Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1594/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1594/COM
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Claudiu Răpeanu
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului comercial declarat de recurenta contestatoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AS. - cu sediul în B, sect.1,--11, împotriva sentinței civile nr.2673/10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, Bd. -.-, nr.18, jud. C, intimatul lichidator - CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ - cu sediul în C, str. - -., nr.7, jud. C - LICHIDATOR AL SC SRL - cu sediul în C, str. -.-, nr.9A, -.A,.4,.19, jud. C, număr de ordine în registrul comerțului J -, cod de identificare fiscală - și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, jud. C, având ca obiect procedura insolvenței Contestație.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este motivat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus prin serviciul de registratură din partea intimatului lichidator judiciar concluzii scrise.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului comercial față:
Analizând actele și lucrările dosarului, se constată:
Creditoarea a formulat la data de 29.12.2008 obiecțiuni la raportul întocmit de lichidatorul judiciar la debitoarei - Cabinet Individual de Practician în Insolvență, privind închiderea procedurii.
În motivarea obiecțiunilor s-a arătat că se impunea atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolvența societății în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 lit. c și d din Legea nr. 85/2006. În aceste sens se arată că a suferit un prejudiciu a cărui existență se stabilește nu numai prin faptul că societatea a ajuns în stare de încetare de plăți dar și prin faptul că obligațiile față de creditori nu mai pot fi plătite integral din averea debitoarei. În cazul de față, indiferent că administratorul falitei a încălcat din culpă sau cu intenție normele de drept care îi impuneau să solicite stabilirea stării de insolvență în termen de 30 de zile de la data apariției sau iminenței apariției acesteia sub sancțiunea răspunderii patrimoniale a acestora, acesta se face vinovat de încălcarea legii.
Pe de altă parte, în condițiile în care lichidatorul consemnează că din cauze obiective nu a putut intra în posesia evidenței contabile a debitoarei, sunt întrunite dispozițiile art. 138 alin.1 lit. d și e considerându-se că prin sustragerea contabilității controlului judiciar exercitat de către lichidator și implicit de către judecătorul sindic se instituie în sarcina foștilor conducători atât prezumția relativă că nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea cât și prezumția că au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice.
Prin sentința civilă nr.2673/COM/10.04.2009 Tribunalul Constanța - judecătorul sindic a admis excepția inadmisibilității obiecțiunilor și a contestației invocată de intimată și a respins obiecțiunile întemeiate pe dispozițiile art. 129 din Legea nr.85/2006 și contestația întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Legea nr.85/2009, ambele formulate de contestatoarea AVAS, în contradictoriu cu pârâta Cabinet Individual de Insolvență, în calitate de lichidator al debitoarei, ca inadmisibile.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Constanța - judecătorul sindic a reținut că:
Deși s-a pus în vedere creditoarei de a preciza dacă a înțeles să formuleze obiecțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006 sau contestație întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006, acesta nu a răspuns solicitării astfel încât judecătorul sindic a calificat cererea depusă ca fiind atât obiecțiuni cât și contestație.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 26.01.2009, intimatul invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de închiderea procedurii insolvenței față de debitoare și radierea ei din registrul comerțului, precum și excepția inadmisibilității cererii raportat la temeiul de drept invocat avându-se în vedere că raportul contestat nu este un raport final ci un raport prin care se solicită închiderea procedurii. De asemenea, lichidatorul a invocat excepția tardivității formulării cererii raportat la termenul de 5 zile prevăzut de art. 21 din legea nr. 85/2006 indicat de creditoare. Pe fondul cererii se arată că a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru a intra în posesia documentelor contabile. Nefiind depuse aceste documente nu a putut stabili dacă acestea au fost întocmite în conformitate cu legislația în vigoare și nici nu deținea date certe ce pot dovedi incidența art. 138 din Legea nr. 85/2005.
Față de excepțiile invocate, judecătorul sindic a considerat că are prioritate excepția inadmisibilității astfel încât a fost acesta atât față de obiecțiuni cât și față de contestația formulată de creditoarea AVAS, în temeiul art. 137 pr.civ. astfel:
În fapt prin sentința nr. 5288/com/16.10.2007 judecătorul sindic a admis cererea creditoarei C și a dispus deschiderea procedurii față de debitoarea fiind numit în calitate de administrator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ.
Prin sentința nr. 936/14.04.2008 judecătorul sindic a dispus intrarea în faliment a aceleiași debitoare.
Prin raportul lichidatorului judiciar privind închiderea procedurii depus la dosar la data de 20.10.2008 s-a arătat că nu a fost identificată evidența financiar contabilă a debitoarei astfel încât nu s-a putut concluziona asupra cauzelor reale care au determinat intrarea în insolvență a debitoarei și nici persoanele care au cauzat această stare de insolvență. Prin urmare s-a solicitat închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința nr. 4796/15.12.2008, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea
În ce privește obiecțiunile, creditoarea le-a întemeiat pe art. 129 din Legea nr. 85/2006 care prevăd "După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării".
Prin urmare,creditorii au posibilitatea de a formula obiecțiuni numai împotriva acestui raport final. Raportul prin care lichidatorul arată că în averea debitoarei nu există bunuri de valorificat astfel încât procedura de insolvență trebuie închisă nu reprezintă un raport final în sensul art. 129 care vizează tocmai existența unor bunuri în patrimoniul debitoarei ci un raport în temeiul art. 131 din legea nr. 85/2006.
Având în vedere că împotriva raportului de închidere a procedurii nu se pot formula obiecțiuni în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006 iar inadmisibilitatea vizează calea greșit aleasă de parte, se va admite excepția inadmisibilității invocate de lichidator urmând a fi respinse obiecțiunile ca inadmisibile.
