Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 237/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 237
Ședința publică de la 12 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Traian Șfabu
GREFIER: - -
La ordine fiind pronunțarea în recursurile declarate de și de administratorul special al Bîrlad - Al împotriva sentinței civile nr. 2/F din 8 ianuarie 2008, pronunțată de tribunalul Vaslui - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- la termenul din 5 mai 2008 instanța a constatat recursurile în stare de judecată și a rămas în pronunțare;
- din lipsă de timp pentru deliberări, pronunțarea s-a amînat pentru azi, 12 mai 2008, cînd
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor comerciale de față;
Prin sentința civilă nr. 2/F din 08 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune formulată de pârâta " " Bârlad.
S-a admis cererea formulată de "" H, lichidator judiciar al "" Bârlad în contradictoriu cu aceeași pârâtă.
S-a anulat transferul patrimonial al imobilului cu nr. cadastral provizoriu 337/1/1 situat între vecinii: N - Consiliul Local Bîrlad; E - Consiliul Local; S - parcela 337/1/3/1 CC și V - parcela 337/1/2 CC compus din clădiri construcții și teren, proprietatea reclamantei societatea "" SRL către pârâtă, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2704/22.07.2003 la., din Bîrlad.
S-a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului, în sensul readucerii în patrimoniul vânzătoarei a bunurilor ce au făcut obiectul vânzării.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 369/F din data de 6.12.2006 a Tribunalului Vasluia fost admisă acțiunea formulată de " " V lichidator judiciar al "" Bârlad, în contradictoriu cu " ", fiind anulat transferul patrimonial al imobilului construcții și teren proprietatea celei din urmă societăți, cu repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 2704/22.07.2005.
Această sentință a fot casată prin Decizia civilă nr. 859/11.06.2007 a Curții de Apel Iași, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului Vaslui motivat de faptul că, instanța de fond nu a răspuns excepției invocată de " " privind prescripția dreptului la acțiune, ținând seama de termenul curs de la data încheierii contractului, 22.07.2003 și data introducerii acțiunii - 26.09.2006.
În urma retrimiterii cauzei în sensul celor de mai sus, Tribunalul constată că primul rând, că excepția invocată și care a fost pusă în discuția părților, nu este fondată pentru același motiv pe care Tribunalul Vaslui cu ocazia primei judecăți l-a arătat în considerentele hotărârii dar nereținut în dispozitivul acesteia și anume, că termenul de prescripție nu curge de la data încheierii contractului ci de la data deschiderii procedurii, așa cum reiese din dispozițiile art. 79 din Legea 85/2006, când se naște acest drept pentru lichidator, dată în raport cu care, dreptul acestuia din urmă nu s-a prescris.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a ajuns la aceleași concluzii implicit la aceeași soluție, acțiunea reclamantului fiind fondată.
Astfel, raportând prețul de vânzare de 50.000.000 lei la prețul real de 297.500.000 lei, se reține că prestația debitorului "" Bârlad depășește vădit pe cea primită (cu peste 247.000.000 lei) operațiunea prevăzută la art. 80(1) lit. "b" din Legea nr. 85/2006.
Din actul de vânzare încheiat între părți se reține că "" Bârlad are ca asociați pe Al și Al iar " " Bârlad are ca asociat pe Al nimeni alta decât asociata lui "" Bârlad și în același timp și soția asociatului Al, operațiunile de transfer intrând din aceste puncte de vedere sub incidența art. 80 (1) lit. "c" și alin. 1 lit. "a și c" din Legea nr. 85/2006.
Din cererea de deschidere a procedurii formulate de Sucursala Bârlad și din contractul de creditoare nr. 51/10 februarie 2003 rezultă că "" Bârlad garantase cu activul Fermei un împrumut de 2.600.000.000 lei ceea ce denotă intenția celor două părți de a leza în orice fel drepturile creditorilor.
În consecință, instanța, în baza celor reținute mai sus, art. 11 lit. "h" și art. 83 din Legea 85/2006, urmează a se admite cererea, a se anula transferul patrimonial intervenit între "" Bârlad și " " Bârlad și a se dispune repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.
Pentru aceste considerente, Tribunalul va admite acțiunea așa cum a fost formulată, în sensul celor ce urmează.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs " " și Al - administrator special al "" Bârlad, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul formulat de " " cuprinde următoarea motivare:
Instanța de judecată a considerat în mod greșit că actul de vânzare-cumpărare încheiat între " " și "" Bârlad ar fi încheiat în scopul de a diminua valoarea bunurilor "" Bârlad, ajungând la aceleași concluzii - implicit la aceeași soluție cu "" H prin aplicarea art. 79-80 lit. "a,b,c,d" din Legea nr. 85/2006.
