Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 189/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 189
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 3: Iulia Miler I -
Grefier: - -
S-au luat în examinare cererile de recurs comercial formulate de creditorii - I și B împotriva sentinței comerciale nr. 238/S din 27 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic reprezentanta recurentei-creditoare - I, consilier juridic G reprezentantul recurentei-creditoare B și avocat apărătorul intimatei-creditoare "" I, lipsă fiind intimatul-debitor SC " "SRL, prin lichidator CIPI, intimații-creditori Banca Comercială Română Sucursala I, SC " Internațional "SRL, SC " "SRL, Direcția Finanțelor Publice Locale I, SC " Distribution Grup România"SRL, Romtelecom SA Sucursala I și intimații-pârâți - și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la al 2-lea termen de judecată.
La data de 12 ianuarie 2009 s-a depus prin serviciul de registratură din partea instanței de fond Tribunalul Iași - judecător sindic, dovada comunicării sentinței comerciale nr. 238/ 27.05.2008 prin Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Avocat apărătorul intimatei-creditoare SC "" SRL I învederează instanței că nu a luat cunoștință de dovada de comunicare a hotărârii recurate.
Având în vedere că dovada comunicării sentinței civile nr. 238/S din 27.05.2008 a fost publicată în buletinul procedurilor de insolvență la data de 17 septembrie 2008, iar recursul a fost introdusă la data de 24.09.2008, instanța apreciază că, cererile sunt formulate în termenul legal prevăzut de lege.
Avocat apărătorul intimatei SC " "SRL I învederează instanței că la dosar nu există dovada de citare cu intimatrul-debitor SC " "SRL.
Instanța verificând susținerile formulate de avocat apărătorul intimatei SC ""SRL în raport de actele și lucrările dosarului constată, că la fila 47 dosar există dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu intimatul-debitor.
Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată, cererile de recurs în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic reprezentanta recurentei-creditoare - I solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, motivând că din raportul întocmit de lichidatorul judiciar au fost indicate fapte prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii în sensul stabilirii răspunderii personale a numiților și pentru a suporta cu bunurile proprii parte din pasivul debitorului ce nu a putut fi recuperat în cadrul procedurii.
Consilier juridic G reprezentantul recurentei-creditoare B solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar identificând fapte prevăzute la articolul menționat.
Avocat apărătorul intimatei-creditoare SC ""SRL I solicită admiterea cererilor de recurs formulate de creditorii - I și B, motivând că administratorii societății debitoare au încălcat dispozițiile art. 18 și 20 din Legea nr. 85/2006, aceștia au desfășurat activitate și au obținut venituri, însă acestea au fost folosite pentru uzul personal al conducerii societății debitoare și nicidecum pentru achitarea datoriilor. Pe fond solicită a fi admisă acțiunea de atragere a răspunderii personale a foștilor administratori ai debitoarei - și.
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
După închiderea dezbaterilor, dar înainte de terminarea ședinței de judecată se prezintă în instanță avocat apărătorul intimatei care depune la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare în instanță și concluzii scrise în prezenta cauză.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin sentința comercială nr.238/S/27 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic (în dosarul nr-) s-au dispus următoarele:
Respinge cererea formulată de către comitetul creditorilor debitoarei SC I, prin președinte Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului I - Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, cu sediul în mun. I, str. - nr. 26, județul I, având ca obiect stabilirea răspunderii personale a foștilor administratori statutari ai debitoarei, -, domiciliat în localitatea B,-, județul B și, domiciliată în municipiul I, str. -, - 4, scara A, apartament 10, județul, ca neîntemeiată.
În temeiul dispozițiilor art.131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței ispune închiderea procedurii insolvenței debitorului SC, cu sediul social în municipiul I,-, județul I, număr de ordine în Registrul comerțului J-, CUI R -.
Dispune radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiul dispozițiilor art.136 din Legea privind procedura insolvenței, escarcă lichidatorul judiciar Cabinet individual de insolvență, cu sediul social declarat în municipiul I,-, - scara A,. 19, județul I, număr de ordine în 578, cod de identificare fiscală RO - de orice îndatoriri și responsabilități.
Aprobă devizul de cheltuieli prezentat de lichidatorul judiciar și dispune plata către acesta a sumei de 2.863,99 lei din fondul de lichidare.
În temeiul dispozițiilor art.135 din Legea privind procedura insolvenței, dispune notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice I și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunii de radiere, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
În reglementarea art.138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, răspunderea administratorilor nu devine automat operantă în toate cazurile când pasivul social nu poate fi acoperit, ci numai atunci când se face dovada că prin culpa lor, membrii organelor de conducere au cauzat starea de insolvență a societății prin săvârșirea vreuneia dintre faptele expres și limitativ enumerate la lit. a - g ale alin. 1 al articolului menționat, iar prejudiciul a rezultat direct din fapta culpabilă săvârșită.