În ce privește contestația, creditoarea și-a întemeiat-o pe dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 care prevăd "Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar".
Prin urmare,creditorii au posibilitatea de a formula contestație numai împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau, prin, raportare la art. 24 și de lichidatorul judiciar. Raportul prin care se solicită închiderea procedurii nu presupune luarea unei măsuri de către lichidatorului judiciar întrucât prin acest raport doar se învederează judecătorului sindic inexistența bunurilor în averea debitoarei fără a se lua vreo măsură de către acesta.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea AVAS prin care solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei în vederea rejudecării, iar în subsidiar modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii obiecțiunilor sale și continuarea procedurii de lichidare până la recuperarea tuturor datoriilor pe care le are de achitat creditorilor.
În motivarea recursului se arată că greșit instanța de fond a respins obiecțiunile sale formulate împotriva raportului final prin care s-a solicitat închiderea procedurii de lichidare judiciară declanșată împotriva debitoarei, cu aprecierea că obiecțiunile sunt inadmisibile, deoarece raportul final a fost formulat în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006.
Aceasta deoarece în raport de conținutul acestui text de lege unde nu este menționat "raport final", concluzia este acea că prin acest text de lege se acordă judecătorului sindic posibilitatea de a debloca un context de fapt în care nu s-au plătit sumele datorate, nu s-au găsit bunuri în patrimoniul societății și nu mai există altă modalitate de a procura sumele necesare achitării creanțelor, dar în nici un caz nu vorbește de vreun raport final în care să se sintetizeze situația economico - financiară și contabilă a debitoarei.
Obligația întocmirii raportului final ca act de bază al oricărei proceduri prevăzute de Legea nr.85/2006 rezidă în mod explicit din interpretarea dispozițiilor art. 129 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 132 alin. 2 teza I din lege, ultimele prevederi așezate nu întâmplător după reglementarea situației în care procedura insolvenței se poate închide după epuizarea bunurilor valorificabile și distribuirea sumelor către creditori art. 129, precum și după situația prevăzută de art. 131 în care procedura se poate închide în orice moment, dacă se constată că în averea debitoarei nu sunt evidențiate bunuri valorificabile, respectiv contextul invocat de judecătorul sindic ca fiind cel în cadrul căruia nu subzistă obligația formulării raportului final.
De asemenea, legiuitorul a folosit în textul de lege invocat termenul generat de " procedură de faliment", fără a distinge între procedura normală, față de cea simplificată.
În consecință, consideră că orice procedură a falimentului se încheie prin întocmirea unui raport final, conform art. 129, chiar dacă lichidarea se face în temeiul art. 131 și un raport final poate fi formulat exclusiv în temeiul art. 129 din Legea nr.85/2006 și niciodată în temeiul art. 131 din lege.
Această interpretare se apropie mult mai mult de scopul pentru care legiuitorul a promovat Legea nr.85/2006, respectiv "instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență".
Se mai susține că indiferent de temeiul de drept invocat pentru formularea unui raport final, a afirmat că nu se pot formula obiecțiuni la acest raport, echivalează cu eludarea dreptului la apărare, drept constituțional cu putere de principiu de drept procesual.
Pentru solicitarea exprimată în subsidiar se exprimă considerații potrivit cărora măsura prevăzută de art. 131 din Legea nr.85/2006 mai poate fi amânată și în schimb să se procedeze la aplicarea dispozițiilor art. 138 din lege și temeinicia acestor pretenții întemeiate pe acest text de lege.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 129 din Legea nr.85/2006 "După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului - sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecții la raportul final cu 5 zile înainte de data convocării", iar art. 131 din lege prevede că:"În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Din aceste dispoziții legale, rezultă fără nici o altă posibilitate de interpretare că, în situația în care, pe parcursul derulării procedurii insolvenței se constată că debitorul are bunuri în averea sa, se aplică dispozițiile art. 129, situație în care creditorii pot formula și obiecțiuni, arătându-se și termenul în care pot fi depuse și cealaltă situație este aceea în care se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative.
Prin urmare, toate susținerile recurentei, rezultate din interpretare proprie sun nefondate, distincția rezultă din textele de lege, fiind clară.
În acest sens și menționarea - trimiterea - la dispozițiile art. 132 alin. 2 din Legea nr.85/2006 este lipsită de sens, deoarece și aici, fac referiri la fonduri sau bunuri din averea debitorului, care au existat și există și nu la situația în care s-a constatat că acestea nu există.
În consecință se constată că aceste critici sunt nefondate urmând ca în conformitate cu disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul să fie respins.
Criticile exprimate în subsidiar nu vor mai fi analizate, cercetarea acestora fiind lipsită de interes având în vedere dezlegarea recursului prin analiza criticilor exprimate prin recurs în principal, precum și datorită împrejurării ca pronunțarea pe temeiul pretențiilor exprimate în subsidiar nu e posibilă, având în vedere soluția primei instanțe, care nu s-a pronunțat pe fondul obiecțiunilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta contestatoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AS. - cu sediul în B, sect.1,--11, împotriva sentinței civile nr.2673/10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, Bd. -.-, nr.18, jud. C, intimatul lichidator - CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ - cu sediul în C, str. - -., nr.7, jud. C - LICHIDATOR AL SC SRL - cu sediul în C, str. -.-, nr.9A, -.A,.4,.19, jud. C, număr de ordine în registrul comerțului J -, cod de identificare fiscală - și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, jud. C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
Grefier,
- -
Red.jud.hot.
Rd.jud.dec./29.01.2010
Dact.gef.
2 ex./02.02.2010
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Claudiu Răpeanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