Cu privire la contractul de vânzare-cumpărare încheiat între " " în calitate de cumpărător și "" Bârlad în calitate de vânzător, precizează recurenta că acesta este perfect valabil, instanța de judecată reținând în mod greșit că acest contract de vânzare-cumpărare s-ar fi încheiat în mod fraudulos "că prețul vânzării este mult sub prețul real al bunului înstrăinat și că vânzarea "aranjată în familie" s-a făcut cu scopul vădit de a diminua valoarea bunurilor "" într-o eventuală procedură de faliment, ceea ce este total greșit.
Articolele invocate respectiv 79-80 din Legea nr. 85/2006 sunt destul de explicite, pentru a fi aplicate în cazul de față trebuie să fie dovedită frauda, lucru care nu a fost făcut cu toate că a fost solicitat de societatea recurentă.
"Dacă nu se face dovada intenției de a sustrage bunul de la urmărire de către creditor actul nu poate fi anulat".
În mod greșit judecătorul reține un contract de credit nr. 51/10 februarie 2003 care este enumerat printre celelalte în cererea de deschidere a procedurii. În cererea de deschidere acest contract nu poate fi menționat deoarece în data de 10 februarie 2003 conform extrasului carte funciară nr. 486 din 10.02.2003 radiază ipoteza 3854-3855 care se referau la lotul care face obiectul vânzării. Deci pe 10 februarie 2003 nu putea fi gajată întreaga fermă iar radierea sa se dădea pe loturi.
De aici rezultă reaua-credință a creditorilor BCR Bârlad și implicit a lichidatorului atât timp cât nu a verificat și a lăsat de bază un contract de credit care stă la baza așa-zisei fraude.
În anul 2003 - 10 februarie, " " nu există, societatea a fost înființată la data de 01.04.2003.
Menționând recurenta că "" Bârlad pe toată perioada anului 2003 cu toate cheltuielile a obținut profit în valoare de 1.360.588 mii lei conform adresei nr. 5442 din 05.05.2004 emisă de Finanțele publice Bârlad, deci nu avea nimeni cum să prevadă o viitoare insolvență atât cât activitatea se desfășura normal și cu profit înregistrat la finanțele publice.
Astfel, dispozițiile art. 84 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 invocate de către "" H privind prezumția de cunoaștere a subdobânditorului a împrejurării că transferul de active este anulabil nu își găsesc aplicare în cazul de față. Legea precizează că nulitatea relativă intervine numai dacă "subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului sau dacă subdobânditorul este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului".
În acest sens, face precizarea că actul de vânzare-cumpărare s-a încheiat cu un subdobânditor în calitatea de asociat majoritar al "" Bârlad, nefiind o vânzare între soți, care, potrivit art. 1307 Cod civil, ar fi lovită de nulitate absolută. Mai mult decât atât, contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat în formă autentică, astfel încât, conform art. 1711 cod civil acesta este opozabilerga omnes.
Se poate reține că actul de vânzare-cumpărare s-a încheiat între cele două societăți iar nu între soți.
Prețul de 50.000.000 convenit de către părțile contractante la data încheierii contractului a fost prețul real și un preț derizoriu; s-a ajuns la această sumă datorită stării bunurilor imobile (respectiv starea avansată de degradare a imobilului aparținând "" Bârlad), la prețul convenit de către un asociat către celălalt asociat.
Menționează că toate îmbunătățirile precum și investițiile efectuate la acest imobil au fost făcute de către " ".
Contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat între asociați iar nu între soți; Al avea calitatea la acea dată de asociat majoritar cu 52% din acțiunile "" Bârlad.
Prețul de vânzare-cumpărare încheiat între " " și "" Bârlad a fost unul real, sincer și serios, fiind plătit în fața notarului public, în acest sens sunt și concluziile expertizei efectuate în dosarul nr. 124/F/2005.
De asemenea, în baza art. 1295 alin. 1 Cod civil și art. 1711 Cod civil acest contract este perfect valabil între părțile contractante și opozabil erga opmnes.
Totodată, " " deține în calitate de creditor o creanță față de "" Bârlad.
