de la unitățile administrative care dețin evidența bunurilor mobile și imobile au fost solicitate la o anumită dată și nu pe ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii, existând posibilitatea ca societatea să fi înstrăinat în această perioadă bunuri din averea sa.
Criticile formulate de această creditoare se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Recurenta AVAS Bac riticat sentința de închidere a procedurii, susținând că s-a dat cu aplicarea greșită a legii, nefiind achitate toate creanțele, iar judecătorul sindic nu a avut rol activ, critici ce se încadrează în motivul prevăzut de art. 304pct.9 pr. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că, potrivit art.138 alin.1 din Legea 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică să fie suportată de membrii organelor de supraveghere sau de conducere sau de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență prin una din faptele prevăzute de text.
S-a invocat că judecătorul sindic nu a avut rol activ, nu a dispus ca lichidatorul să convoace comitetul creditorilor, pentru a se analiza oportunitatea formulării cererii de atragere a răspunderii sau de a acorda fiecărui creditor posibilitatea de formula cererea, în situația în care nu s-a desemnat un comitet al creditorilor.
Potrivit art.129 pr.civ. judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele în aflarea adevărului în cauză, să stabilească faptele și să aplice corect legea, putând ordona administrarea unor probe, ce le consideră necesare.
În raport de aceste dispoziții legale, recurenta AVAS consideră că judecătorul sindic trebuia să țină cont și de opinia creditorilor, în ceea ce privește incidența dispozițiilor art.138 din Legea 85/2006, luând în mod greșit măsura închiderii procedurii, fără să stăruie în aflarea adevărului, mai ales că nu s-au recuperat creanțele.
Recursurile sunt nefondate.
Împotriva debitoarei SC SRL C, s-a deschis procedura simplificată a falimentului prin sentința nr.106/09.02.2009, iar lichidatorul desemnat, SERVICII INSOLVENȚĂ C, a întocmit raportul amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor ce au condus la insolvență, astfel că este nefondată critica recurentei C referitoare la acest aspect, fiind analizați indicatorii economico- financiari pe ultimii 3 ani.
Lichidatorul a verificat documentele contabile puse la dispoziție și a identificat un singur bun, un malaxor, care a fost valorificat și suma obținută de 350 lei, distribuită, iar din registrele Primăriei C, rezultă că debitoarea nu figurează cu bunuri.
Având în vedere că lichidatorul a verificat evidența contabilă a debitoarei, nu poate fi primită susținerea recurentei C că există posibilitatea ca în averea debitorului să fie bunuri nesupuse obligației de înregistrare fiscală și care să nu fi fost identificate. Recurenta nu prezintă nicio probă sau indiciu în acest sens.
Scopul procedurii insolvenței este acela de a acoperi pasivul debitorului (art.2 din Legea 85/2006), însă legea prevede că măsura închiderii procedurii poate fi luată în orice stadiu, chiar dacă nu s-au acoperit creanțele, în situația în care debitorul nu are bunuri în avere.
În raportul amănunțit(fila 54 și următoarele - dosar fond), lichidatorul a menționat că nu a identificat elemente care să facă aplicarea prevederilor art.138 din lege, situație în care comitetul creditorilor nu poate solicita autorizarea introducerii acțiunii în răspundere în temeiul acestui text, legea condiționând că atât comitetul creditorilor, cât și creditorul majoritar, pot solicita autorizarea introducerii cererii, numai dacă administratorul/lichidatorul a omis să indice în raportul său persoanele culpabile de insolvență, or, în speță, lichidatorul a analizat incidența dispozițiilor art.138.
În speță, nu s-a constituit un comitet al creditorilor, fiind înscriși doi creditori, iar, pe de altă parte, comitetul creditorilor se convoacă de lichidator, fără ca acesta să primească dispoziții de la judecătorul sindic, dar și de comitet sau la cererea unui creditor ce deține o creanță de cel puțin 30% (art.13 din lege), așa încât este nefondată critica recurentei AVAS privind lipsa de rol activ al judecătorului sindic în convocarea comitetului, care nici nu a fost constituit.
Rolul activ al judecătorului, reglementat de art.129 pr.civ. chiar și în derularea procedurii insolvenței, vizează stăruința acestuia în administrarea probelor care le consideră necesare pentru aflarea adevărului și nu în luarea unor măsuri care exced atribuțiilor de judecată a cererilor atât în materie contencioasă cât și necontencioasă.
Prin urmare, judecătorul sindic nu are atribuția de a dispune convocarea comitetului, iar creditorii au avut posibilitatea pe perioada derulării procedurii insolvenței să formuleze cererile care considerau că se impun pentru realizarea creanțelor. Judecătorul sindic nu se putea autosesiza cu soluționarea unei cereri întemeiate pe art.138 din lege, rolul activ al acestuia limitându-se, așa cum s-a arătat, la stăruința în aflarea adevărului prin toate mijloacele legale cu privire la o cerere cu care a fost investit.
Prin urmare, sentința de închidere a procedurii, s-a dat cu aplicarea corectă a dispozițiilor Legii 85/2006 și art.129 pr.civ. urmând, ca în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. să se respingă recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de creditoarele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C cu sediul în C,--7, jud. O și AVAS B cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței nr.1237 din 23 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul lichidator SERVICII INSOLVENȚĂ pentru debitoarea SC SRL C cu sediul în C,-,.1, jud. D și administrator special cu sediul în C,-, jud.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2010.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud. /05.03.2010
tehnored.P/3ex
12 Februarie 2010
Președinte:Tudora DrăceaJudecători:Tudora Drăcea, Mariana Moț, Sanda Lungu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