Rezultă așadar că pentru instituirea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere este necesar ca aceștia să aibă calitatea de autori ai faptelor limitativ enumerate de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 și săvârșirea acestor fapte să fi determinat ajungerea debitoarei în insolvență, elemente care nu au fost probate în persoana administratorilor debitoarei, pârâți în cauză.
Astfel, managementul defectuos, invocat de către reclamant, nu este de natură să atragă răspunderea pârâților, întrucât, pe de o parte, această ipoteză nu se regăsește printre faptele enumerate expres și limitativ de art.138 alin.1 iar, pe de altă parte, întrucât nu orice deficiență managerială este de natură a conduce la stabilirea răspunderii personale a administratorilor și a motiva suportarea pasivului de către aceștia. Prin instituirea acestei forme speciale de răspundere civilă, legiuitorul a urmărit să sancționeze patrimonial o serie de fapte care contravin în mod flagrant ordinii juridice ce trebuie să domine relațiile comerciale, nu și orice politică managerială deficitară.
De asemenea, nu s-a probat de către reclamant că, într-adevăr, pârâții ar fi "dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăti", astfel cum impun dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. c, ori că pârâții "au ținut o contabilitate fictivă" sau că "nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea", în condițiile în care lichidatorul judiciar în cuprinsul raportului final depus anterior face referiri doar la datele rezultate din evidențele fiscale, nu și la documentele contabile, la fel și reclamantul.
Pe de altă parte, chiar dacă omisiunea administratorilor - pârâți de a declara insolvența a dus la agravarea pasivului social, nu această conduită a generat starea de insolvență, în condițiile în care însuși reclamantul susține că la data de 20.04.2000 s-au stabilit, prin actul de control încheiat de organele fiscale, obligațiile debitoarei la buget în cuantum de 1.805.564.587 lei, la acumularea creanței finale totale contribuind, deopotrivă, și pasivitatea creditorului bugetar.
Restul aspectelor, referitoare la sesizarea Redacției ziarului C ori administrarea de către pârâtul - a unor alte societăți care au ajuns în stare de insolvență, în afară de faptul că nu sunt probate de către reclamant, nu sunt nici de natură să atragă răspunderea personală specială, neîncadrându-se în niciuna din situațiile incriminate.
Răspunderea persoanelor enumerate în alin. 1 al art. 138 este condiționată, printre altele, de existența legăturii de cauzalitate între faptele expuse și starea de insolvență, astfel încât, fiind vorba despre răspundere, dispozițiile sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse și asupra altor acțiuni sau omisiuni ulterioare ivirii stării de insolvență sau care vizează alte activități decât cele desfășurate în cadrul societății debitoare. Această formă specială de răspundere este instituită exclusiv în favoarea debitorului falit, care se vede nevoit în această etapă, fie prin reprezentantul său care în procedura falimentului este lichidatorul judiciar, fie prin subrogarea în drepturile sale a comitetului creditorilor (cum este situația de față), să readucă în patrimoniul său contravaloarea prejudiciilor care i-au determinat starea de insolvență.
Răspunderea administratorului fiind o răspundere mixtă, reclamantul trebuia să dovedească săvârșirea de către pârâți a uneia din faptele incriminate limitativ, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor sale contractuale, astfel cum rezultau din actul constitutiv și/sau statut, sau a celor legale, situație în care culpa sa era prezumată, sau printr-o acțiune, situație în care culpa trebuia dovedită, fiind vorba despre o răspundere delictuală specială. Însă, chiar și în situația în care s-ar reține neîndeplinirea uneia din obligațiile statutare sau legale, atitudine culpabilă, dacă această atitudine nu se încadrează în una din situațiile enumerate limitativ în art. 138 alin. 1, răspunderea specială nu poate fi antrenată.
În condițiile expuse, se impune soluția de respingere a cererii promovată de către reclamant, nefiind probată în sarcina pârâților vreo activitate delictuală de natura faptelor enumerate de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Constatându-se, de asemenea, că în cadrul procedurii toate fondurile obținute din valorificarea activelor debitorului au fost distribuie și nu s-au mai identificat alte active care să poată fi valorificate în scopul acoperirii creanțelor, debitorul nu mai are disponibilități în conturi bancare și nu au fost identificate nici creanțe ce ar fi putut fi încasate în numele acestuia, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii pe temeiul art.131 alin. 2 din Legea nr.85/2006, propunere notificată părților fără a se formula obiecțiuni.