Înstrăinarea acelei părți din active care reprezintă din Ferma Zootehnică (iar nu cum precizează "" H) nu s-a făcut în vederea diminuării patrimoniului debitorului și nici în frauda creditorului.
Recursul formulat de Al, administrator special al "" Bârlad cuprinde următoarea situație:
Instanța de judecată a considerat în mod greșit că actul de vânzare-cumpărare încheiat între " " Bârlad și "" Bârlad ar fi încheiat în scopul de a diminua valoarea bunurilor "" Bârlad.
Cu privire la contractul de vânzare-cumpărare încheiat între " ", în calitate de cumpărător și "" Bârlad în calitate de vânzător, precizează recurenta că acesta este perfect valabil, instanța de judecată reținând în mod greșit că acest contract de vânzare-cumpărare s-ar fi încheiat în mod fraudulos, "că prețul vânzării este mult sub prețul real al bunului înstrăinat și că vânzarea "aranjată în familie" s-a făcut cu scopul vădit de a diminua valoarea bunurilor "" într-o eventuală procedură de faliment", ceea ce este total greșit.
Astfel, dispozițiile art. 84 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 invocate de către "" H privind prezumția relativă de cunoaștere a subdobânditorului a împrejurării că transferul de active este anulabil nun își găsesc aplicare în cazul de față. Legea precizează că nulitatea relativă intervine numai dacă "subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului sau dacă subdobânditorul este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului".
În acest sens, face recurenta precizarea că actul de vânzare-cumpărare s-a încheiat cu un subdobânditor în calitatea sa de asociat majoritar al "" Bârlad, nefiind o vânzare între soți, care, potrivit art. 1307 Cod civil, ar fi lovită de nulitate absolută. Mai mult decât atât, contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat în formă autentică, astfel încât, conform art. 1711 Cod civil acesta este opozabilerga omnes.
Se poate reține că actul de vânzare-cumpărare s-a încheiat între cele două societăți iar nu între soți.
Prețul de 50.000.000 convenit de către părțile contractante la data încheierii contractului a fost prețul real și nu un preț derizoriu; s-a ajuns la această sumă datorită stării bunurilor imobile (respectiv starea avansată de degradare a imobilului aparținând "" Bârlad). La prețul convenit de către cele două societăți s-a avut în vedere și cesiunea de părți sociale de către un asociat către celălalt asociat.
Menționează recurenta că toate îmbunătățirile precum și investițiile efectuate la acest imobil au fost făcute de către " ".
Contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat între asociați iar nu între soți; Al avea calitatea la acea dată de asociat majoritar cu 52% din acțiunile "" Bârlad.
Prețul de vânzare-cumpărare încheiat între " " și "" Bârlad a fost unul real, sincer și serios, fiind plătit în fața notarului public; în acest sens sunt și concluziile expertizei efectuate în dosarul nr. 124/F/2005.
De asemenea, în baza art. 1295 alin. 1 Cod civil și art. 1711 Cod civil acest contract este perfect valabil încheiat între părțile contractante și opozabil erga omnes.
Totodată, " " deține în calitate de creditor o creanță față de "" Bârlad.
Înstrăinarea acelei părți din activ care reprezintă din Ferma Zootehnică (iar nu cum precizează "" ) nu s-a făcut în vederea diminuării patrimoniului debitorului și nici în frauda creditorilor.
Analizând motivele formulate în cele două cereri de recurs și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Nu pot fi primite susținerile recurenților referitoare la faptul că prețul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare încheiat între "MIXT " și "" Bârlad a fost unul real, sincer și serios.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 80 alin. 1 lit. "b" din Legea nr. 85/2006, prețul de vânzare de 50.000.000 lei fiind inferior valorii reale a imobilului de 297.500.000 lei. Prin urmare, în speță, există o diferență vădită de valoare între prestații în defavoarea debitorului, frauda debitorului fiind prezumată de legiuitor în cazul prevăzut de art. 80 lit. "b", considerându-se că prin încheierea actului debitorul urmărește posibilitatea vătămării creditorilor în beneficiul celui cu care a contractat și căruia îi transfer o valoare patrimonială disproporționat de mare în raport cu prestația efectiv primită de către el. situația este și mai evidentă în speță, dat fiind faptul că asociații societăților contractante sunt soți.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul comercial d e față și va menține ca temeinică și legală sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de " ", județul V și AL - administrator special al "" împotriva sentinței civile nr. 2/F/08 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, judecător sindic, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 12 mai 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
07.07.2008
2 ex.-
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu, Traian Șfabu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