În condițiile în care debitorul aflat în insolvență, după cum s-a constatat, nu mai deține alte bunuri sau elemente de patrimoniu care să asigure acoperirea creanțelor, procedura este lipsită de obiect, astfel încât se va dispune potrivit art.131 alin. 2 din Legea nr.85/2006 închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale, continuarea sa neavând ca finalitate decât majorarea nejustificată a cheltuielilor de procedură.
Totodată, pentru activitatea desfășurată de administratorul judiciar, se va încuviința decontul depus de acesta, plata urmând să se facă din fondul de lichidare, lipsind disponibilitățile bănești în contul debitorului.
Împotriva sentinței comerciale nr.238/S/27 mai 2008 au declarat recurs creditoarele - I și
Creditoarea - Iac riticat sentința primei instanțe pentru următoarele motive:
Atât în raportul final al lichidatorului, cât și în actul de control al organului fiscal se menționează faptul că nu s-a întocmit evidența contabilă în conformitate cu legea, astfel că, ultimele acte de evidență întocmite și depuse la organul fiscal teritorial, sunt cele din luna noiembrie 2000, iar ultimul bilanț contabil a fost întocmit și depus la finele anului 2001.
Consideră recurenta că administratorii debitoarei nu au mai fost interesați de starea societății, după ce au creat prejudicii societății de peste 18 miliarde lei vechi, iar numărul mare de creditori demonstrează neseriozitatea debitoarei față de partenerii săi comerciali.
Mai susține recurenta că debitoarea nu a respectat prevederile art.32 alin.1 din Legea 64/1995 în sensul că avea posibilitatea să solicite deschiderea procedurii falimentului în 30 de zile de la data imposibilității plății creanțelor.
Față de această situație, recurenta consideră că în cauză a dovedit existența faptelor prevăzute de art.138 lit. a, b, c, d, e din Legea nr.85/2006 și solicită admiterea recursului.
Creditoarea Bac riticat sentința judecătorului sindic ca fiind nelegală și netemeinică susținând, în esență, că a suferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea de către instanța de fond a faptului că debitoarea a ajuns în încetare de plăți și că împotriva ei a fost declanșată procedura falimentului.
Mai susține creditoarea că în cauză s-a dovedit existența faptelor prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006.
Intimata-creditoare SC "" SRL a depus întâmpinare prin care solicită admiterea recursurilor formulate de și I, foștii administratori făcându-se vinovați de cauzarea stării de insolvență a debitoarei SC " " SRL
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma sentinței recurate, a criticilor formulate și a dispozițiilor speciale în materie, instanța de control judiciar constată următoarele:
Curtea constată că recurentele invocă săvârșirea de către foștii administratori - și a faptei de a nu ține contabilitatea conform prevederilor legale, faptă prevăzută de art.138 lit. d, motivat de nedepunerea bilanțurilor contabile.
Se mai invocă și incidența dispozițiilor art.138 lit. c, respectiv continuarea activității societății în interes propriu de către foștii administratori, debitoarea neîndeplinindu-și obligația de a achita creanțele la bugetul de stat.
Pentru a putea fi reținut că pârâții nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, recurenții trebuiau să probeze faptele acestora prin care au fost încălcate prevederile Legii nr.82/1991 și, mai mult, că aceste nereguli ar fi cauzat insolvența societății debitoare, adică legătura de cauzalitate între contribuția foștilor administratori și starea de insolvență.
Sarcina probei incumbă celui ce face o afirmație în fața judecății, iar invocarea art.138 din lege nu atrage automat răspunderea administratorului, deoarece legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspund ere a administratorului societății.
Cât privește incidența dispozițiilor art.138 lit. c din Legea nr.85/2006, în cauză, nu s-a probat împrejurarea că pârâtul a dispus în interes personal continuarea activității societății debitoare.
Chiar dacă statul român reprezentat de I - Ias uferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea faptului că societatea debitoare a ajuns în încetare de plăți și că împotriva acesteia a fost declanșată procedura falimentului, imposibilitatea recurentei de a recupera aceste creanțe nu poate constitui o premisă suficientă care să determine instanța să oblige în mod automat foștii administratori sociali la plata creanțelor, această formă de răspundere neputând fi dispusă decât în condițiile statuate de art.138 din Legea 85/2006.
Raportat acestor considerente, curtea constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.304 pct.9 și art.304 ind.1 Cod procedură civilă, astfel că, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, se vor respinge recursurile declarate și se va menține sentința recurată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurentele - I și B împotriva sentinței comerciale nr.238/S/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, judecător sindic, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- -
10.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Cipriana Poiană, Iulia Miler
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
